HCM nr. 1885/1970

Articolul 1

În cadrul fiecărei unități în care se gestionează valori materiale și bănești sînt obligatorii organizarea și conducerea contabilității.

Contabilitatea ca instrument activ în procesul de conducere și planificare a economiei naționale trebuie să asigure cunoașterea permanenta a modului în care se realizează indicatorii valorici prevăzuți în planul și bugetul de stat și se gospodăresc fondurile materiale și bănești puse la dispoziția unităților în scopul creșterii eficientei economice în toate sectoarele.

Contabilitatea trebuie folosită pentru identificarea la timp a fenomenelor negative, a deficiențelor în gestionarea unităților și luarea măsurilor cu caracter preventiv pentru asigurarea bunului mers al activității economice și financiare.

Contabilitatea trebuie să contribuie prin metodele sale specifice la apărarea avutului obștesc.

Articolul 2

Conducătorii centralelor, combinatelor, grupurilor de uzine, întreprinderilor și altor unități economice de stat asimilate acestora, care-și desfășoară activitatea pe baza principiilor gestiunii economice proprii, precum și conducătorii instituțiilor de credit și asigurări, denumite în prezenta hotărîre "unități economice", răspund de organizarea evidentei la fiecare loc de muncă, în ateliere, secții, fabrici și la nivelul unității economice.

Articolul 3

În cadrul fiecărei unități economice se conduce contabilitatea în partida dubla și se întocmesc bilanțuri care servesc la:

a) reflectarea în expresie bănească a patrimoniului, prin înregistrarea exactă și la timp a tuturor operațiilor economice și financiare;

b) exercitarea controlului permanent asupra existenței și miscarii valorilor patrimoniale;

c) asigurarea informațiilor necesare unităților economice, celor subordonate acestora și organelor ierarhic superioare cu privire la realizarea planului economic și financiar, gospodărirea mijloacelor materiale și bănești, precum și rezultatele obținute.

Articolul 4

Normele metodologice privind contabilitatea unităților economice și a celor subordonate acestora se stabilesc de Ministerul Finanțelor, cu consultarea ministerelor și celorlalte organe centrale interesate.

Regulile de baza cu privire la planificarea, evidenta și calcularea prețului de cost și a cheltuielilor de circulație se stabilesc de Comitetul de Stat al Planificarii, Ministerul Finanțelor și Direcția Centrala de Statistica, cu consultarea ministerelor și celorlalte organe centrale interesate.

Adaptarea la specificul ramurilor și subramurilor a normelor metodologice și a regulilor de baza, precum și îndrumarea aparatului contabil și controlul modului în care se aplică dispozițiile legale cu privire la contabilitate, se asigura de organele ierarhic superioare ale unităților economice.

Articolul 5

Ministerul Finanțelor, băncile, ministerele și celelalte organe centrale, comitetele executive ale consiliilor populare județene și al municipiului București, centralele, întreprinderile precum și instituțiile bugetare au sarcina de a perfectiona în permanenta reglementările contabile, de a simplifica și rationaliza lucrările de evidența contabilă, de a îmbunătăți formele de înregistrare contabila, de a mecaniza lucrările și de a spori operativitatea în furnizarea datelor pentru luarea deciziilor.

Articolul 6

În vederea asigurării unității de conceptie în domeniul contabilității, Ministerul Finanțelor elaborează:

a) planurile de conturi pentru toate ramurile de activitate economică și instrucțiunile de aplicare a acestora;

b) schemele bilanțurilor, în colaborare cu Direcția Centrala de Statistica.

Termenele de prezentare și centralizare a bilanțurilor, precum și organele la care se depun, se stabilesc de Ministerul Finanțelor, cu avizul Direcției Centrale de Statistica.

Articolul 7

Ministerul Finanțelor și băncile finanțatoare, prin delegații lor, pot participa la analiza bilanțurilor unităților economice de stat și sînt împuterniciți să facă observații pentru completarea sau modificarea acestora.

Aceste drepturi le au și administrațiile financiare județene pentru unitățile economice de subordonare locală.

Articolul 8

Conducătorul compartimentului financiar-contabil este subordonat ierarhic conducătorului unității economice în cadrul căreia funcționează, iar din punct de vedere funcțional, și conducătorului compartimentului financiar-contabil al organului ierarhic superior.

În lipsa conducătorului compartimentului financiar-contabil, toate atribuțiile sale se exercită de către inlocuitorul sau de drept sau, în lipsa acestuia, de angajatul numit de conducătorul unității economice la propunerea conducătorului compartimentului financiar-contabil.

