Normele din 21 decembrie 2006

Viza de intrare pentru membrii de familie care nu sunt cetățeni ai Uniunii Europene se acordă, la cerere, de misiunile diplomatice și oficiile consulare ale României, cu aprobarea prealabilă a Centrului Național de Vize din cadrul Ministerului Afacerilor Externe, în termen de 48 ore și fără plata taxelor consulare.

În vederea obținerii vizei de intrare în România, persoanele prevăzute la alin. (1) trebuie să prezinte:

a) cererea tip;

b) pașaportul valabil;

c) pașaportul, sau actul de identitate al cetățeanului Uniunii Europene în original și în fotocopie, iar în cazul în care cetățeanul Uniunii Europene se află deja pe teritoriul României, copia pașaportului sau a actului de identitate, precum și copia documentului care atestă rezidența pe teritoriul României al cetățeanului Uniunii Europene, certificată conform cu originalul de către Autoritatea pentru străini;

d) după caz, următoarele documente:

i) documente doveditoare a căsătoriei, respectiv a legăturii de rudenie cu cetățeanul Uniunii Europene, pentru membrii de familie;

îi) documente emise de autoritățile din statul membru de origine sau de proveniență prin care se face dovada că persoana în cauză este membru de familie al cetățeanului Uniunii Europene, dar nu se încadrează în definiția de la art. 2 alin. (1) pct. 3 din ordonanța de urgență, se află în întreținerea sau gospodărește împreună cu cetățeanul Uniunii Europene sau se află în situația în care, din motive medicale grave, este necesară asistența personală a acestuia, pentru, persoanele aflate în întreținere;

iii) documentul prin care se atestă faptul că relația de parteneriat cu cetățeanul Uniunii Europene a fost înregistrată în statul membru de origine sau de proveniență, în cazul parteneriatului înregistrat sau documente care să ateste faptul că persoana în cauză are o relație de conviețuire de lungă durată cu cetățeanul Uniunii Europene, în cazul parteneriatului neînregistrat;

Forma și conținutul cererii tip pentru viza de intrare se stabilesc de către Ministerul Afacerilor Externe.

În situația prevăzută la art. 6 alin. (2) din ordonanța de urgență, cetățeanul Uniunii Europene sau membrul de familie al acestuia are obligația de a dovedi organelor poliției de frontieră că este beneficiar al dreptului la liberă circulație și rezidență pe teritoriul României.

Dovada se face prin orice mijloc care atestă neechivoc calitatea de cetățean al Uniunii Europene sau de membru de familie.

Persoanei în cauză i se acordă tot sprijinul necesar pentru clarificarea situației inclusiv prin asigurarea accesului la mijloacele de telecomunicație sau prin contactarea oficiului diplomatic sau consular din România al statului al cărui cetățean este.

Membrul de familie care nu este cetățean al Uniunii Europene și nu deține viza de intrare pe teritoriul României, trebuie să prezinte organelor poliției de frontieră, după caz, documentele prevăzute la art. 2 alin (2) și să demonstreze, prin orice mijloace ori printr-o declarație pe propria răspundere, existența situației excepționale care nu i-a permis solicitarea vizei în condițiile prevăzute la art. 2 alin. (1).

Organele poliției de frontieră permit intrarea pe teritoriul României persoanei care, în baza documentelor prezentate, face dovada faptului că beneficiază de dreptul la liberă circulație și rezidență pe teritoriul României.

Membrilor de familie care nu sunt cetățeni ai Uniunii Europene aflați în situația prevăzută la art. 3 alin. (4), cu excepția celor care dețin un document care atestă rezidența într-un alt stat membru, li se eliberează viza de intrare de către organele poliției de frontieră, în punctele de trecere a frontierei de stat, numai în baza aprobării Inspectoratului General al Poliției de Frontieră.

