Decizia nr. 929/2006
referitoare la excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 15 alin. (1) din Normele metodologice de evaluare a pensiilor din sistemul public, stabilite în fostul sistem al asigurărilor sociale de stat potrivit legislației anterioare datei de 1 aprilie 2001, în vederea recalculării în conformitate cu principiile Legii nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii și alte drepturi de asigurări sociale, cu modificările și completările ulterioare, cuprinse în anexa la Hotărârea Guvernului nr. 1.550/2004
prezumat în vigoare
Legături cu alte acte
Ce face acest act
Are ca temei 1
- Legea nr. 19/2000 17 martie 2000 privind sistemul public de pensii și alte drepturi de asigurări sociale
Textul nu are o structură pe articole recunoscută și este afișat ca atare.
Ioan Vida - președinte
Nicolae Cochinescu - judecător
Aspazia Cojocaru - judecător
Acsinte Gaspar - judecător
Kozsokar Gabor - judecător
Petre Ninosu - judecător
Ion Predescu - judecător
Tudorel Toader - judecător
Ion Tiucă - procuror
Claudia-Margareta Krupenschi - magistrat-asistent
Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 15 alin. (1) din Normele metodologice de evaluare a pensiilor din sistemul public, stabilite în fostul sistem al asigurărilor sociale de stat potrivit legislației anterioare datei de 1 aprilie 2001, în vederea recalculării în conformitate cu principiile
privind sistemul public de pensii și alte drepturi de asigurări sociale, cu modificările și completările ulterioare, cuprinse în anexa la
Hotărârea Guvernului nr. 1.550/2004 . Excepția a fost ridicată de Vasile Antohi în Dosarul nr. 2.411/45/2006 (număr în format vechi 2.411/2006) al Curții de Apel Iași - Secția litigii de muncă și asigurări sociale.
La apelul nominal răspunde personal autorul excepției, lipsind cealaltă parte, față de care procedura de citare este legal îndeplinită.
Autorul excepției solicită, cu titlu de cerere prealabilă, completarea obiectului excepției de neconstituționalitate cu dispozițiile
art. 4 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 4/2005
privind recalcularea pensiilor din sistemul public, provenite din fostul sistem al asigurărilor sociale de stat.
Reprezentantul Ministerului Public arată că, în temeiul dispozițiilor
art. 29 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , această solicitare este inadmisibilă.
Curtea Constituțională respinge cererea, deoarece, potrivit art. 2 alin. (3), coroborat cu
art. 29 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , instanța de contencios constituțional decide asupra excepțiilor ridicate în fața instanțelor judecătorești sau de arbitraj comercial, astfel cum a fost sesizată prin încheiere, fără a putea completa prevederile supuse controlului.
Având cuvântul asupra fondului excepției, autorul acesteia menționează că, în opinia sa, orice norme metodologice adoptate în aplicarea unei legi în vigoare pot constitui obiect al excepției de neconstituționalitate, inclusiv deci cele ce sunt supuse controlului de constituționalitate prin prezenta excepție. Susține, în esență, că dispozițiile de lege criticate contravin atât unor legi organice, cât și Constituției, sub aspectul încălcării art. 16 alin. (1) referitor la egalitatea în drepturi și art. 47 alin. (1) din aceasta, privind nivelul de trai. În consecință, solicită admiterea excepției de neconstituționalitate, depunând concluzii scrise în acest sens.
Reprezentantul Ministerului Public precizează că, potrivit
art. 146 din Legea fundamentală și prevederilor Legii nr. 47/1992
privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, aceasta nu poate examina, sub aspectul constituționalității lor, decât dispoziții dintr-o lege sau ordonanță în vigoare, nu și din acte normative inferioare acestora, asemenea acte fiind supuse controlului de legalitate și asupra conformității cu prevederile Legii fundamentale exercitat de instanțele de contencios administrativ. Prin urmare, solicită respingerea excepției de neconstituționalitate ca inadmisibilă.
