Metodologia din 12 martie 2007

Articolul 1

Prezenta metodologie are drept scop adoptarea unor reguli uniforme pentru definirea noțiunii de albie minoră, precum și a modalităților concrete pentru stabilirea și delimitarea în teren a acesteia.

Articolul 2

Albia minoră a cursului de apă este o categorie ce furnizează date tehnice sistemului informațional ce alcătuiește Fondul național de date de gospodărire a apelor.

Articolul 3

În conformitate cu

art. 3 din Legea apelor nr. 107/1996 , cu modificările și completările ulterioare, aparțin domeniului public al statului apele de suprafață cu albiile lor minore cu lungimi mai mari de 5 km și cu bazine hidrografice ce depășesc suprafața de 10 kmp, malurile și cuvetele lacurilor, iar conform alin. (3), insulele care nu sunt în legătură cu terenurile de mal la nivelul mediu al apei aparțin proprietarului albiei.

Articolul 4

În sensul prezentei metodologii, prin terenuri aparținând domeniului public al statului se înțelege terenurile aflate permanent sub apă și terenurile cu ape stătătoare, terenurile de orice fel, care fac obiectul proprietății publice.

Articolul 5

Regimul de folosire a albiilor minore, regimul de servitute și de exploatare, protecția albiilor minore, a malurilor și a lucrărilor de gospodărire a apelor, regimul lucrărilor care se construiesc pe ape sau care au legătură cu apele etc. sunt reglementate de

Legea nr. 107/1996 , cu modificările și completările ulterioare.

Articolul 6

În conformitate cu prevederile

Legii nr. 107/1996 , cu modificările și completările ulterioare - anexa nr. 1, pct. 5 -, albia minoră este suprafața de teren ocupată permanent sau temporar de apă, care asigură curgerea nestingherită, din mal în mal, a apelor la niveluri obișnuite, inclusiv insulele create prin curgere naturală.

Articolul 7

Delimitarea, evidența, ținerea la zi, sinteza și gestionarea datelor tehnice și economice privind terenurile care aparțin albiilor minore și care fac parte din domeniul public al statului se asigură și au la bază respectarea prevederilor

Legii cadastrului și publicității imobiliare nr. 7/1996 , republicată, precum și ale Normelor tehnice pentru introducerea cadastrului general, aprobate prin

Ordinul ministrului administrației publice nr. 534/2001 , cu modificările și completările ulterioare.

Articolul 8

Obiectul prezentei metodologii îl reprezintă albiile minore ale cursurilor de apă, inventariate și codificate până la ordinul 6, care sunt prezentate în "Atlasul Cadastrului Apelor din România", editat în anul 1992 de IGFCOT, în partea I "Date morfo-hidrografice asupra rețelei hidrografice de suprafață", ca lungime totală, lungime cu ax de referință al albiei minore, și suprafața bazinelor hidrografice de ordinul I și figurate în partea a II-a "Harta hidrografică a României", scara 1:100.000.

Articolul 9

Pentru organizarea acțiunii de delimitare a terenurilor cuprinzând albiile minore ale cursurilor de apă care aparțin domeniului public, cuvetele lacurilor artificiale, ale lacurilor naturale și ale bălților amplasate în albiile minore, se vor avea în vedere suprafețele acoperite cu lucii de apă, stabilite prin "Atlasul Cadastrului Apelor din România", aprobat prin

Ordinul ministrului mediului și gospodăririi apelor nr. 1.276/2005 , publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1.180 din 28 decembrie 2005.

Articolul 10

Articolul 11

Articolul 12

Articolul 13

Pentru lacurile de acumulare permanente, suprafețele aflate sub nivelul normal de retenție fac parte din domeniul public al statului, se includ în categoria terenurilor acoperite permanent de apă și se asimilează cu noțiunea de albie minoră. Pentru cursul de râu din amonte de coada lacului de acumulare permanent, determinarea suprafeței albiei minore se face la nivelul corespunzător debitului maxim anual cu probabilitatea de depășire de 80%, rezultat pe baza unui calcul de remuu, în ipoteza lacului plin la nivelul normal de retenție.