În aplicarea art. 6 alin. (3) și art. 8 alin. (2) din ordonanța de urgență, organele poliției de frontieră vor elibera un document privind decizia de refuz al intrării sau, după caz, al ieșirii de pe teritoriul României, potrivit formularului stabilit prin dispoziție a inspectorului general al Inspectoratul General al Poliției de Frontieră.

În scopul obținerii documentelor care atestă rezidența pe teritoriul României, cetățenii Uniunii Europene și membrii de familie ai acestora vor depune cererea și documentele prevăzute de ordonanța de urgență la formațiunea teritorială a Autorității pentru străini pe raza căreia își stabilesc rezidența.

Forma și conținutul cererilor se aprobă prin dispoziție a directorului general al Autorității pentru străini.

În aplicarea art. 15 lit. b) și c) și art. 16 alin. (2) din ordonanța de urgență, pentru luarea în evidență și eliberarea documentelor care atestă rezidența, cetățenii Uniunii Europene pot face dovada mijloacelor de întreținere prin talon de pensie eliberat cu cel mult 3 luni înainte de data intrării pe teritoriul României, declarație privind impozitul pe venitul global pentru anul anterior intrării pe teritoriul României, extras de cont bancar ori alte documente echivalente care atestă obținerea veniturilor necesare asigurării întreținerii, iar persoanele prevăzute la art. 13 alin. (1) lit. c) din ordonanța de urgență și printr-o declarație pe proprie răspundere dată în fața reprezentantului Autorității pentru străini;

În situația prevăzută la art. 15 lit. c) din ordonanța de urgență dovada înscrierii la o instituție de învățământ acreditată poate fi făcută printr-o adeverință eliberată de instituția de învățământ, legitimația de student sau carnetul de note, vizate, precum și prin orice alte documente eliberate de instituția de învățământ sau autoritățile competente.

Actele de stare civilă sau documentele care atestă, în condițiile legii, legătura de rudenie, prevăzute la art. 16 alin. (1) lit. a.) și alin. (3) din ordonanța de urgență, precum și documentele care atestă parteneriatul se depun în original și copie.

Autoritatea pentru străini poate efectua verificări pentru constatarea existenței unei căsătorii de conveniență. În acest scop, în cazul în care există indicii privind existența unei căsătorii de conveniență, poată fi dispusă efectuarea unui interviu.

Verificările se efectuează numai în cazul căsătoriei încheiate între un cetățean al Uniunii Europene și un cetățean al unui stat terț și numai dacă cetățeanul statului terț nu a beneficiat de un drept de rezidență pe teritoriul altui alt stat membru în baza acestei căsătorii.

Elementele pe baza cărora se poate stabili faptul că o căsătorie este de conveniență sunt cele prevăzute la

art. 64 alin. (2) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 194/2002

privind regimul străinilor în România, republicată, cu modificările și completările ulterioare și pot rezultă din declarațiile celor în cauză sau ale unor terțe persoane, înscrisuri, date obținute cu ocazia realizării interviului sau a unor verificări suplimentare.

Dispozițiile alin. (1)-(3) se aplică în mod corespunzător în cazul parteneriatului cu un cetățean al unui stat terț.

În aplicarea art. 17 alin. (2) din ordonanța de urgență, în cazul în care se constată că nu sunt îndeplinite condițiile prevăzute de ordonanța de urgență, se comunică în scris acest fapt solicitantului, menționând documentele necesare pentru dovedirea îndeplinirii acestor condiții și stabilind, cu acordul solicitantului, un termen care nu poate fi mai mare de 30 de zile, în care acesta urmează să prezinte documentele solicitate.

La expirarea termenului prevăzut la alin. (2), în cazul în care nu sunt îndeplinite condițiile prevăzute la art. 17 alin. (2) din ordonanța de urgență, se comunică în scris solicitantului refuzul eliberării documentelor și se emite decizia de părăsire a teritoriului României potrivit art. 24^2 din ordonanța de urgență.

