Decizia nr. 88/2007
referitoare la excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 4/2005 privind recalcularea pensiilor din sistemul public, provenite din fostul sistem al asigurărilor sociale de stat
prezumat în vigoare
Legături cu alte acte
Ce face acest act
Constată neconstituționalitatea unor prevederi din 1
- OUG nr. 4/2005 3 februarie 2005 privind recalcularea pensiilor din sistemul public, provenite din fostul sistem al asigură…
Textul nu are o structură pe articole recunoscută și este afișat ca atare.
Ioan Vida - președinte
Nicolae Cochinescu - judecător
Kozsokar Gabor - judecător
Acsinte Gaspar - judecător
Petre Ninosu - judecător
Ion Predescu - judecător
Șerban Viorel Stănoiu - judecător
Tudorel Toader - judecător
Ion Tiucă - procuror
Patricia Marilena Ionea - magistrat-asistent
Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor
Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 4/2005
privind recalcularea pensiilor din sistemul public, provenite din fostul sistem al asigurărilor sociale de stat, excepție ridicată de Ștefănică Druiu în Dosarul nr. 4.062/90/2006 (nr. vechi 1.889/Cv/2006) al Tribunalului Vâlcea - Secția civilă, conflicte de muncă și asigurări sociale.
La apelul nominal lipsesc părțile, față de care procedura de citare este legal îndeplinită.
Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere ca neîntemeiată a excepției de neconstituționalitate, considerând că actul normativ criticat nu contravine textelor din Constituție invocate de autorul excepției.
CURTEA,
având în vedere actele și lucrările dosarului, constată următoarele:
Prin Încheierea din 9 octombrie 2006, pronunțată în Dosarul nr. 4.062/90/2006 (nr. vechi 1.889/Cv/2006), Tribunalul Vâlcea - Secția civilă, conflicte de muncă și asigurări sociale a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor
Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 4/2005
privind recalcularea pensiilor din sistemul public, provenite din fostul sistem al asigurărilor sociale de stat, excepție ridicată de Ștefănică Druiu cu ocazia soluționării contestației formulate împotriva deciziei de recalculare a pensiei.
În motivarea excepției de neconstituționalitate autorul acesteia susține că actul normativ criticat încalcă prevederile Constituției, întrucât are caracter retroactiv și instituie discriminări între diferite categorii de beneficiari ai drepturilor de pensie. Fără a preciza care anume dispoziții din ordonanță produc efecte cu caracter retroactiv și care instituie discriminări, arată că, spre deosebire de legislația anterioară, când cuantumul pensiei era calculat în raport cu veniturile realizate într-o perioadă de 5 ani consecutivi, aleasă de beneficiarul pensiei, ori în funcție de ultimii 5 ani din activitate, în prezent se iau în calcul veniturile realizate pe toată perioada ce face obiectul vechimii realizate de către pensionar, fapt ce creează o serie de dezavantaje, dat fiind că veniturile salariale cresc direct proporțional cu vechimea în muncă, ca urmare a specializării, a experienței și a altor factori. De asemenea, consideră că se creează o "discriminare mascată" între angajații cu funcții de conducere și ceilalți angajați, întrucât legea nu ia în calcul și veniturile realizate din prestarea orelor suplimentare și ca urmare a lucrului în acord, în schimb ia în calcul sporul de conducere ce a revenit unui număr restrâns de persoane.
Tribunalul Vâlcea - Secția civilă, conflicte de muncă și asigurări sociale apreciază că excepția ridicată este neîntemeiată, având în vedere că autorul acesteia nu invocă în mod explicit dispozițiile legale care ar fi contrare prevederilor constituționale.
În conformitate cu dispozițiile
art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și formula punctele de vedere cu privire la excepția de neconstituționalitate.
Avocatul Poporului consideră că niciuna dintre criticile de neconstituționalitate nu este întemeiată, deoarece
Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 4/2005
nu conține dispoziții de natură să producă efecte cu caracter retroactiv și nu instituie nici privilegii și nici discriminări.
Președinții celor două Camere ale Parlamentului și Guvernul nu au transmis punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate ridicate.
CURTEA,
examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozițiile de lege criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și
Legea nr. 47/1992 , reține următoarele:
Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, ale art. 1 alin. (2), ale
art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992 , să soluționeze excepția de neconstituționalitate.
Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie dispozițiile
Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 4/2005
privind recalcularea pensiilor din sistemul public, provenite din fostul sistem al asigurărilor sociale de stat, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 119 din 7 februarie 2005, aprobată cu modificări prin
Legea nr. 78/2005 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 301 din 11 aprilie 2005.
