Metodologia din 29 ianuarie 2007

Articolul 11

Pe baza datelor cuprinse în Schema cu riscurile teritoriale din unitatea administrativ-teritorială, aprobată de prefectul județului, în conținutul PAAR se face o prezentare pe secțiuni a caracteristicilor unității administrativ-teritoriale, după cum urmează:

a) amplasare geografică și relief;

b) caracteristici climaterice;

c) rețea hidrografică;

d) populație;

e) căi de transport;

f) dezvoltare economică;

g) infrastructuri locale;

h) specific regional.

Articolul 12

În cuprinsul secțiunii 1 "Amplasare geografică și relief" se fac referiri cu privire la:

a) suprafață, vecinătăți;

b) forme de relief, specificități, influențe;

c) caracteristicile pedologice ale solului.

Articolul 13

În cuprinsul secțiunii a 2-a "Caracteristici climatice" se fac referiri cu privire la:

a) regimul climatic, specificități, influențe;

b) regimul precipitațiilor - cantități lunare și anuale, valori medii, valori extreme înregistrate - vârfuri istorice;

c) temperaturi - lunare și anuale, valori medii, valori extreme înregistrate - vârfuri istorice;

d) fenomene meteorologice extreme - furtuni, tornade etc.

Articolul 14

În cuprinsul secțiunii a 3-a "Rețea hidrografică" se fac referiri cu privire la:

a) cursurile de apă, debite normale, creșteri înregistrate vârfuri istorice;

b) bazinele hidrografice, lacurile de acumulare suprafețe, volume;

c) caracteristicile pedologice;

d) lacuri, iazuri - suprafețe, adâncimi;

e) acumulări piscicole - suprafețe;

f) amenajări hidrotehnice - diguri, baraje, alte lucrări de apărare împotriva inundațiilor etc.

Articolul 15

Articolul 16

În cuprinsul secțiunii a 5-a "Căi de transport" se fac referiri cu privire la:

a) căile de transport rutiere - autostrăzi, drumuri europene și naționale, drumuri județene, rute de transport pentru materiale periculoase, tuneluri etc., precizându-se starea acestora;

b) căile de transport feroviare - triaje, tuneluri;

c) căile de transport aeriene - aeroporturi, aerocluburi etc.;

d) căile de transport subterane - metrou;

e) căile navigabile - porturi;

f) rețele de conducte magistrale - gaze, petrol și produse petroliere etc.

Articolul 17

În cuprinsul secțiunii a 6-a "Dezvoltare economică" se fac referiri cu privire la:

a) zonele industrializate/ramuri;

b) depozite/rezervoare, capacități de stocare;

c) exploatările miniere, petroliere;

d) fondul funciar - terenuri agricole, suprafețe împădurite;

e) creșterea animalelor;

f) turism/capacități de primire turistică;

g) apariții de noi activități economice în cadrul zonei;

h) resurse naturale.

Articolul 18

În cuprinsul secțiunii a 7-a "Infrastructuri locale" se fac referiri cu privire la:

a) instituții publice - cultură, ocrotirea sănătății etc.;

b) rețele de utilități, apă, canalizare, electrice, gaze, etc.

c) locuri de adunare și cazare a populației în situații de urgență - tabere de sinistrați.

Articolul 19

În cuprinsul secțiunii a 8-a "Specific regional/ local"se fac referiri cu privire la:

- vecinătăți, influențe, riscuri transfrontaliere.

Articolul 20

Articolul 21

Secțiunea 1 "Analiza riscurilor naturale" cuprinde referiri cu privire la:

a) fenomene meteorologice periculoase - se analizează zonele unde s-au produs astfel de fenomene, precum și posibilitatea apariției acestora în noi locuri;

a1) inundații - se analizează dacă inundațiile sunt previzibile și cu cât timp înainte, efectele dinamice și dacă necesită evacuarea persoanelor, necesitatea instalării eventualelor tabere pentru sinistrați, starea tehnică și de întreținere a lucrărilor hidrotehnice, zonele planificate a fi inundate controlat etc., se inventariază construcțiile realizate în zone inundabile, existența unor măsuri de protecție suplimentare și se analizează posibilitatea strămutării construcțiilor respective în zone ferite de inundații;

a2) furtuni, tornade, secetă, îngheț etc. - se analizează și dacă fenomenele respective sunt previzibile, cu cât timp înainte, localitățile/terenurile/obiectivele care pot fi afectate și dacă este necesară evacuarea persoanelor;

b) incendii de pădure - se analizează posibilitatea producerii incendiilor de această natură, perioadele și frecvența acestora, suprafețele împădurite care pot fi afectate;

c) avalanșe - se analizează posibilitatea producerii acestora, perioadele și frecvența lor, localități și amenajări care pot fi afectate;

d) fenomene distructive de origine geologică:

d1) cutremure - se au în vedere: macro- și microzonarea seismică a teritoriului național, caracteristicile fondului construit, datele statistice privind victimele și daunele provocate de seismele produse în anii anteriori, zonele construite posibil a fi afectate de un cutremur major;

d2) alunecări de teren - se analizează locurile cunoscute în care se produc astfel de fenomene, precum și posibilele noi locuri de apariție a acestora, suprafețele de teren și construcțiile care pot fi afectate, necesitatea evacuării persoanelor și a instalării eventualelor tabere pentru sinistrați.