Pentru a beneficia de dreptul de rezidență permanentă pe teritoriul României, cetățenii Uniunii Europene și membrii de familie ai acestora trebuie să depună la formațiunea teritorială a Autorității pentru străini pe raza căreia locuiesc, următoarele:

a) o cerere tip, conform modelului stabilit prin dispoziție a directorului general al Autorității pentru străini;

b) certificatul de înregistrare în cazul cetățenilor Uniunii Europene sau cartea de rezidență în cazul membrilor de familie care nu sunt cetățeni ai Uniunii Europene;

c) acte, documente sau orice alte înscrisuri care să ateste că au o rezidență continuă și legală pe teritoriul României, în condițiile ordonanței de urgență;

d) pentru situațiile prevăzute la art. 23 din ordonanța de urgență, acte, documente sau orice alte înscrisuri care să ateste îndeplinirea condițiilor necesare.

Continuitatea rezidenței pe teritoriul național presupune șederea legală pe teritoriul României pe perioadele prevăzute de ordonanța de urgență în vederea obținerii dreptului de rezidență permanentă.

Perioada de timp în care cetățenii Uniunii Europene au exercitat un drept de ședere potrivit

Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 194/2002 , se ia în considerare la stabilirea continuității rezidenței.

Perioada de timp în care membrii de familie care nu sunt cetățeni ai Uniunii Europene au exercitat un drept de ședere potrivit

Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 194/2002 , se ia în considerare la stabilirea continuității rezidenței numai dacă se face dovada că în această perioadă persoana în cauză a avut calitatea de membru de familie al unui cetățean al Uniunii Europene.

Dispozițiile alin. (1)-(4) se aplică în mod corespunzător partenerului sau persoanelor aflate în întreținere.

Decizia de părăsire a teritoriului României se emite numai după analizarea amănunțită a situației persoanei în cauză și numai în cazul în care aceasta nu se încadrează în nici una dintre situațiile prevăzute la art. 13, 18 sau 21 din ordonanța de urgență.

Decizia de părăsire a teritoriului României se redactează în două exemplare, în limba română și într-o altă limbă oficială a Uniunii Europene și va conține motivele care au stat la baza emiterii deciziei, instanța și termenul în care aceasta poate fi atacată, precum și termenul în care persoana este obligată să părăsească teritoriul național.

Atunci când persoana în cauză este prezentă, un exemplar al deciziei de părăsire a teritoriului se comunică acesteia, sub semnătură.

În situația în care persoana în cauză nu este prezentă, comunicarea deciziei de părăsire a teritoriului se realizează astfel:

a) prin poștă, cu confirmarea de primire, la adresa declarată.

b) prin afișare la sediul formațiunii teritoriale a Autorității pentru Străini, dacă cel în cauză:

(i) refuză să semneze decizia de părăsire a teritoriului României;

(îi) nu mai locuiește la adresa declarată;

(iii) nu a făcut cunoscută noua adresă la care locuiește.

Depistarea și escortarea până la frontieră a persoanei care nu a părăsit teritoriul României în termenul prevăzut de ordonanța de urgență se face de către personalul specializat al Autorității pentru străini.

Cheltuielile de transport efectuate pentru părăsirea teritoriului național sunt suportate de către persoana împotriva căreia s-a emis decizia de părăsire, iar în cazul în care aceasta nu deține sumele de bani necesare, cheltuielile se decontează din bugetul Ministerul Administrației și Internelor.

În situațiile în care, în momentul depistării, persoana în cauză, membru de familie care nu este cetățean al Uniunii Europene, nu posedă document de călătorie, precum și în situația în care escortarea nu se poate executa imediat din motive obiective, se aplică prevederile art. 24^2 alin. (6) din ordonanța de urgență.

Cheltuielile necesare pentru acoperirea costurilor transportului, hrănirea, întreținerea și cazarea în centre, asigurarea asistenței medicale și spitalizare, precum, și cele pentru escortare se suportă din bugetul Ministerul Administrației și Internelor.

În cazul persoanei care a fost declarată indezirabilă sau împotriva căreia instanța a dispus măsura de siguranță a expulzării, Autoritatea pentru străini reține și anulează documentul care atestă dreptul de rezidență al acesteia.

