Decizia nr. 692/2006

Ioan Vida - președinte

Nicolae Cochinescu - judecător

Aspazia Cojocaru - judecător

Acsinte Gaspar - judecător

Kozsokar Gabor - judecător

Petre Ninosu - judecător

Ion Predescu - judecător

Șerban Viorel Stănoiu - judecător

Tudorel Toader - judecător

Antonia Constantin - procuror

Ingrid Alina Tudora - magistrat-asistent

Pe rol se află soluționarea excepției de neconstitu-ționalitate a dispozițiilor art. 404^1, 404^2 și 404^3 din Codul de procedură civilă, excepție ridicată de Tiberiu Octavian Cornif în Dosarul nr. 20.030/2005 al Judecătoriei Cluj-Napoca.

La apelul nominal lipsesc părțile, față de care procedura de citare este legal îndeplinită.

Cauza este în stare de judecată.

Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a excepției de neconstituționalitate ca inadmisibilă, întrucât criticile formulate de autorului excepției nu vizează aspecte de neconstituționalitate, ci reprezintă strict o problemă de aplicare a legii.

CURTEA,

având în vedere actele și lucrările dosarului, constată următoarele:

Prin Încheierea din 20 aprilie 2006, pronunțată în Dosarul nr. 20.030/2005, Judecătoria Cluj-Napoca a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 404^1, 404^2 și 404^3 din Codul de procedură civilă. Excepția a fost ridicată de Tiberiu Octavian Cornif cu ocazia soluționării unei acțiuni civile având ca obiect întoarcerea executării silite.

În motivarea excepției de neconstituționalitate autorul acesteia susține că dispozițiile de lege criticate contravin prevederilor constituționale ale art. 44 și art. 136 alin. (5) coroborate cu art. 20 alin. (1) din Constituție, precum și art. 1 din Primul Protocol adițional la Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale și art. 6 paragraful 1 din aceeași convenție, prin raportare la art. 11 alin. (1) și (2) și art. 20 alin. (1) și (2) din Legea fundamentală. Autorul excepției apreciază că reglementarea criticată este neconstituțională, întrucât "permite rediscutarea unei cauze definitiv soluționate și acordarea unui bun mobil către o parte, după ce prin hotărâre definitivă, irevocabilă și executată fusese acordat celeilalte părți".

Judecătoria Cluj-Napoca apreciază că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată. În acest sens, arată că textele de lege criticate permit instanțelor judecătorești să restabilească situația anterioară, în condițiile în care titlul executor a fost desființat tot de către o instanță judecătorească, într-o cale de atac prevăzută de lege. Astfel, în urma desființării unei hotărâri executorii, dar care nu a devenit irevocabilă, ale cărei dispoziții au fost duse la îndeplinire, este absolut just și echitabil ca legea să prevadă posibilitatea restabilirii situației anterioare, împrejurare care nu aduce însă atingere prevederilor cuprinse în tratatele și convențiile internaționale.

De altfel, instanța apreciază că autorul excepției invocă mai mult probleme de fond, iar în ceea ce privește dispozițiile art. 404^3 din Codul de procedură civilă, arată că acestea nu au aplicabilitate în speță.

Potrivit prevederilor

art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.

Guvernul apreciază că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată, deoarece procedura de judecată, inclusiv executarea silită, se întemeiază pe prevederile art. 126 alin. (2) din Constituție, potrivit cărora normele de procedură sunt stabilite numai prin lege. Totodată, constituie atributul exclusiv al instanțelor posibilitatea de a analiza și hotărî asupra drepturilor și obligațiilor părților aflate pe poziție de egalitate, legea oferind acestora din urmă dreptul de a-și proba pretențiile, folosind toate căile de atac.

Avocatul Poporului consideră că dispozițiile de lege criticate sunt constituționale. În acest sens, invocă jurisprudența Curții Constituționale, și anume

Decizia nr. 467/2004

și

Decizia nr. 558/2004 .

Președinții celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate ridicate.

CURTEA,

examinând încheierea de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului și Avocatului Poporului, raportul întocmit în cauză de judecătorul-raportor, notele scrise depuse la dosar, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și

Legea nr. 47/1992 , reține următoarele:

Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, ale art. 1 alin. (2) și ale

art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992 , republicată, să soluționeze excepția de neconstituționalitate.

Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie dispozițiile art. 404^1, 404^2 și 404^3 din Codul de procedură civilă, care au următorul conținut:

- Art. 404^1: "În toate cazurile în care se desființează titlul executoriu sau însăși executarea silită, cel interesat are dreptul la întoarcerea executării, prin restabilirea situației anterioare acesteia.

Bunurile asupra cărora s-a făcut executarea se vor restitui celui îndreptățit.

În cazul în care executarea silită s-a făcut prin vânzarea unor bunuri mobile, întoarcerea executării se va face prin restituirea de către creditor a sumei rezultate din vânzare, actualizată în funcție de rata inflației, cu excepția situației când își găsește aplicare art. 449.";

- Art. 404^2: "În cazul în care instanța judecătorească a desființat titlul executoriu sau actele de executare, la cererea celui interesat, va dispune, prin aceeași hotărâre, și asupra restabilirii situației anterioare executării.

Dacă instanța care a desființat hotărârea executată a dispus rejudecarea în fond a procesului și nu a luat măsura restabilirii situației anterioare executării, această măsură se va putea dispune de instanța care rejudecă fondul.

Dacă nu s-a dispus restabilirea situației anterioare executării în condițiile alin. 1 și 2, cel îndreptățit o va putea cere instanței judecătorești competente potrivit legii.";

- Art. 404^3: "Dacă titlul executoriu emis de un alt organ decât o instanță judecătorească a fost desființat de acel organ sau de un alt organ din afara sistemului instanțelor judecătorești, iar modalitatea restabilirii situației anterioare executării nu este prevăzută de lege ori, deși este prevăzută, nu s-a luat această măsură, ea se va putea obține pe calea unei cereri introduse la instanța prevăzută de art. 404^2 alin. 3."

Autorul excepției susține că reglementarea criticată contravine prevederilor constituționale ale art. 44 care consacră dreptul de proprietate privată și ale art. 136 alin. (5) referitoare la inviolabilitatea proprietății private, coroborate cu cele ale art. 20 alin. (1) referitoare la tratatele internaționale privind drepturile omului. De asemenea, apreciază că dispozițiile criticate contravin și art. 1 din Primul Protocol adițional la Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale și art. 6 paragraful 1 din aceeași convenție, prin raportare la art. 11 alin. (1) și (2) și la art. 20 alin. (1) și (2) din Legea fundamentală.

Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea observă că, prin

Decizia nr. 558 din 16 decembrie 2004 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 84 din 25 ianuarie 2005, a reținut că dispozițiile art. 404^1 din Codul de procedură civilă se referă exclusiv la cazurile în care a fost desființat titlul executoriu sau însăși executarea silită. Desființarea acestor acte putea fi dispusă numai de instanța judecătorească, în urma examinării temeiniciei și legalități lor. La soluționarea cererii de întoarcere a executării, de asemenea, numai instanțele judecătorești sunt competente să stabilească dacă cel care o solicită este sau nu îndreptățit să obțină restituirea bunului ori a valorii luate prin executarea silită. În această privință art. 404^1 alin. 2 din Codul de procedură civilă prevede că "Bunurile asupra cărora s-a făcut executarea se vor restitui celui îndreptățit". Creditorul are dreptul neîngrădit de a cere în justiție valorificarea creanțelor sale și, la nevoie, executarea silită a acestora, iar debitorul și orice altă persoană interesată au dreptul să conteste, tot în justiție, titlul executoriu și executarea silită însăși.

De altfel, în jurisprudența sa, prin

Decizia nr. 227 din 18 mai 2004 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 482 din 28 mai 2004, Curtea a reținut că procedura contestației la executare asigură garanții suficiente pentru protecția dreptului de proprietate al tuturor părților implicate în proces, prin însuși faptul că le oferă posibilitatea de a contesta executarea, de a solicita suspendarea acesteia, iar, în cazul admiterii contestației și desființării titlului executoriu sau a înseși executării silite, persoanele interesate au dreptul la întoarcerea executării prin restabilirea situației anterioare acesteia.

Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d), precum și al

art. 29 din Legea nr. 47/1992 ,

CURTEA CONSTITUȚIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

Respinge excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 404^1, art. 404^2 și art. 404^3 din Codul de procedură civilă, excepție ridicată de Tiberiu Octavian Cornif în Dosarul nr. 20.030/2005 al Judecătoriei Cluj-Napoca.

Definitivă și general obligatorie.

Pronunțată în ședința publică din data de 17 octombrie 2006.