Articolul 14

Pentru lacurile de acumulare nepermanente, suprafața albiei minore este asimilată cu suprafața ocupată de apă la nivelul corespunzător debitului maxim anual cu probabilitatea de depășire de 80%, care produce fenomene de depășire a albiei naturale pe toată lungimea acumulării. Suprafața se extinde până la racordarea acesteia cu suprafața albiei minore corespunzătoare de pe cursul de râu din amonte.

Articolul 15

În cazul lacurilor naturale și al bălților situate pe albiile minore ale cursurilor de apă (inclusiv cele din Delta Dunării), cuvetele acestora se consideră până la nivelurile medii multianuale ce se înregistrează datorită fluctuațiilor de nivel.

Articolul 16

În conformitate cu prevederile legale, în albia minoră a cursului de apă se includ suprafețele încadrate după folosință, atât terenurile acoperite permanent de apă, cât și cele acoperite temporar, care, după retragerea apelor, nu pot avea altă folosință. În albia minoră a cursului de apă se includ următoarele suprafețe de teren:

a) suprafața ocupată de luciu de apă în cea mai mare parte a anului, la niveluri mici și mijlocii, respectiv la nivelurile obișnuite ale scurgerii de suprafață în perioadele de ape mari, definite la art. 11;

b) suprafețele ocupate de prundișuri, nisipuri și bolovănișuri care sunt acoperite anual, potrivit precizărilor de la art. 11, de apele care își modifică frecvent cursul, inclusiv zonele din care se extrag materiale aluvionare;

c) suprafețele ocupate de insule/ostroave ce sunt acoperite periodic (anual) de apele care divaghează, datorită lipsei unei albii stabile, dar care nu sunt în legătură cu terenurile de pe mal la nivelul mediu al apei, indiferent de faptul că sunt sau nu împădurite;

d) suprafețele ce reprezintă foste albii minore, părăsite în prezent de cursul principal al apei, dar care în timpul apelor mari folosesc la scurgerea debitelor;

e) suprafețele ocupate de lucrări de apărare împotriva efectelor distructive ale apelor, lucrări care nu sunt direct sub influența apelor, ca baraje, regularizări, diguri, epiuri, apărări și consolidări de maluri, cheiuri, precum și alte lucrări de apărare și de amenajare a albiei minore;

f) suprafețele cuprinse între lucrările de apărare și mal, precum și între lucrările de apărare transversale, atunci când aceste lucrări sunt la o distanță egală sau mai mică de mal decât zona de protecție stabilită pentru lucrările respective;

g) insulele care nu sunt în legătură cu terenurile cu mal la nivelul mediu al apei.

Articolul 17

În cazul existenței unor maluri înalte, albia cursului de apă se limitează la aceste maluri, care se includ în albia minoră. Dacă malurile sunt consolidate în mod natural sau prin lucrări, zona consolidată face parte din albia minoră. La stabilirea formei în plan a albiei minore se va avea în vedere evoluția naturală a acesteia, generată de caracteristicile proprii ale cursului de apă.

Articolul 18

În cazul în care pe cursurile de apă s-au realizat lacuri de acumulare, delimitarea albiilor minore din zona amonte și aval se face ținând seama de lucrările de amenajare hidrotehnică executate și de faptul că suprafețele ocupate de apă la nivelul normal de retenție fac parte din albia minoră.

Articolul 19

În cazul în care pe cursurile de apă s-au realizat lacuri de acumulare, delimitarea albiilor din zona amonte se face ținând seama de lucrările de amenajare hidrotehnică executate, în conformitate cu prevederile art. 10 și 13.

