Decizia nr. 102/2007

Ioan Vida - președinte

Nicolae Cochinescu - judecător

Aspazia Cojocaru - judecător

Acsinte Gaspar - judecător

Kozsokar Gabor - judecător

Petre Ninosu - judecător

Ion Predescu - judecător

Tudorel Toader - judecător

Antonia Constantin - procuror

Daniela Ramona Marițiu - magistrat-asistent

Pe rol se află soluționarea excepției de neconsti-tuționalitate a dispozițiilor art. 295-297 din Codul de procedură civilă, excepție ridicată de Ion Marc în Dosarul nr. 11.305/302/2005 al Tribunalului București - Secția a IV-a civilă.

La apelul nominal răspund autorul excepției și partea Vasilica Cristea, lipsind celelalte părți, față de care procedura de citare este legal îndeplinită.

Magistratul-asistent informează completul de judecată că la dosarul cauzei autorul excepției a depus o cerere de amânare și concluzii scrise prin care solicită admiterea excepției.

Având cuvântul asupra cererii de amânare, autorul excepției solicită admiterea acesteia.

Partea Vasilica Cristea se opune amânării cauzei.

Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a cererii de amânare.

Deliberând, Curtea respinge cererea de amânare.

Președintele constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul pe fond.

Autorul excepției de neconstituționalitate solicită admiterea acesteia.

Partea Vasilica Cristea consideră că excepția a fost ridicată în vederea tergiversării cauzei, așa încât se impune respingerea acesteia.

Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a excepției de neconstituționalitate, arătând că obiectul acesteia îl constituie prevederile art. 297 alin. 2 teza a doua din Codul de procedură civilă, ce au mai format obiect al controlului exercitat de Curtea Constituțională.

CURTEA,

având în vedere actele și lucrările dosarului, reține următoarele:

Prin Încheierea din 3 octombrie 2006, pronunțată în Dosarul nr. 11.305/302/2005, Tribunalul București - Secția a IV-a civilă a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 295-297 din Codul de procedură civilă.

Excepția a fost ridicată de Ion Marc într-o cauză având ca obiect apelul împotriva sentinței civile prin care s-a dispus evacuarea autorului excepției.

În motivarea excepției de neconstituționalitate autorul acesteia arată că textul de lege criticat aduce atingere dispozițiilor constituționale invocate, deoarece "părțile vătămate prin neregularitățile produse în prima instanță, constatate ca atare de instanța de apel, sunt lipsite de un grad de jurisdicție".

Tribunalul București - Secția a IV-a civilă și-a exprimat opinia în sensul că obiectul excepției de neconstitu-ționalitate îl constituie prevederile art. 297 alin. 2 teza a doua din Codul de procedură civilă, prevederi care nu aduc atingere textelor constituționale și convenționale invocate, așa cum a statuat și Curtea Constituțională în jurisprudența sa.

Potrivit dispozițiilor

art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstitu-ționalitate.

Avocatul Poporului apreciază că prevederile legale criticate sunt constituționale, întrucât prin acestea se instituie reguli privind judecarea apelului care se aplică tuturor celor prevăzuți în ipoteza normei, fără nicio discriminare pe considerente arbitrare, iar accesul liber la justiție nu presupune în toate cazurile posibilitatea de a recurge la toate structurile judecătorești și la toate căile de atac.

Președinții celor două Camere ale Parlamentului și Guvernul nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.

CURTEA,

examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, susținerile autorului excepției și ale părții prezente, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și

Legea nr. 47/1992 , reține următoarele:

Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, ale art. 1 alin. (2), ale

art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992 , să soluționeze excepția de neconstitu-ționalitate.

Obiectul excepției de neconstituționalitate, astfel cum a fost formulat de autorul acesteia, îl constituie dispozițiile art. 295-297 din Codul de procedură civilă. În realitate, așa cum rezultă din motivarea excepției, obiectul acesteia îl constituie prevederile art. 297 alin. 2 teza a doua din Codul de procedură civilă, asupra cărora Curtea se va pronunța prin prezenta decizie.

Textul de lege criticat are următorul cuprins: "În acest caz, precum și atunci când există vreun alt motiv de nulitate, iar prima instanță a judecat în fond, instanța de apel, anulând în tot sau în parte procedura urmată și hotărârea pronunțată, va reține procesul spre judecare."

În susținerea neconstituționalității acestor dispoziții legale, autorul excepției invocă încălcarea prevederilor constituționale ale art. 1 alin. (5) privind respectarea supremației Constituției și a legilor, ale art. 16 alin. (1) și (2) privind egalitatea în drepturi, ale art. 21 alin. (1), (2) și (3) referitoare la accesul liber la justiție și dreptul la un proces echitabil și soluționarea cauzelor într-un termen rezonabil, ale art. 124 alin. (2) privind unicitatea, imparțialitatea și egalitatea justiției, ale art. 129 referitoare la folosirea căilor de atac. De asemenea, invocă dispozițiile art. 6 referitoare la dreptul la un proces echitabil din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale.

Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea constată că prevederile art. 297 alin. 2 teza a doua din Codul de procedură civilă au mai fost supuse controlului de constituționalitate, prin raportare la dispozițiile art. 16 alin. (1), art. 21 alin. (1) și (3), art. 124 alin. (2) și ale art. 129 din Legea fundamentală, precum și ale art. 6 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale. Astfel, prin

Decizia nr. 515 din 20 iunie 2006 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 764 din 7 septembrie 2006, făcând referire la jurisprudența sa, Curtea a respins excepția, reținând, în esență, că textul de lege criticat, chiar dacă instituie două regimuri juridice diferite, o face în considerarea existenței a două situații diferite, care nu puteau fi reglementate identic.

Totodată, Curtea a mai statuat că reglementarea prevăzută de art. 297 din Codul de procedură civilă constituie o garanție a aplicării principiului prevăzut de art. 6 paragraful 1 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, privind judecarea unei cauze în mod echitabil și într-un termen rezonabil, în scopul înlăturării oricăror abuzuri din partea părților, prin care s-ar tinde la tergiversarea nejustificată a soluționării unui proces.

Întrucât nu au intervenit elemente noi, de natură să determine reconsiderarea jurisprudenței Curții Constituționale în materie, atât soluția, cât și considerentele din decizia menționată își mențin valabilitatea și în prezenta cauză.

În sfârșit, Curtea constată că dispozițiile art. 1 alin. (3) din Constituție, invocate în motivarea excepției, consacră principiile generale ce stau la baza organizării statului român. Aceste principii sunt încălcate atunci când se aduce atingere unora dintre drepturile și libertățile fundamentale ale cetățenilor, garantate de Constituție, sau altor dispoziții constituționale relevante sub aspectul conținutului art. 1 alin. (3) din Legea fundamentală. În cauza de față Curtea nu a reținut că prin dispozițiile legale criticate s-ar fi adus vreo încălcare a drepturilor și libertăților fundamentale invocate de autorul excepției.

Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al

art. 29 din Legea nr. 47/1992 ,

CURTEA CONSTITUȚIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

Respinge excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 297 alin. 2 teza a doua din Codul de procedură civilă, excepție ridicată de Ion Marc în Dosarul nr. 11.305/302/2005 al Tribunalului București - Secția a IV-a civilă. Definitivă și general obligatorie.

Pronunțată în ședința publică din data de 13 februarie 2007.