Decizia nr. 198/2007

Ioan Vida - președinte

Nicolae Cochinescu - judecător

Aspazia Cojocaru - judecător

Acsinte Gaspar - judecător

Kozsokar Gabor - judecător

Petre Ninosu - judecător

Ion Predescu - judecător

Șerban Viorel Stănoiu - judecător

Tudorel Toader - judecător

Iuliana Nedelcu - procuror

Marieta Safta - magistrat-asistent

Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 51 alin. 2 și 3 din Codul de procedură penală, excepție ridicată de Laurențiu Grigore, Carlo Marius Dragomir și Societatea Comercială "Anca - Irina" - S.A. din Venus în Dosarul nr. 1.776/2003 al Judecătoriei Vălenii de Munte.

La apelul nominal este prezentă partea Ionel Corne, asistată de avocat Viorica Chelmuș. Același avocat reprezintă în cauză părțile Societatea Comercială "Corex Imperial" - S.R.L. din Constanța, Societatea Comercială "Valmaria" - S.R.L. din Constanța și Valeria Corne. Pentru Societatea Comercială "Anca - Irina" - S.A. din Venus se prezintă Nicolae Viereanu, împuternicit să solicite acordarea unui termen în vederea angajării unui apărător. Lipsesc autorii excepției Laurențiu Grigore și Carlo Marius Dragomir, față de care procedura de citare este legal îndeplinită.

Magistratul-asistent referă Curții că Laurențiu Grigore a depus la dosarul cauzei o cerere prin care solicită acordarea unui nou termen de judecată în vederea angajării unui apărător.

Având cuvântul cu privire la cererea formulată, avocatul părților prezente solicită respingerea acesteia, apreciind că se vizează tergiversarea cauzei.

Nicolae Viereanu, având cuvântul, solicită, de asemenea, amânarea cauzei.

Reprezentantul Ministerului Public nu se opune cererii formulate.

Curtea, deliberând, respinge cererea de amânare a cauzei.

Având cuvântul cu privire la excepția de neconstituționalitate ridicată, avocat Viorica Chelmuș solicită respingerea acesteia ca neîntemeiată.

Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a excepției de neconstituționalitate, arătând că ceea ce se critică, în realitate, este o omisiune de reglementare, dorindu-se crearea unui nou mijloc de realizare a justiției, în sensul reglementării posibilității de a recuza întreaga instanță.

CURTEA,

având în vedere actele și lucrările dosarului, reține următoarele:

Prin Încheierea din 5 octombrie 2006, pronunțată în Dosarul nr. 1.776/2003, Judecătoria Vălenii de Munte a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 51 alin. 2 și 3 din Codul de procedură penală, excepție ridicată de Laurențiu Grigore, Carlo Marius Dragomir și Societatea Comercială "Anca - Irina" S.A. din Venus în dosarul menționat.

În motivarea excepției de neconstituționalitate se susține, în esență, că prevederile art. 51 alin. 2 și 3 din Codul de procedură penală îngrădesc accesul liber la o justiție echidistantă și dreptul la un proces echitabil prin aceea că "este imposibil să poată fi recuzați judecătorii unei instanțe", mai ales în situația unor instanțe cu un număr mic de magistrați. Principiile constituționale enunțate sunt încălcate și prin imposibilitatea recuzării pentru același motiv a magistratului care soluționează cauza, "fiind de neconceput ca pentru situații noi create în succesiunea termenelor de judecată să nu poată fi recuzat un judecător pentru chestiuni evidente din care rezultă interesul acestuia în cauză și care apar cu prilejul invocării unor cereri în probațiune", întrucât "motivul de recuzare a mai fost invocat la termenele anterioare."

Judecătoria Vălenii de Munte consideră că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată, arătând că prevederile legale criticate nu încalcă dispozițiile constituționale invocate de autorii excepției.

În conformitate cu dispozițiile

art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.

Guvernul apreciază că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată, arătând că scopul avut în vedere de legiuitor la instituirea unor norme procedurale mai restrictive în ceea ce privește formularea și soluționarea unor cereri de recuzare a fost acela de a se înlătura posibilitatea formulării unor cereri șicanatorii, introduse în scopul tergiversării soluționării cauzelor penale.