Articolul 20

Delimitarea albiei minore a fluviului Dunărea, precum și a Deltei Dunării se stabilește conform legislației interne și convențiilor internaționale la care România este parte și se marchează pe teren, cu avizul Inspectoratului General al Poliției de Frontieră, al Ministerului Mediului și Gospodăririi Apelor și al autorităților de specialitate în domeniul navigației din cadrul Ministerului Transporturilor, Construcțiilor și Turismului.

Articolul 21

Pentru Delta Dunării, întreaga suprafață integrată în Rezervația Biosferei "Delta Dunării" și zona de protecție aferentă, vor fi respectate prevederile legislației existente interne și internaționale prin care aceasta a fost înființată.

Articolul 22

Suprafețele ocupate de lucrările de apărare împotriva efectelor distructive ale apelor, lucrări care sunt direct sub influența apelor (epiuri, apărări și consolidări de maluri, cheiuri, precum și alte lucrări de apărare și amenajare a albiei), fac parte din albia minoră a cursului de apă respectiv.

Articolul 23

Suprafețele cuprinse între lucrările de apărare și mal, precum și între lucrările de apărare transversale, atunci când aceste lucrări sunt la o distanță egală sau mai mică de mal decât zona de protecție stabilită pentru lucrările respective, sunt incluse în albia minoră a cursului de apă.

Articolul 24

Pentru baraje și lucrările lor anexe, suprafața ocupată de acestea este asimilată ca făcând parte din albia minoră.

Articolul 25

Articolul 26

Articolul 27

Documentația tehnică pentru delimitarea albiei minore și a zonelor de protecție aferente, întocmită după executarea rețelelor geodezice de sprijin, îndesire și ridicare, supusă operațiunilor de recepție, va cuprinde:

a) memoriul tehnic cuprinzând descrierea generală a lucrării, metodele de lucru, instrumentele utilizate, prelucrarea datelor (software folosit, metoda de compensare a rețelei, abaterile standard, elipsa erorilor pentru fiecare punct geodezic nou-determinat), preciziile obținute, datele hidrologice folosite și sursa de obținere a acestora, precum și altele asemenea;

b) schema dispunerii punctelor vechi și noi, inclusiv a bornelor CSA, cu marcarea vizibilității (schița vizelor);

c) schema măsurătorilor efectuate (schița vizelor);

d) fișierele ASCII, pe suport magnetic, cu datele rezultate din măsurătorile de teren (denumirea/numărul punctului de stație, denumirea/numerele punctelor vizate, direcții măsurate, distanțe măsurate);

e) descrierile topografice (conform anexei nr. 8 la Normele tehnice pentru introducerea cadastrului general, cu modificările și completările ulterioare) și schițele de reperaj pentru punctele vechi și noi;

f) inventarul de coordonate pe conturul albiei minore și al zonei de protecție, inclusiv pe suport magnetic (fișier ASCII, conform modelului prezentat în anexa nr. 15 la Normele tehnice pentru introducerea cadastrului general, cu modificările și completările ulterioare);

g) tabelul din care să reiasă diferențele dintre coordonatele vechi (puncte de ordinul I, II, III și IV) și coordonatele noi ale acelorași puncte rezultate în urma compensării rețelei, dacă acestea se prelucrează ca rețea liberă;

h) schița rețelei geodezice la o scară convenabil aleasă, de regulă 1:5.000, 1:10.000 sau 1:25.000, cu marcarea dispunerii punctelor vechi și noi, precum și a vizibilităților dintre puncte;

i) inventarul de coordonate ale tuturor punctelor noi ale rețelei și descrierile lor topografice;

j) dosarul de verificare, întocmit de o persoană fizică autorizată cu atestat ANCPI de categoria D sau de o persoană juridică cu atestat ANCPI care să aibă ca angajat o persoană fizică autorizată în categoria D;

k) deciziile de numire a comisiei de delimitare și procesele-verbale de delimitare (conform modelului prezentat în anexa nr. 13 la Normele tehnice pentru introducerea cadastrului general, cu modificările și completările ulterioare, adaptat corespunzător, în funcție de necesități).

