Decizia nr. 112/2007

Ioan Vida - președinte

Nicolae Cochinescu - judecător

Aspazia Cojocaru - judecător

Acsinte Gaspar - judecător

Kozsokar Gabor - judecător

Petre Ninosu - judecător

Ion Predescu - judecător

Tudorel Toader - judecător

Iuliana Nedelcu - procuror

Ioana Marilena Chiorean - magistrat-asistent

Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 317 din Codul de procedură penală, excepție ridicată de Manuela-Iuliana Bojescu, Constantin Bojescu și Iosif Grigore în Dosarul nr. 742/2005 al Tribunalului Bacău - Secția penală.

La apelul nominal răspunde Constantin Hongu, mandatar cu studii juridice al autorului excepției Constantin Bojescu, depunând procura specială autentificată la dosar. Lipsesc celelalte părți, față de care procedura de citare este legal îndeplinită.

Având cuvântul, mandatarul autorului excepției Constantin Bojescu solicită admiterea acesteia, întrucât textul criticat din Codul de procedură penală prevede numai posibilitatea extinderii, iar nu și pe cea a restrângerii cadrului procesual, încălcând astfel principiul nediscriminării și principiul independenței judecătorilor și restrângând dreptul de a participa la procesul penal.

Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a excepției de neconstituționalitate, nefiind vorba despre o critică de neconstituționalitate, ci de una de aplicare a legii la o cauză particulară.

CURTEA,

având în vedere actele și lucrările dosarului, constată următoarele:

Prin Încheierea din 28 august 2006, pronunțată în Dosarul nr. 742/2005, Tribunalul Bacău - Secția penală a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 317 din Codul de procedură penală. Excepția a fost ridicată de inculpații Manuela-Iuliana Bojescu, Constantin Bojescu și Iosif Grigore într-o cauză penală având ca obiect săvârșirea infracțiunii de utilizare de credite în alte scopuri.

În motivarea excepției de neconstituționalitate autorii acesteia susțin că se creează o inegalitate în drepturi între cetățeni atâta timp cât unii cetățeni nu pot să-și exercite pe deplin dreptul de a participa sau nu într-un proces penal, în calitate de parte vătămată, și atâta timp cât se lasă la latitudinea procurorului stabilirea cadrului procesual pe întreaga durată a judecății. Mai mult, dispoziția legală criticată restrânge dreptul unei persoane - care a fost introdusă în proces ca parte vătămată împotriva voinței sale - de a decide să nu participe la procesul respectiv. Totodată, textul criticat contravine și principiului independenței judecătorilor, întrucât permite procurorului să impună judecătorului un anumit cadru procesual care nu poate fi modificat de către instanțele de judecată decât în sensul extinderii sale, iar nu și în cel al restrângerii.

Tribunalul Bacău - Secția penală și-a exprimat opinia în sensul că dispozițiile criticate nu contravin prevederilor constituționale invocate, întrucât nimic nu împiedică părțile vătămate să opteze fie pentru exercitarea acțiunii civile în cadrul procesului penal, fie în cadrul unui proces civil separat.

Potrivit dispozițiilor

art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.

Guvernul consideră că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată, întrucât persoana care a suferit un prejudiciu prin infracțiune are posibilitatea de a-și exprima opțiunea de a participa sau nu la proces ca parte vătămată, iar faptul că art. 317 din Codul de procedură penală limitează judecata la fapta și persoana arătate în actul de sesizare a instanței nu este în măsură a institui o subordonare a judecătorului față de procuror.

Avocatul Poporului apreciază că dispozițiile criticate nu contravin principiului egalității în fața legii și nici celui al independenței judecătorilor, iar persoana nemulțumită de soluția adoptată are la dispoziție suficiente modalități de a o contesta, în acest sens fiind și

Decizia Curții Constituționale nr. 195/2002 .

Președinții celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat Curții Constituționale punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.

CURTEA,

examinând încheierea de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului și Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, susținerile părții prezente, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și dispozițiile

Legii nr. 47/1992 , reține următoarele:

Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, ale art. 1 alin. (2), ale

art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992 , să soluționeze excepția de neconstituționalitate.

Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie dispozițiile art. 317 din Codul de procedură penală, cu următorul cuprins: "Judecata se mărginește la fapta și la persoana arătată în actul de sesizare a instanței, iar în caz de extindere a procesului penal, și la fapta și persoana la care se referă extinderea."

Autorii excepției consideră că dispozițiile legale criticate contravin prevederilor constituționale ale art. 16 alin. (1) privind egalitatea în fața legii, ale art. 53 alin. (1) privind restrângerea exercițiului unor drepturi sau al unor libertăți și ale art. 124 alin. (2) privind înfăptuirea justiției.

Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea observă că dispozițiile criticate sunt norme de procedură, iar, potrivit art. 126 alin. (2) din Constituție, procedura de judecată este stabilită de legiuitor, evident fără a fi încălcate prevederile sau principiile constituționale.

Curtea constată că dispozițiile criticate din Codul de procedură penală, potrivit cărora judecata se mărginește la fapta și la persoana arătate în actul de sesizare a instanței, iar în caz de extindere a procesului penal, și la fapta și persoana la care face referire extinderea, sunt în concordanță cu prevederile constituționale invocate de autorii excepției.

În acest sens, susținerea autorilor excepției, potrivit căreia textul criticat ar institui o discriminare între cetățeni referitoare la posibilitatea de a participa ca parte vătămată într-un proces penal, încălcând astfel art. 16 alin. (1) din Constituție, este neîntemeiată deoarece, potrivit dispozițiilor Codului de procedură penală, persoanei vătămate i se pune în vedere de către procuror sau de către instanța de judecată că poate participa în proces ca parte vătămată, iar dacă a suferit o pagubă materială sau o daună morală, că se poate constitui parte civilă.

Referitor la susținerea potrivit căreia textul criticat contravine art. 124 alin. (2) din Constituție, întrucât permite procurorului să impună judecătorului un anumit cadru procesual care nu poate fi restrâns, Curtea reține că înfăptuirea justiției prin instanțele judecătorești are semnificația judecării unei cauze penale în limitele prevăzute în actul de sesizare, limite impuse pe baza legii.

În consecință, având în vedere că textul criticat nu restrânge exercițiul unor drepturi sau al unor libertăți, Curtea constată că art. 53 din Constituție invocat în susținerea excepției nu este incident în cauză.

Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, precum și al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al

art. 29 din Legea nr. 47/1992 ,

CURTEA CONSTITUȚIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

Respinge excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 317 din Codul de procedură penală, excepție ridicată de Manuela-Iuliana Bojescu, Constantin Bojescu și Iosif Grigore în Dosarul nr. 742/2005 al Tribunalului Bacău - Secția penală.

Definitivă și general obligatorie.

Pronunțată în ședința publică din data de 15 februarie 2007.