Articolul 22

Secțiunea a 2-a "Analiza riscurilor tehnologice" cuprinde referiri cu privire la:

a) riscuri industriale - se analizează activitățile care prezintă pericole de accidente majore în care sunt implicate substanțe periculoase, tipurile de substanțe chimice periculoase folosite în procesul de producție;

b) riscuri de transport și depozitare de produse periculoase - se analizează posibilele accidente care se pot produce pe rețeaua rutieră, feroviară, fluvială și maritimă pentru transportul materialelor periculoase, din ce se compun transporturile și destinația acestora;

b1) transport rutier - la analiza acestor riscuri se ține cont de infrastructura existentă, transportul materialelor periculoase, din ce se compun transporturile și destinația acestora, numărul de accidente pe kilometru și pe an etc.;

b2) transport feroviar - la analiza acestor riscuri se ține cont de rețeaua feroviară existentă, transportul materialelor periculoase, din ce se compune și destinația, numărul de evenimente produse și frecvența acestora, numărul de călători anual;

b3) transport fluvial și maritim - se analizează riscurile în funcție de existența porturilor și a căilor de transport navigabile;

b4) transport aerian - se analizează riscurile în funcție de existența aeroporturilor, capacitatea și clasa acestora, a rutelor de zbor;

b5) transport prin rețele magistrale - se analizează riscurile în funcție de existența magistralelor de transport și de natura produselor vehiculate;

c) riscuri nucleare - se analizează riscurile în funcție de existența obiectivelor specifice și riscurile transfrontaliere;

d) riscuri de poluare a apelor - se inventariază locurile în care au avut loc astfel de fenomene, precum și posibilele noi locuri de apariție a acestora, zonele care ar putea fi afectate;

e) prăbușiri de construcții, instalații sau amenajări - se analizează construcțiile, instalațiile și alte amenajări aflate în stare avansată de degradare și la care există riscul de prăbușire;

f) eșecul utilităților publice - se inventariază și se analizează sistemele, instalațiile și echipamentele a căror scoatere din funcțiune poate conduce la întreruperea alimentării cu apă, gaze naturale, energie electrică și termică pentru o zonă extinsă din cadrul localității/județului;

g) căderi de obiecte din atmosferă sau din cosmos se inventariază locurile în care au avut loc astfel de fenomene și consecințele lor;

h) muniție neexplodată - se analizează existența fostelor zone de conflicte militare în care se poate afla muniție neexplodată, utilizându-se și datele statistice referitoare la misiunile de asanare pirotehnică.

Articolul 23

Secțiunea a 3-a "Analiza riscurilor biologice" cuprinde referiri cu privire la inventarierea și analizarea surselor potențiale de izbucnire a unor epidemii/epizootii în construcții, ferme zootehnice, spitale de boli contagioase, laboratoare de analize epidemiologice, colonii de muncitori, zone locuite paupere - fără utilități publice, tabere de sinistrați sau refugiați etc. - și poluările accidentale.

Articolul 24

Secțiunea a 4-a "Analiza riscurilor de incendiu" cuprinde referiri cu privire la analizarea și diferențierea riscurilor de incendiu după context: statistica incendiilor și a altor situații de urgență, evidențele existente pe localități, operatori economici, instalații publice etc., fond construit, vegetație sau vehicule.

Articolul 25

Secțiunea a 5-a "Analiza riscurilor sociale" cuprinde referiri cu privire la analizarea riscurilor sociale în funcție de evidențele existente privind adunări, târguri, festivaluri și alte manifestări periodice cu afluență mare de public și mișcările sociale posibile, în raport de politica socială și situația forței de muncă din zonă.

Articolul 26

Secțiunea a 6-a "Analiza altor tipuri de riscuri" cuprinde referiri cu privire la analizarea, pe baza statisticilor, a intervențiilor cele mai des desfășurate, cum sunt: descarcerări, asistență medicală și transport medical, deblocări de persoane, evacuare a apei din subsolul clădirilor, salvări de animale.

Articolul 27

În activitatea de analiză a riscurilor se pot defini zone geografice având o concentrație a riscurilor de aceeași natură, legate de infrastructuri și construcții, denumite zone de risc crescut.