CURTEA,
având în vedere actele și lucrările dosarului, reține următoarele:
Prin Încheierea din 25 iulie 2006, pronunțată în Dosarul nr. 2.411/45/2006 (număr în format vechi 2.411/2006), Curtea de Apel Iași - Secția litigii de muncă și asigurări sociale a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor "art. 15 alin. (1) din Normele metodologice de efectuare a evaluării pensiilor din sistemul public, anexă a
Hotărârii Guvernului nr. 1.550/2004 ". Excepția a fost ridicată de Vasile Antohi într-o cauză având ca obiect soluționarea unui recurs împotriva unei sentințe civile prin care s-a admis o contestație având ca obiect asigurări sociale.
În motivarea excepției de neconstituționalitate se susține că, potrivit textului criticat, se ajunge la stabilirea discriminatorie a pensiei, ceea ce contravine principiului egalității, consacrat de art. 16 alin. (1) din Constituție, principiu care, în sistemul asigurărilor sociale de stat, presupune ca, "la condiții egale de pensionare", să se acorde "pensii egale, indiferent de anul ieșirii la pensie". De asemenea, dispozițiile de lege criticate încalcă și prevederile art. 15 și ale
art. 20 pct. 4 din Legea nr. 164/2001
privind pensiile militare de stat, precum și ale
art. 194 alin. (2) din Legea nr. 19/2000
privind sistemul public de pensii și alte drepturi de asigurări sociale.
Curtea de Apel Iași - Secția litigii de muncă și asigurări sociale apreciază că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată, întrucât dispozițiile legale criticate nu conțin reglementări care să creeze o inegalitate pe criterii de rasă, naționalitate, origine etnică, limbă, religie, sex, opinie, apartenență politică, avere sau de origine socială. Prevederea unor anumite criterii de calculare a pensiei, în legi speciale, pentru anumite categorii de cetățeni aflate în situații distincte ce sunt determinate de natura profesiei și a funcției lor nu contravine principiului egalității, statuat de art. 16 din Constituție.
Potrivit dispozițiilor
art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și formula punctele de vedere cu privire la excepția de neconstituționalitate.
Guvernul apreciază că excepția de neconstituționalitate este inadmisibilă, întrucât, potrivit art. 146 lit. d) din Constituție, coroborat cu
art. 29 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , Curtea Constituțională hotărăște numai asupra excepțiilor de neconstituționalitate privind legile și ordonanțele sau dispoziții din acestea.
Avocatul Poporului consideră că textul criticat nu poate constitui obiect al controlului de constituționalitate, deoarece excepția de neconstituționalitate privește dispoziții dintr-o hotărâre a guvernului, iar, potrivit
art. 29 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , Curtea Constituțională se poate pronunța asupra dispozițiilor "dintr-o lege sau dintr-o ordonanță în vigoare".
Președinții celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate ridicate.
CURTEA,
examinând încheierea de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului și Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, susținerile părții prezente, concluziile procurorului și dispozițiile de lege criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și
Legea nr. 47/1992 , reține următoarele:
Curtea Constituțională a fost legal sesizată, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, ale art. 1 alin. (2) și ale
art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992 , să soluționeze excepția de neconstituționalitate.
Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie dispozițiile art. 15 alin. (1) din Normele metodologice de evaluare a pensiilor din sistemul public, stabilite în fostul sistem al asigurărilor sociale de stat potrivit legislației anterioare datei de 1 aprilie 2001, în vederea recalculării în conformitate cu principiile
privind sistemul public de pensii și alte drepturi de asigurări sociale, cuprinse în anexa la
Hotărârea Guvernului nr. 1.550/2004
privind efectuarea operațiunilor de evaluare în vederea recalculării pensiilor din sistemul public, stabilite în fostul sistem al asigurărilor sociale de stat potrivit legislației anterioare datei de 1 aprilie 2001, în conformitate cu principiile
Legii nr. 19/2000 , publicate în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 897 din 1 octombrie 2004. Acestea au următorul cuprins: - " (1) În situațiile în care, la stabilirea pensiilor provenite din fostul sistem al asigurărilor sociale de stat, au fost valorificate și perioade de vechime în serviciu realizate în sistemul pensiilor militare, la determinarea punctajului mediu anual aferent acestor perioade se utilizează solda de grad, solda de funcție, precum și alte sporuri și indemnizații pentru care se achită contribuția la pensia suplimentară și care intrau în baza de calcul a pensiei, conform legislației în vigoare la acea dată, dovedite cu acte eliberate de organele abilitate."