Articolul 9

Conducătorul compartimentului financiar-contabil are următoarele atribuții și raspunderi:

a) asigura și răspunde de buna organizare și desfășurare a activității financiare a unității economice în conformitate cu dispozițiile legale;

b) organizează și răspunde de întocmirea lucrărilor de planificare financiară, precum și de planificare a prețului de cost atunci cînd compartimentul financiar-contabil cuprinde și sectorul preț de cost;

c) analizează cheltuielile de producție sau de circulație, după caz, și ia sau propune măsuri de reducere continua a prețului de cost și în mod deosebit a cheltuielilor materiale atît pe total cît și pe fiecare produs, activitate sau serviciu prestat. La unitățile economice care au compartiment distinct de preț de cost sau analiza economică, conducătorul compartimentului financiar-contabil colaborează cu organele respective pentru stabilirea măsurilor de reducere a prețului de cost;

d) organizează analiza periodică a utilizării mijloacelor circulante și propune măsuri împreună cu conducătorii celorlalte compartimente de resort, pentru readucerea în circuitul economic a stocurilor disponibile, supranormative, fără mișcare sau cu mișcare lenta, precum și alte măsuri pentru prevenirea unor imobilizari de fonduri, pentru accelerarea vitezei de rotație a mijloacelor circulante;

e) analizează și propune măsuri pentru creșterea rentabilitatii atît pe total cît și pe fiecare produs, activitate sau serviciu prestat;

f) participa la orice acțiune întreprinsă în cadrul unității economice avînd drept scop creșterea eficientei activității economice;

g) asigura îndeplinirea, în conformitate cu dispozițiile legale, a obligațiilor unității economice către bugetul statului, unitățile băncii și terți;

h) organizează contabilitatea atît în cadrul unității economice cît și la cele subordonate, în conformitate cu dispozițiile legale și asigura efectuarea corecta și la timp a înregistrărilor;

i) asigura întocmirea la timp și în conformitate cu dispozițiile legale a balantelor de verificare, bilanțurilor anuale și trimestriale, precum și a situațiilor lunare privind principalii indicatori economici-financiari;

j) angajează unitatea economică prin semnatura, alături de conducătorul unității economice, în toate operațiile patrimoniale;

k) răspunde de îndeplinirea atribuțiilor ce revin compartimentului financiar-contabil pentru asigurarea integrității avutului obștesc;

l) răspunde de îndeplinirea atribuțiilor ce revin compartimentului financiar-contabil cu privire la controlul financiar preventiv în conformitate cu dispozițiile legale;

m) participa la organizarea sistemului informațional al unității economice, urmărind folosirea cît mai eficienta a datelor contabilității;

n) asigura întocmirea, circulația și păstrarea documentelor justificative care stau la baza înregistrărilor în contabilitate și se preocupa de mecanizarea lucrărilor din domeniul financiar-contabil;

o) rezolva orice alte sarcini prevăzute în actele normative referitoare la activitatea financiar-contabila.

Atribuțiile și răspunderile conducătorului compartimentului financiar-contabil din fiecare unitate economică în parte se stabilesc în detaliu prin regulamentele de organizare și funcționare ale unităților economice respective.

Conducătorul compartimentului financiar-contabil răspunde disciplinar, administrativ sau penal, după caz, precum și material, în conformitate cu dispozițiile legale, pentru neîndeplinirea atribuțiilor ce-i revin.

Articolul 10

Conducătorii unităților economice au obligația să asigure efectuarea inventarierii patrimoniului, în condițiile și la intervalele stabilite de Ministerul Finanțelor cu consultarea ministerelor și a celorlalte organe centrale interesate.

Articolul 11

Angajații răspund disciplinar, administrativ sau penal, după caz, precum și material, în cazul în care se fac vinovați de:

a) producerea de pagube avutului obștesc;

b) neefectuarea, potrivit legii, a inventarierilor;

c) neurmarirea și neincasarea creanțelor în termenele stabilite;

d) încheierea proceselor-verbale de insolvabilitate a debitorilor, necorespunzătoare realității;

e) întocmirea neconforma cu realitatea a documentelor pentru scăderea din contabilitate a lipsurilor constatate la inventariere, precum și a oricăror altor pagube;

f) înregistrarea eronată în contabilitate a operațiilor generatoare de plati nelegale, a stimulentelor materiale sau altor forme de pagubire a avutului obștesc.

Articolul 12

Lipsurile constatate la inventariere, dacă se datorează vinei cuiva, se recuperează potrivit legii de la cei vinovați.

