Decizie · Curtea Constituțională

Decizia nr. 86/2007

referitoare la excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 720^1 din Codul de procedură civilă

prezumat în vigoare

Data actului
8 februarie 2007
Emitent
Curtea Constituțională
Publicat în
Monitorul Oficial nr. 174 din 13 martie 2007
Citat de
7 acte
Citează
3 acte
Structură
0 articole · 9.396 caractere
Sursă
legislatie.just.ro

Textul nu are o structură pe articole recunoscută și este afișat ca atare.

Ioan Vida - președinte

Nicolae Cochinescu - judecător

Kozsokar Gabor - judecător

Acsinte Gaspar - judecător

Petre Ninosu - judecător

Ion Predescu - judecător

Șerban Viorel Stănoiu - judecător

Tudorel Toader - judecător

Ion Tiucă - procuror

Daniela Ramona Marițiu - magistrat-asistent

Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 720^1 din Codul de procedură civilă, excepție ridicată de Floare Zatic, Szotter Karoly, Lucia Perianu și Stelian Ioan Petrovici în dosarele nr. 5.452/301/2006, nr. 4.582/301/2006, nr. 20.863/301/2005 și nr. 20.873/301/2005 ale Judecătoriei Sectorului 3 București.

La apelul nominal răspunde avocatul autorilor excepției, lipsă fiind celelalte părți, față de care procedura de citare este legal îndeplinită.

Curtea, având în vedere că excepțiile de neconstituționalitate ridicate în dosarele nr. 2.268D/2006, nr. 2.269D/2006, nr. 2.356D/2006 și nr. 2.357D/2006 au conținut identic, pune în discuție, din oficiu, problema conexării cauzelor.

Avocatul autorilor excepției este de acord cu conexarea dosarelor.

Reprezentantul Ministerului Public este de acord cu conexarea dosarelor.

Curtea, în temeiul

art. 53 alin. (5) din Legea nr. 47/1992 , dispune conexarea dosarelor nr. 2.357D/2006, nr. 2.356D/2006 și nr. 2.269D/2006 la Dosarul nr. 2.268D/2006, care este primul înregistrat.

Cauza fiind în stare de judecată, avocatul autorilor excepției solicită admiterea criticii de neconstituționalitate, întrucât, prin aplicarea dispozițiilor art. 720^1 din Codul de procedură civilă, se aduce atingere în mod nejustificat dreptului la apărare, respectiv dreptului la asistență juridică acordată părților în faza preprocesuală.

Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a excepției de neconstituționalitate ca neîntemeiată, făcând referire la jurisprudența în materie a Curții Constituționale.

CURTEA,

având în vedere actele și lucrările dosarelor, reține următoarele:

Prin încheierile din 25 august 2006, pronunțate în dosarele nr. 5.452/301/2006 și nr. 4.582/301/2006, precum și prin încheierile din 9 septembrie 2006, pronunțate în dosarele nr. 20.863/301/2005 și nr. 20.873/301/2005, Judecătoria Sectorului 3 București a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 720^1 din Codul de procedură civilă. Excepția de neconstituționalitate a fost ridicată de Floare Zatic, Szotter Karoly, Lucia Perianu și Stelian Ioan Petrovici în cauze civile având ca obiect pretenții.

În motivarea excepției de neconstituționalitate autorii acesteia susțin că textul de lege criticat limitează accesul liber la justiție, deoarece în faza concilierii nu poate fi acordată asistența judiciară prevăzută de art. 24 alin. (2) din Constituție, întrucât, nefiind declanșat litigiul, instanța nu se poate pronunța cu privire la o asemenea cerere. De asemenea, arată că textul de lege criticat încalcă prevederile constituționale referitoare la accesul liber la justiție, dreptul la apărare și la un proces echitabil, întrucât imprecizia acestuia dă posibilitatea instanței de a-l aplica și în litigiile dintre persoane fizice, necomercianți, și persoane juridice, comercianți. Prin aplicarea procedurii prealabile a concilierii, specifică soluționării litigiilor în materie comercială, raportului juridic civil comerciant-necomerciant, se încalcă principiul egalității cetățenilor în fața legii și se îngrădește dreptul persoanei de a beneficia de judecarea procesului într-un termen rezonabil, suficient pentru pregătirea apărării.

Judecătoria Sectorului 3 București apreciază că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată.

În conformitate cu dispozițiile

art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , încheierile de sesizare au fost comunicate președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și formula punctele de vedere cu privire la excepția de neconstituționalitate.

Avocatul Poporului apreciază că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată. În acest sens, face referire la jurisprudența în materie a Curții Constituționale.