Articolul 28

Elementele care sunt avute în vedere pentru stabilirea zonelor de risc crescut sunt:

a) zonele de activitate dezvoltate de-a lungul căilor de comunicații;

b) clădirile publice, fie datorită numărului de persoane, fie datorită vulnerabilității lor, așa cum sunt teatrele, hotelurile, spitalele, școlile, centrele comerciale;

c) instalațiile tehnologice;

d) alte elemente, cum sunt: zone inundabile, zone predispuse alunecărilor/prăbușirilor de teren etc.

Articolul 29

Din punctul de vedere al tipului unității administrativ-teritoriale, se stabilesc 3 clasificări ale zonelor de risc:

a) zone de risc urbane;

b) zone de risc periurbane: comune limitrofe, orașe, zone industriale sau comerciale;

c) zone de risc rurale.

Articolul 41

Articolul 42

În funcție de categoriile de riscuri identificate, mecanismele și condițiile de producere/ manifestare, de amploarea și efectele posibile ale acestora, se stabilesc tipurile de forțe și mijloace necesare de prevenire și combatere a riscurilor, astfel:

a) inspecții de prevenire;

b) servicii profesioniste/voluntare/private pentru situații de urgență;

c) formațiuni de asistență medicală de urgență și descarcerare;

d) formațiuni de protecție civilă: echipe de căutare-salvare, NBC și pirotehnice;

e) alte formațiuni de salvare: Crucea Roșie, SALVAMONT, scafandri profesioniști etc.;

f) grupe de sprijin.

Articolul 43

Pe lângă tipurile de forțe precizate la art. 42, mai pot acționa, după caz, în condițiile legii: unitățile poliției, jandarmeriei și poliției de frontieră, structurile poliției comunitare, unitatea specială de aviație a Ministerului Administrației și Internelor, unitățile specializate/ detașamente din cadrul Ministerului Apărării, unitățile pentru asistența medicală de urgență ale Ministerului Sănătății Publice, organizațiile neguvernamentale specializate în acțiuni de salvare, unitățile și formațiunile sanitare și de inspecție sanitară veterinară, formațiuni de pază a persoanelor și a bunurilor, precum și detașamente și echipe din cadrul serviciilor publice descentralizate și al societăților comerciale specializate, incluse în planurile de apărare și dotate cu forțe și mijloace de intervenție, formațiunile de voluntari ai societății civile specializați în intervenția în situații de urgență și organizați în organizații neguvernamentale cu activități specifice.

Articolul 44

Forțele auxiliare se stabilesc din rândul populației și salariaților, al formațiunilor de voluntari, altele decât cele instruite special pentru situații de urgență, care acționează conform sarcinilor stabilite pentru formațiunile de protecție civilă organizate la operatorii economici și societățile comerciale în planurile de apărare specifice, elaborate potrivit legii.

Articolul 45

Articolul 46

Logistica acțiunilor de pregătire teoretică și practică, de prevenire și gestionare a situației de urgență specifice se asigură de autoritățile, instituțiile și operatorii economici cu atribuții în domeniu, în raport de răspunderi, măsuri și resurse necesare.

Articolul 47

La PAAR se atașează următoarele documente:

a) lista autorităților și factorilor care au responsabilități în analiza și acoperirea riscurilor în unitatea administrativ-teritorială, conform modelului prevăzut în anexa nr. 1 care face parte integrantă din prezenta metodologie;

b) atribuțiile autorităților și responsabililor cuprinși în PAAR, conform modelului prevăzut în anexa nr. 2 care face parte integrantă din prezenta metodologie;

c) componența nominală a structurilor cu atribuții în domeniul gestionării situațiilor de urgență, cu precizarea unității la care sunt încadrați membrii structurilor, funcției, adresei și a telefoanelor de la serviciu și de la domiciliu, a responsabilităților și misiunilor;

d) riscuri potențiale în localități/județe vecine care pot afecta zona de competență a unității administrativ-teritoriale;

e) hărți de risc;

f) măsuri corespunzătoare de evitare a manifestării riscurilor, de reducere a frecvenței de producere ori de limitare a consecințelor acestora, pe tipuri de riscuri;

g) sisteme existente de preavertizare/avertizare a atingerii unor valori critice și de alarmare a populației în cazul evacuării;

h) tabel cuprinzând obiectivele care pot fi afectate de producerea unei situații de urgență (seism, inundație, alunecare de teren, accident tehnologic etc.);

i) planuri și proceduri de intervenție;

j) schema fluxului informațional-decizional;

k) locuri/spații de evacuare în caz de urgență și dotarea acestora;

l) planificarea exercițiilor/aplicațiilor conform reglementărilor tehnice specifice;

m) rapoarte lunare de informare și analiză către prefect;

n) protocoale de colaborare cu instituții similare din țările cu care există granițe comune, în cazul producerii unor situații de urgență;

o) situația resurselor, tabelul cu stocul de mijloace și materiale de apărare existente, modul cum se acoperă deficitul din disponibilități locale și cu sprijin de la comitetul pentru situații de urgență ierarhic superior etc.;

p) reguli de comportare în cazul producerii unei situații de urgență.