Articolul 28

Realizarea și redactarea planurilor pentru delimitarea albiilor în format analogic și digital trebuie să respecte următoarele prevederi standard:

a) redactarea planului de ansamblu, de regulă la scara 1:5.000, 1:10.000 sau 1:25.000, se realizează pentru fiecare unitate administrativ-teritorială și conține întreaga suprafață a imobilelor și toate elementele care reprezintă și definesc delimitările albiei minore și ale zonelor de protecție;

b) planul de situație se întocmește la scara 1:2.000 pentru bunuri imobile și conține delimitarea albiei minore și a zonelor de protecție;

c) redactarea planșelor (în format analogic nedeformabil) pentru planul de ansamblu și pentru planul de situație se face, la alegerea beneficiarului, în format standard A(4), A(3), A(2), A(1) sau A0, în funcție de reprezentarea la scară a suprafeței utile;

d) planurile topografice digitale sunt structurate pe 6 straturi (limita albiei minore, limita construcțiilor aferente albiei minore, traversările peste cursuri de apă care nu au legătură cu lucrările hidrotehnice și care aparțin diverșilor deținători, baza geodezică, inclusiv bornele CSA, zona de protecție aferentă albiei minore și textul cu denumirea punctelor, parcelelor și a suprafețelor);

e) reprezentarea detaliilor de conținut se va face, în funcție de scară, respectând "Atlasul de semne convenționale pentru planurile topografice la scările 1:5.000, 1:2.000, 1:1.000 și 1:500", editat în anul 1978, până la elaborarea, aprobarea și publicarea unui nou atlas de semne convenționale.

Articolul 29

Pentru executarea delimitării albiilor minore ale cursurilor de apă și a cuvetelor bălților, lacurilor naturale și artificiale și ale zonelor umede se realizează următoarele etape de lucru:

a) identificarea datelor de bază topografice, hidrologice și din bazele de date existente, a necesarului de lucrări și de informații suplimentare pentru eventuale completări și a actelor și faptelor juridice prin care se definesc riveranii și prin care diferite terenuri au intrat în administrarea unităților de gospodărire a apelor, precum și evaluarea necesarului de resurse pentru realizarea lucrărilor;

b) stabilirea rețelei geodezice de sprijin adecvate asigurării densității optime a punctelor geodezice de referință care să permită executarea lucrărilor de introducere și de întreținere a sistemului informațional specific gospodăririi apelor. În cadrul acestei rețele se include și sistemul de borne ale axului albiilor minore ale cursului de apă;

c) parcurgerea în teren a traseului albiei minore de către comisia de delimitare, în vederea identificării suprafețelor care se includ în albia minoră, a punerii în temă cu lucrările și informațiile suplimentare care trebuie obținute, a stabilirii unor eventuale completări ale acestora și a problemelor pe care le ridică concordarea cu celelalte sisteme informaționale specifice implicate. De asemenea, comisia va identifica riveranii, folosințele de teren, lucrările de apărare existente, zonele afectate de eroziuni de maluri, va fi informată asupra problemelor în litigiu și a celor care se pot ivi în urma efectuării delimitării albiei minore;

d) executarea lucrărilor de teren și de birou necesare determinării suprafețelor de teren ocupate de albiile minore ale cursurilor de apă și trasarea acestora pe planurile de situație;

e) după prima trasare a suprafețelor albiilor minore, în scopul concordării cu unele situații particulare, specifice din teren, comisia stabilită va executa o deplasare în zonele în care au fost realizate studiile, pentru rezolvarea sau corectarea unor posibile incompatibilități sau situații ambigue. Corecțiile în teren ale poziției suprafeței calculate vor fi însoțite de procese-verbale semnate de toți membrii comisiei. Aceste înscrisuri vor fi atașate la documentația finală, care se va prezenta oficiilor de cadastru și publicitate imobiliară. Câte un exemplar din aceste înscrisuri va trebui să revină, pe lângă al executantului lucrării, fiecăruia dintre membrii comisiei;