În cazurile în care, după o temeinica cercetare din partea organelor de control financiar intern sau a organului anume desemnat de conducătorul unității economice, s-a dovedit ca lipsurile nu se datoresc vinei cuiva, acestea se trec pe seama cheltuielilor de producție sau de circulație, după caz, astfel:

a) lipsurile în limita normelor legale de scăzăminte, cu aprobarea conducătorului unității economice respective;

b) lipsurile peste limita normelor legale de scăzăminte:

la unitățile economice de subordonare republicană

- sumele pînă la 500 lei, la organizațiile comerciale, pentru fiecare gestiune și fiecare inventariere, cu aprobarea conducătorului organizației comerciale respective;

- sumele pînă la 5.000 lei pentru fiecare gestiune și fiecare inventariere, cu aprobarea conducătorului centralei sau unității cu statut de centrala;

- sumele între 501 lei, respectiv 5.001 lei și 15.000 lei pentru fiecare gestiune și fiecare inventariere, cu aprobarea ministrului sau conducătorului organului central;

- sumele peste 15.000 lei pentru fiecare gestiune și fiecare inventariere, cu aprobarea vicepreședintelui Consiliului de Miniștri care coordonează ramura respectiva;

la unitățile economice de subordonare locală

- sumele pînă la 500 lei, la organizațiile comerciale, pentru fiecare gestiune și fiecare inventariere, cu aprobarea conducătorului organizației comerciale respective;

- sumele pînă la 2.000 lei pentru fiecare gestiune și fiecare inventariere, cu aprobarea conducătorului direcției de resort din cadrul consiliului popular județean sau al municipiului București;

- sumele peste aceasta limita, pînă la 15.000 lei pentru fiecare gestiune și fiecare inventariere, cu aprobarea președintelui comitetului executiv al consiliului popular județean sau al municipiului București;

- sumele peste 15.000 lei pentru fiecare gestiune și fiecare inventariere, cu aprobarea vicepreședintelui Consiliului de Miniștri care coordonează Comitetul de Stat pentru Economia și Administrația Locală.

Articolul 13

Compensarea cantitativă a lipsurilor cu plusurile constatate la inventariere poate fi aprobată de conducătorul unității economice, în cazurile în care exista riscul de confuzie între sorturile aceluiași produs, datorită asemanarii aspectului exterior al sorturilor (culoare, desen, model, dimensiuni etc.), fără însă a se diminua valoric patrimoniul unității economice.

Compensarea se poate admite de regula numai pentru aceeași perioadă de gestiune și la același gestionar.

Normele metodologice pentru admiterea compensărilor se stabilesc de Ministerul Finanțelor.

Articolul 14

Scăderea din contabilitate a unor pagube care nu se datoresc vinei cuiva se face după cum urmează:

a) cheltuielile pentru investiții sistate, cînd partea executată nu poate fi utilizata, se scad din contabilitate pe baza aprobării:

- ministrului, conducătorului organului central, președintelui comitetului executiv al consiliului popular județean sau al municipiului București, după caz, pentru investițiile aprobate de unitățile economice subordonate, la care cheltuielile efectuate la partea sistata sînt de pînă la 50.000 lei;

- Consiliului de Miniștri, pentru restul investițiilor.

Ministerele, celelalte organe centrale ale administrației de stat, comitetele executive ale consiliilor populare județene și al municipiului București, după caz, au obligația sa ia măsuri pentru valorificarea la maximum a părții de investiție executată și sa traga la răspundere potrivit legii, pe cei vinovați de producerea pagubelor prin sistarea lucrărilor de investiții;

b) cheltuielile efectuate pentru executarea lucrărilor geologice, care prin natura lor nu se materializeaza în fonduri fixe, se scad din contabilitate pe baza aprobării conducătorului unității economice, după obținerea avizelor prevăzute în dispozițiile legale pentru abandonarea acestora;

c) cheltuielile efectuate cu elaborarea documentațiilor tehnice-economice pentru investiții și cu proiectele investițiilor sistate sau care nu se mai aplica, se scad din contabilitate pe baza aprobării:

- ministrilor, celorlalți conducatori ai organelor centrale, președinților comitetelor executive ale consiliilor populare județene și al municipiului București, în funcție de apartenența unității economice, în limita sumei de 50.000 lei pentru fiecare caz în parte, după ce în prealabil s-a făcut o temeinica verificare din partea organelor de control financiar intern și s-a ajuns la concluzia că nu se datoresc vinei cuiva. Cheltuielile de aceeași natura efectuate din vina unor angajați se recuperează de la aceștia;

- Consiliului de Miniștri, pentru sumele care depășesc limita de 50.000 lei;

d) creanțele reprezentind despăgubiri pentru care organele de jurisdicție sau de arbitraj au pronunțat hotărîri definitive de respingere a cererilor de despăgubiri se trec la pierderi pe baza aprobării conducătorului unității economice, numai după ce conducătorul compartimentului financiar-contabil, împreună cu șeful oficiului juridic, a analizat situația și a ajuns la concluzia că nu se poate stabili vina vreunui angajat pentru paguba suferită și ca deci nu se poate emite dispoziție de reținere potrivit codului muncii.