Anularea documentului persoanei care a fost declarată indezirabilă se efectuează la data expirării termenului prevăzut de lege în care cel în cauză poate contesta decizia de restrângere a dreptului de rezidență sau la data rămânerii definitive și irevocabile a hotărârii instanței de judecată prin care se respinge contestația.

Anularea documentului persoanei împotriva căreia instanța a dispus măsura de siguranță a expulzării se efectuează în momentul rămânerii definitive a hotărârii instanței de judecată prin care s-a dispus această măsură.

Cheltuielile efectuate în vederea părăsirii teritoriului național de către persoana declarată indezirabilă sau împotriva căreia a fost dispusă o măsura de siguranță a expulzării se suportă potrivit art. 13 alin. (2) și (4).

În situațiile în care, în momentul depistării, persoana în cauză nu posedă document de călătorie, precum și în situația în care escortarea nu se poate executa imediat din motive obiective, se aplică după caz, prevederile art. 27 alin. (3^1) sau art. 30 alin. (3) din ordonanța de urgență.

Persoanele care nu posedă documente de trecere a frontierei de stat vor fi prezentate misiunilor diplomatice sau oficiilor consulare acreditate în România ale statelor ai căror cetățeni sunt, pentru eliberarea documentelor.

Pentru persoanele provenite din state care nu au misiuni diplomatice sau oficii consulare în România vor fi solicitate documente de trecere a frontierei de stat din țara de origine, prin Direcția generală afaceri consulare din cadrul Ministerului Afacerilor Externe.

În situația în care documentul de trecere a frontierei de stat nu poate fi obținut în condițiile prevăzute la alin. (2), Autoritatea pentru străini poate elibera un titlu de călătorie.

În scopul aplicării prevederilor ordonanței de urgență, Autoritatea pentru străini, Inspectoratul General al Poliției de Frontieră, precum și alte autorități competente în materie pot efectua activități de prelucrare a datelor cu caracter personal ale cetățenilor Uniunii Europene și ale membrilor de familie ai acestora.

Prelucrarea datelor cu caracter personal se efectuează cu respectarea dispozițiilor

Legii nr. 677/2001

privind protecția persoanelor cu privire la prelucrarea datelor cu caracter personal și libera circulație a acestor date, cu modificările și completările ulterioare.

La nivelul Autorității pentru străini se constituie evidența cetățenilor Uniunii Europene și a membrilor de familie ai acestora, componentă a Sistemului Național de Evidenta a Străinilor.

Evidența cetățenilor Uniunii Europene și membrilor de familie ai acestora se organizează după principiul locului de rezidență prin Autoritatea pentru străini, la nivel central, și formațiunile sale teritoriale, la nivel local.

Tipurile și categoriile de evidențe se stabilesc prin ordin al ministrului administrației și internelor.

Documentul prevăzut la art. 21 lit. a) atestă rezidența pe teritoriul României iar documentele prevăzute la art. 21 lit. b), c) și d) fac dovada identității posesorului și atestă rezidența pe teritoriul României.

Titularul unui document care atestă rezidența pe teritoriul național are obligația de a nu-1 înstrăina și de a-l prezenta autorităților competente ori de câte ori i se solicită aceasta.

Se interzice darea, primirea sau solicitarea documentelor prevăzute la art. 21 drept garanție pentru prestarea unor servicii, pentru încredințarea unor bunuri sau valori, pentru plata datoriilor sau în alte scopuri.

Orice modificare, adăugire sau mențiuni, altele decât prevăzute de lege, înscrise în documentele prevăzute la art. 21 sunt interzise și atrag nulitatea acestora.

În situațiile prevăzute la alin. (4), nulitatea se constata de către personalul Autorității pentru străini.

Polițistul care constată una dintre situațiile prevăzute la alin. (4) este obligat să rețină documentul respectiv și să-l transmită celei mai apropiate formațiuni teritoriale a Autorității pentru străini.