f) avizarea și recepția lucrării la nivelul bazinelor hidrografice se fac de către Agenția Națională de Cadastru și Publicitate Imobiliară sau de oficiile de cadastru și publicitate imobiliară, după caz, cu achitarea taxelor aferente, conform prevederilor

Ordinului ministrului administrației și internelor nr. 128/2007

pentru aprobarea tarifelor pentru activitățile desfășurate de Agenția Națională de Cadastru și Publicitate Imobiliară și unitățile sale subordonate.

Articolul 30

Articolul 31

Principalele lucrări de teren și de birou necesare trasării suprafeței albiei minore constau din:

a) determinarea nivelului corespunzător debitului de calcul, pe baza datelor primare topografice și hidrologice prezentate mai sus, utilizând una dintre metodele clasice de calcul hidraulic al curenților liberi în regim lent sau rapid de mișcare prin albii deschise, și marcarea acestuia pe profilul transversal;

b) trasarea nivelurilor corespunzătoare debitului de calcul pe hărțile la scara 1:25.000 și 1:10.000 în secțiunile stabile și planimetrarea suprafețelor corespunzătoare ocupate de albia minoră;

c) trasarea definitivă pe planurile de situație ce evidențiază albiile minore, poziționarea celorlalte imobile deținute de riverani și, după caz, a limitelor unităților administrativ-teritoriale (județ, municipiu, oraș, comună);

d) informarea oficiilor de cadastru și publicitate imobiliară teritoriale, a comisiilor județene și locale de apărare împotriva dezastrelor, a celor pentru aplicarea

Legii fondului funciar nr. 18/1991 , republicată, cu modificările și completările ulterioare, precum și a beneficiarilor de folosințe, a deținătorilor de terenuri asupra rezultatelor operațiunilor pentru delimitarea albiilor minore.

Articolul 32

Articolul 33

Deținătorii terenurilor riverane care consideră că prin delimitarea albiei minore le-a fost încălcat un drept sau un interes legitim pot depune contestații la Administrația Națională "Apele Române", în termen de 30 de zile de la delimitarea fizică în teren a albiei minore.

Articolul 34

Articolul 35

Albiile minore ale cursurilor de apă și cuvetele lacurilor naturale și artificiale, precum și cele ale zonelor umede amplasate în albiile minore delimitate în conformitate cu prevederile prezentei metodologii se înscriu atât în evidențele cadastrului la categoria de folosință "Ape", cât și în evidențele Sistemului informațional de gospodărire a apelor, la grupa "Cadru natural".

Articolul 36

În sensul dispozițiilor

art. 35 alin. (5) și (6) din Legea nr. 107/1996 , cu modificările și completările ulterioare, unitățile de gospodărire a apelor realizează ținerea la zi a Fondului național de date de gospodărire a apelor și pun la dispoziție persoanelor fizice și juridice, în condițiile legii, datele înscrise în acesta.

Articolul 37

Albia fluviului Dunărea se stabilește conform prevederilor convențiilor internaționale la care România este parte și se materializează pe teren după cum este prevăzut la art. 12 și 20.

Articolul 38

Comisiile de delimitare a albiei minore înființate conform prevederilor art. 26 vor efectua, periodic, operațiuni de recunoaștere în teren după trecerea unor viituri semnificative, cu debite maxime care depășesc valoarea corespunzătoare debitului maxim cu probabilitatea de 10%. În cazul unor modificări survenite, acestea se vor opera în documentațiile de delimitare a albiei, cu acordul oficiilor de cadastru și publicitate imobiliară.