În motivarea excepției de neconstituționalitate, autorul acesteia susține încălcarea principiului egalității, consacrat de art. 16 alin. (1) din Constituție.
Analizând dispozițiile de lege criticate, Curtea Constituțională constată că acestea au caracterul unor norme metodologice cuprinse în anexa la
Hotărârea Guvernului nr. 1.550/2004 . Or, potrivit competenței sale stabilite atât de art. 146 din Constituție, cât și de art. 2 alin. (1) și
art. 29 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , Curtea Constituțională decide asupra excepțiilor privind neconstituționalitatea unei legi sau ordonanțe în vigoare sau a unor dispoziții din acestea. Acte normative cu forță juridică inferioară legilor sau ordonanțelor, cum sunt, de exemplu, hotărârile de guvern, nu pot constitui obiect al controlului de constituționalitate exercitat de Curtea Constituțională, acestea fiind examinate, sub aspectul legalității și conformității lor cu prevederile Legii fundamentale, de către instanțele de contencios administrativ competente. Ca atare, excepția de neconstituționalitate urmează a fi respinsă ca inadmisibilă. De altfel, această soluție trebuia pronunțată de instanța de judecată în temeiul
art. 29 alin. (1) și (6) din Legea nr. 47/1992 , fără a mai sesiza Curtea Constituțională.
În plus, Curtea constată că, prin
Decizia nr. 315 din 6 aprilie 2006 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 402 din 9 mai 2006, s-a pronunțat în sensul respingerii ca inadmisibilă a excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor
Hotărârii Guvernului nr. 1.550/2004
privind efectuarea operațiunilor de evaluare în vederea recalculării pensiilor din sistemul public, stabilite în fostul sistem al asigurărilor sociale de stat potrivit legislației anterioare datei de 1 aprilie 2001, în conformitate cu principiile
Legii nr. 19/2000 , și ale
Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 4/2005
privind recalcularea pensiilor din sistemul public, provenite din fostul sistem al asigurărilor sociale de stat.
Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, precum și al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al
art. 29 din Legea nr. 47/1992 ,
CURTEA CONSTITUȚIONALĂ
În numele legii
DECIDE:
Respinge, ca inadmisibilă, excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 15 alin. (1) din Normele metodologice de evaluare a pensiilor din sistemul public, stabilite în fostul sistem al asigurărilor sociale de stat potrivit legislației anterioare datei de 1 aprilie 2001, în vederea recalculării în conformitate cu principiile
privind sistemul public de pensii și alte drepturi de asigurări sociale, cu modificările și completările ulterioare, cuprinse în anexa la
Hotărârea Guvernului nr. 1.550/2004 . Excepția a fost ridicată de Vasile Antohi în Dosarul nr. 2.411/45/2006 (număr în format vechi 2.411/2006) al Curții de Apel Iași - Secția litigii de muncă și asigurări sociale.
Definitivă și general obligatorie.
Pronunțată în ședința publică din data de 14 decembrie 2006.
PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE, prof. univ. dr. IOAN VIDA Magistrat-asistent, Claudia-Margareta Krupenschi
Textul este prelucrat automat din sursa indicată; numerotarea și legăturile pot conține erori. Referințele subliniate duc la actele citate, așa cum au fost identificate de noi.