În opinia autorului excepției, ordonanța de urgență criticată contravine prevederilor constituționale ale art. 15 alin. (2) referitoare la principiul neretroactivității legii și ale art. 16 alin. (1) privind egalitatea în drepturi a cetățenilor, fără privilegii și fără discriminări.
Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea constată că autorul excepției nu a indicat explicit care dintre dispozițiile
Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 4/2005
sunt contrare prevederilor constituționale, astfel că nu poate face o analiză pe fondul și pe conținutul niciunei reglementări concrete.
Analizând ordonanța în ansamblu, Curtea constată că aceasta urmărește punerea în aplicare a dispozițiilor
privind sistemul public de pensii și alte drepturi de asigurări sociale, referitoare la recalcularea pensiilor stabilite pe baza legislației anterioare în scopul eliminării inechităților și diferențelor nejustificate între drepturile de pensie acordate diferitelor categorii de beneficiari.
Conform noilor principii ale sistemului public de pensii, ordonanța criticată prevede recalcularea pensiilor provenite din fostul sistem al asigurărilor sociale de stat prin luarea în calcul a întregii vechimi în muncă considerate stagiu de cotizare la asigurările sociale și a tuturor veniturilor salariale cu caracter permanent, realizate în această perioadă.
Operațiunea de recalculare privește în mod inevitabil trecutul, pentru că stagiul de cotizare a fost realizat în trecut, dar se efectuează doar după data intrării în vigoare a ordonanței și are efecte numai pentru viitor, pensia recalculată întrând în plată numai de la data emiterii deciziei. În cazurile în care din recalculare rezultă un cuantum mai mare al pensiei, se va plăti acesta, iar dacă noul cuantum rezultat este mai mic se va acorda în continuare pensia anterior stabilită și aflată în plată, fără a se aduce vreo atingere drepturilor legal câștigate anterior.
Schimbarea condițiilor de exercitare a dreptului la pensie nu poate avea nici ea semnificația încălcării principiului constituțional al neretroactivității legii, atâta vreme cât, potrivit prevederilor art. 47 alin. (2) din Constituție, condițiile de exercitare a dreptului la pensie, a celorlalte drepturi de asigurări sociale și a altor forme de asistență socială sunt stabilite de lege. Astfel, legiuitorul este în drept să stabilească și să modifice, ori de câte ori apare această necesitate, condițiile și criteriile de acordare a pensiilor, modul de calcul și cuantumul acestora, cu respectarea condiției ca aceste noi reglementări să fie aplicate de la intrarea legii în vigoare, pentru viitor, condiție pe care ordonanța de urgență a Guvernului o îndeplinește.
Curtea nu reține nici existența vreunor dispoziții prin care să fi fost instituite privilegii ori discriminări, dispozițiile ordonanței aplicându-se în mod uniform tuturor persoanelor aflate în aceeași situație. Aplicarea unui tratament juridic diferențiat unor situații diferite nu poate fi privită ca o încălcare a principiului constituțional al egalității în drepturi. De altfel, Curtea constată că susținerea autorului excepției potrivit căreia s-ar crea o "discriminare mascată" între angajații cu funcții de conducere și ceilalți angajați, întrucât legea nu ia în calcul și veniturile realizate din prestarea orelor suplimentare și ca urmare a lucrului în acord, în schimb ia în calcul sporul de conducere ce a revenit unui număr restrâns de persoane, nu este susținută de vreme ce în actul normativ criticat sunt prevăzute și alte categorii de persoane în afara celor care au avut funcții de conducere și care beneficiază, potrivit art. 4 alin. (2) din ordonanță, de luarea în calculul punctajului mediu anual a unor sporuri, indemnizații și majorări de retribuții tarifare.
Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al
art. 29 din Legea nr. 47/1992 ,
CURTEA CONSTITUȚIONALĂ
În numele legii
DECIDE:
Respinge excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor
Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 4/2005
privind recalcularea pensiilor din sistemul public, provenite din fostul sistem al asigurărilor sociale de stat, excepție ridicată de Ștefănică Druiu în Dosarul nr. 4.062/90/2006 (nr. vechi 1.889/Cv/2006) al Tribunalului Vâlcea - Secția civilă, conflicte de muncă și asigurări sociale.
Definitivă și general obligatorie.
Pronunțată în ședința publică din data de 8 februarie 2007.
PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE, prof. univ. dr. IOAN VIDA Magistrat-asistent, Patricia Marilena Ionea
Textul este prelucrat automat din sursa indicată; numerotarea și legăturile pot conține erori. Referințele subliniate duc la actele citate, așa cum au fost identificate de noi.