Avocatul Poporului consideră că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată, arătând că prevederile legale criticate nu încalcă dispozițiile constituționale invocate de autorii excepției.

Președinții celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere cu privire la excepția de neconstituționalitate.

CURTEA,

examinând încheierea de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului și Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și

Legea nr. 47/1992 , reține următoarele:

Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, ale art. 1 alin. (2), ale

art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992 , să soluționeze excepția de neconstituționalitate.

Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie dispozițiile art. 51 alin. 2 și 3 din Codul de procedură penală, astfel cum au fost modificate prin

Legea nr. 356/2006

pentru modificarea și completarea Codului de procedură penală, precum și pentru modificarea altor legi, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 677 din 7 august 2006, care au următorul cuprins:

"Recuzarea se formulează oral sau în scris, cu arătarea pentru fiecare persoană în parte a cazului de incompatibilitate invocat și a tuturor temeiurilor de fapt cunoscute la momentul recuzării. Cererea de recuzare poate privi numai pe acei judecători care compun completul de judecată.

Nerespectarea condițiilor prevăzute în alin. 2 sau recuzarea aceleiași persoane pentru același caz de incompatibilitate și pentru temeiuri de fapt cunoscute la data formulării unei cereri anterioare de recuzare care a fost respinsă atrage inadmisibilitatea cererii de recuzare, care se constată de completul în fața căruia s-a formulat recuzarea, cu participarea judecătorului recuzat."

Autorii excepției susțin că aceste dispoziții legale sunt contrare prevederilor constituționale ale art. 16 privind Egalitatea în drepturi și ale art. 21 referitoare la Accesul liber la justiție și dreptul la un proces echitabil.

Examinând excepția de neconstituționalitate astfel cum a fost formulată, Curtea constată că aceasta este neîntemeiată, pentru considerentele expuse în cele ce urmează.

Astfel, contrar susținerilor autorilor excepției, dispozițiile legale criticate nu aduc nicio atingere liberului acces la justiție și nici dreptului părților la un proces echitabil. Dimpotrivă, reglementarea modului de formulare a cererilor de recuzare, realizată prin aceste texte de lege, are menirea de a asigura deplina realizare a drepturilor constituționale invocate. Stabilind că "cererea de recuzare poate privi numai pe acei judecători care compun completul de judecată", precum și faptul că este inadmisibilă recuzarea aceleiași persoane "pentru același caz de incompatibilitate și pentru temeiuri de fapt cunoscute la data formulării unei cereri anterioare de recuzare", legiuitorul a avut în vedere limitarea abuzului de drept și a posibilităților de tergiversare a soluționării cauzelor, în deplină concordanță cu cerințele dreptului la un proces echitabil.

De altfel, reglementarea procedurii de soluționare a cererilor de recuzare, în ansamblu, reflectă preocuparea legiuitorului pentru asigurarea celerității acestei proceduri, respectiv pentru soluționarea cauzelor într-un termen rezonabil, prin împiedicarea tergiversării acestora, corespunzător cerințelor impuse de art. 21 din Legea fundamentală.

Nu pot fi reținute nici susținerile privind încălcarea, prin aceleași texte de lege, a prevederilor art. 16 din Constituție privind egalitatea în drepturi, deoarece art. 51 alin. 2 și 3 din Codul de procedură penală se aplică în mod egal tuturor persoanelor aflate în ipoteza normei, fără nicio discriminare pe criterii arbitrare.

Pentru motivele mai sus arătate, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, precum și al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al

art. 29 alin. (1) și (6) din Legea nr. 47/1992 ,

CURTEA CONSTITUȚIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

Respinge excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 51 alin. 2 și 3 din Codul de procedură penală, excepție ridicată de Laurențiu Grigore, Carlo Marius Dragomir și Societatea Comercială "Anca - Irina" S.A. din Venus în Dosarul nr. 1.776/2003 al Judecătoriei Vălenii de Munte.

Definitivă și general obligatorie.

Pronunțată în ședința publică din data de 13 martie 2007.