Decizie · Curtea Constituțională

Decizia nr. 818/2006

referitoare la excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 67 alin. 2 și 3 din Codul de procedură penală

prezumat în vigoare

Data actului
9 noiembrie 2006
Emitent
Curtea Constituțională
Publicat în
Monitorul Oficial nr. 990 din 12 decembrie 2006
Citează
1 act
Structură
0 articole · 7.230 caractere
Sursă
legislatie.just.ro

Textul nu are o structură pe articole recunoscută și este afișat ca atare.

Ioan Vida - președinte

Nicolae Cochinescu - judecător

Acsinte Gaspar - judecător

Kozsokar Gabor - judecător

Petre Ninosu - judecător

Ion Predescu - judecător

Tudorel Toader - judecător

Marinela Mincă - procuror

Afrodita Laura Tutunaru - magistrat-asistent

Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 67 alin. 2 și 3 din Codul de procedură penală, excepție ridicată de Ilie Cristea în Dosarul nr. 10.026/4/2005 (nr. vechi 9.906/2005) al Judecătoriei Sectorului 4 București.

La apelul nominal se prezintă, pentru partea Asociația de proprietari Bl. N.17 București, apărătorul ales cu delegație la dosar. Se constată lipsa autorului excepției, față de care procedura de citare a fost legal îndeplinită.

Apărătorul părții prezente solicită respingerea excepției de neconstituționalitate ca neîntemeiată.

Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a excepției de neconstituționalitate ca neîntemeiată, sens în care invocă jurisprudența Curții Constituționale în materie.

CURTEA,

având în vedere actele și lucrările dosarului, constată următoarele:

Prin Încheierea din 14 aprilie 2006, pronunțată în Dosarul nr. 10.026/4/2005 (nr. vechi 9.906/2005), Judecătoria Sectorului 4 București a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 67 alin. 2 și 3 din Codul de procedură penală, excepție ridicată de Ilie Cristea în dosarul de mai sus având ca obiect soluționarea unei cauze penale.

În motivarea excepției de neconstituționalitate autorul acesteia susține că prevederile legale criticate nu conțin suficiente garanții în vederea asigurării unui proces echitabil și garantării dreptului la apărare, acesta din urmă devenind practic unul teoretic, iluzoriu, deoarece nu există o sancțiune efectivă în situația încălcării dreptului inculpatului de a demonstra netemeinicia probelor acuzatoare.

Judecătoria Sectorului 4 București opinează că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată, deoarece dispozițiile legale criticate care condiționează administrarea unei probe de concludența și utilitatea ei sunt în concordanță cu cerințele unui proces echitabil, având în vedere că o astfel de apreciere poate fi făcută de la caz la caz numai de către instanța de judecată. Ar fi lipsit de sens și ar duce la tergiversarea soluționării cauzei să se administreze o probă neconcludentă și inutilă cauzei.

De asemenea, dispozițiile legale criticate se aplică tuturor părților din proces.

Potrivit

art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.

Guvernul apreciază că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată, deoarece dispozițiile legale criticate nu aduc atingere prevederilor constituționale referitoare la dreptul la un proces echitabil și la garantarea dreptului la apărare. Faptul că instanța este cea care apreciază cu privire la concludența și utilitatea probelor propuse de părți, inclusiv în ceea ce privește prezentarea mijloacelor materiale de probă, reprezintă tocmai o garanție a procesului echitabil, permițând părții să își exercite drepturile procesuale și, eventual, să promoveze căile de atac prevăzute de lege.

Avocatul Poporului consideră că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată, deoarece dispozițiile legale criticate se aplică tuturor persoanelor vizate de ipoteza normei juridice, fără discriminări pe considerente arbitrare.

De asemenea, nu se poate susține că este afectat dreptul la un proces echitabil, câtă vreme instanța are obligația de a motiva admiterea sau respingerea unei cereri de administrare a unei probe.

Președinții celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate ridicate.

CURTEA,

examinând încheierea de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului și Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, susținerile părților, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și

Legea nr. 47/1992 , reține următoarele:

Curtea Constituțională constată că a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, ale art. 1 alin. (2), ale

art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992 , să soluționeze excepția de neconstituționalitate.

Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie dispozițiile art. 67 alin. 2 și 3 din Codul de procedură penală, cu denumirea marginală - Concludența și utilitatea probei, care au următorul conținut:

"Cererea pentru administrarea unei probe nu poate fi respinsă, dacă proba este concludentă și utilă.

Admiterea sau respingerea cererii se face motivat."

Autorul excepției de neconstituționalitate susține că prin dispozițiile legale criticate sunt încălcate prevederile constituționale ale art. 16 referitoare la Egalitatea în drepturi, ale art. 20 referitoare la Tratatele internaționale privind drepturile omului, ale art. 21 alin. (3) referitoare la dreptul părților la un proces echitabil, ale art. 23 alin. (11) referitoare la prezumția de nevinovăție, ale art. 24 alin. (1) referitoare la garantarea dreptului la apărare, precum și ale art. 6 paragrafele 1 și 3 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, referitoare la judecarea cauzei în mod echitabil și la drepturile acuzatului.

Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea constată că dispozițiile art. 67 alin. 2 și 3 din Codul de procedură penală au mai fost supuse controlului instanței de contencios constituțional. Astfel, prin deciziile nr. 539 din 7 decembrie 2004 și nr. 311 din 14 iunie 2005, publicate în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 61 din 18 ianuarie 2005 și, respectiv, nr. 749 din 17 august 2005, Curtea Constituțională a respins ca neîntemeiate excepții similare pentru considerentele acolo arătate.

Deoarece până în prezent nu au intervenit elemente noi de natură să determine schimbarea acestei jurisprudențe, considerentele deciziilor mai sus arătate își păstrează valabilitatea și în prezenta cauză.

Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, precum și al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al

art. 29 din Legea nr. 47/1992 ,

CURTEA CONSTITUȚIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

Respinge excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 67 alin. 2 și 3 din Codul de procedură penală, excepție ridicată de Ilie Cristea în Dosarul nr. 10.026/4/2005 (nr. vechi 9.906/2005) al Judecătoriei Sectorului 4 București.

Definitivă și general obligatorie.

Pronunțată în ședința publică din data de 9 noiembrie 2006.

PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE,
prof. univ. dr. IOAN VIDA
Magistrat-asistent,
Afrodita Laura Tutunaru

Textul este prelucrat automat din sursa indicată; numerotarea și legăturile pot conține erori. Referințele subliniate duc la actele citate, așa cum au fost identificate de noi.