Creanțele nerealizate înăuntrul termenului de prescripție, în caz că nu se datorează vinei angajaților, se trec la pierderi cu aprobarea conducătorului organului ierarhic imediat superior dacă valoarea depășește 500 lei, iar pentru cele sub aceasta limita, cu aprobarea conducătorului unității economice;

e) pagubele provocate de calamitati sau alte cauze (incendii, surpari de mina etc.) ale căror efecte nu au putut fi prevenite și inlaturate, se înregistrează, după o temeinica cercetare din partea organelor de control financiar intern și a altor organe împuternicite, la contul "Beneficii și pierderi" al perioadelor raportate sau afectează fondul statutar dacă pagubele privesc fondurile fixe, cu aprobarea conducătorului organului ierarhic imediat superior.

Prevederile cuprinse la alineatul de mai sus se completează cu reglementările speciale prevăzute în actele normative privind modul de stabilire și de acoperire a pierderilor provocate de calamitati la unitățile agricole de stat, în sectorul exploatării forestiere și al căilor ferate, precum și în alte sectoare.

Articolul 15

Pentru lipsuri, sustrageri și orice alte fapte generatoare de pagube, în toate cazurile în care asemenea fapte constituie infracțiuni, conducătorul unității economice pagubite este obligat sa sesizeze organele de urmărire penală, în condițiile și în termenul stabilit de lege.

Ministerele și celelalte organe centrale, cu avizul Comitetului de Stat al Planificarii - Departamentul aprovizionarii tehnico-materiale - vor stabili, pe bază de calcule tehnice, norme maxime și condițiile în care se pot acorda pierderi la bunurile care prin natura lor sînt supuse perisabilitatilor și nu sînt reglementate prin alte dispoziții legale.

Comitetele executive ale consiliilor populare județene și al municipiului București pot aproba utilizarea de către unitățile economice în subordine a normelor stabilite de organele prevăzute în alineatul precedent.

Articolul 16

Prevederile articolelor 1, 2, 5 și 8 - 15 inclusiv se aplică corespunzător și instituțiilor bugetare, extrabugetare și subvenționate, ținînd seama de specificul acestora.

Normele privind contabilitatea la aceste instituții se stabilesc de Ministerul Finanțelor avîndu-se în vedere prevederile prezentei hotărîri și dispozițiile legale privind întocmirea darilor de seama contabile asupra executării bugetului de stat.

Articolul 17

Se recomanda organelor cooperatiste și celorlalte organe obștești centrale să aplice la unitățile în subordine prevederile prezentei hotărîri ținînd seama de specificul acestora, cu avizul Ministerului Finanțelor.

Articolul 18

Prezenta hotărîre intră în vigoare la 1 ianuarie 1971. Pe aceeași dată se abroga:

- Dispoziția Consiliului de Miniștri nr. 1598/1948 referitoare la normele pentru funcționarea serviciilor de contabilitate ale instituțiilor de stat, ale întreprinderilor la care statul are participatiuni de capital și ale administrațiilor locale, publicată în Monitorul Oficial nr. 280 din 1 decembrie 1948;

- Hotărîrea Consiliului de Miniștri nr. 846/1950 privind măsurile de luat pentru îmbunătățirea muncii de evidenta în întreprinderi și instituții, publicată în Buletinul Oficial nr. 65 din 31 iulie 1950;

- Hotărîrea Consiliului de Miniștri nr. 2221/1955 privind aprobarea "Regulilor de baza pentru planificarea, evidenta și calcularea prețului de cost al producției industriale", publicată în Colecția de Hotărîri și Dispoziții ale Consiliului de Miniștri nr. 55 din 14 noiembrie 1955;

- Hotărîrea Consiliului de Miniștri nr. 2336/1956 pentru aprobarea "Regulamentului privind dările de seama și bilanțurile contabile ale întreprinderilor și organizațiilor economice de stat, cooperatiste și obștești", publicată în Colecția de Hotărîri și Dispoziții ale Consiliului de Miniștri nr. 64 din 7 decembrie 1956, cu modificările ulterioare aduse prin Hotărîrea Consiliului de Miniștri nr. 517/1965 și Hotărîrea Consiliului de Miniștri nr. 2580/1966, precum și orice alte dispoziții contrare prezentei hotărîri.