Președinții celor două Camere ale Parlamentului și Guvernul nu au comunicat punctele lor de vedere cu privire la excepția de neconstituționalitate.

CURTEA,

examinând încheierile de sesizare, punctele de vedere ale Avocatului Poporului, rapoartele întocmite de judecătorul-raportor, susținerile autorilor excepției, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și

Legea nr. 47/1992 , reține următoarele:

Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, ale art. 1 alin. (2), ale

art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992 , să soluționeze excepția de neconstituționalitate.

Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie dispozițiile art. 720^1 din Codul de procedură civilă, dispoziții care au următorul conținut:

"Art. 720^1 - În procesele și cererile în materie comercială evaluabile în bani, înainte de introducerea cererii de chemare în judecată, reclamantul va încerca soluționarea litigiului prin conciliere directă cu cealaltă parte.

În scopul arătat la alin. 1, reclamantul va convoca partea adversă, comunicându-i în scris pretențiile sale și temeiul lor legal, precum și toate actele doveditoare pe care se sprijină acestea. Convocarea se va face prin scrisoare recomandată cu dovadă de primire, prin telegramă, telex, fax sau orice alt mijloc de comunicare care asigură transmiterea textului actului și confirmarea primirii acestuia. Convocarea se poate face și prin înmânarea înscrisurilor sub semnătură de primire.

Data convocării pentru conciliere nu se va fixa mai devreme de 15 zile de la data primirii actelor comunicate potrivit alin. 2.

Rezultatul concilierii se va consemna într-un înscris cu arătarea pretențiilor reciproce referitoare la obiectul litigiului și a punctului de vedere al fiecărei părți.

Înscrisul despre rezultatul concilierii ori, în cazul în care pârâtul nu a dat curs convocării prevăzute la alin. 2, dovada că de la data primirii acestei convocări au trecut 30 de zile se anexează la cererea de chemare în judecată."

În susținerea neconstituționalității acestor dispoziții legale, autorul excepției invocă prevederile constituționale cuprinse în art. 16 alin. (1) care consacră egalitatea în fața legii, art. 21 alin. (1), (2) și (3) privitoare la accesul liber la justiție și în art. 24 referitor la dreptul la apărare. De asemenea, sunt invocate și prevederile cuprinse în art. 6 paragraful 1 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale.

Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea constată că, prin instituirea procedurii prealabile de conciliere, legiuitorul a urmărit să transpună în practică principiul celerității soluționării litigiilor dintre părți - mai pregnant în materie comercială - și să degreveze activitatea instanțelor de judecată. Astfel, rolul normei procedurale criticate este acela de a reglementa o procedură extrajudiciară care să ofere părților posibilitatea de a se înțelege asupra eventualelor pretenții ale reclamantului, fără implicarea autorității judecătorești competente. Față de aceste rațiuni majore, condiționarea sesizării instanței de parcurgerea procedurii de conciliere cu partea potrivnică nu poate fi calificată ca o îngrădire a accesului liber la justiție, în accepțiunea prohibită de prevederile constituționale de referință, atâta vreme cât partea interesată poate sesiza instanța judecătorească cu cererea de chemare în judecată, urmând ca în fazele procesuale ale litigiului să beneficieze de toate garanțiile prevăzute de lege, inclusiv de dreptul de a fi asistată de un avocat, potrivit art. 24 alin. (2) din Constituție.

De altfel, asupra constituționalității textelor de lege criticate Curtea s-a mai pronunțat, de exemplu, prin

Decizia nr. 335 din 16 septembrie 2004 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 955 din 19 octombrie 2004, sau prin

Decizia nr. 361 din 2 mai 2006 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 461 din 29 mai 2006, rațiunile care au stat la baza adoptării soluției anterioare păstrându-și valabilitatea și în prezent, astfel încât aceasta se impune a fi menținută.

Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, precum și al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al

art. 29 din Legea nr. 47/1992 ,

CURTEA CONSTITUȚIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

Respinge excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 720^1 din Codul de procedură civilă, excepție ridicată de Floare Zatic, Szotter Karoly, Lucia Perianu și Stelian Ioan Petrovici în dosarele nr. 5.452/301/2006, nr. 4.582/301/2006, nr. 20.863/301/2005 și nr. 20.873/301/2005 ale Judecătoriei Sectorului 3 București.

Definitivă și general obligatorie.

Pronunțată în ședința publică din data de 8 februarie 2007.

PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE,
prof. univ. dr. IOAN VIDA
Magistrat-asistent,
Daniela Ramona Marițiu

Textul este prelucrat automat din sursa indicată; numerotarea și legăturile pot conține erori. Referințele subliniate duc la actele citate, așa cum au fost identificate de noi.