Decizia nr. 298/2007

Ion Predescu - președinte

Nicolae Cochinescu - judecător

Aspazia Cojocaru - judecător

Acsinte Gaspar - judecător

Kozsokar Gabor - judecător

Petre Ninosu - judecător

Șerban Viorel Stănoiu - judecător

Tudorel Toader - judecător

Ion Tiucă - procuror

Maria Bratu - magistrat-asistent

Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a prevederilor art. 30 și ale art. 31 din anexa nr. 2 (Regulamentul-cadru al asociațiilor de proprietari) la

Legea locuinței nr. 114/1996 , excepție ridicată de Șerban Alexandru Dimitriu în Dosarul nr. 10.834/301/2004 al Tribunalului București - Secția a III-a civilă.

La apelul nominal este prezent autorul excepției, lipsind Asociația de Proprietari Bl.G27 din București, față de care procedura de citare a fost legal îndeplinită.

Cauza fiind în stare de judecată, partea prezentă solicită admiterea excepției pentru aceleași motive pe care le-a invocat în fața instanței de judecată.

Reprezentantul Ministerului Public solicită respingerea excepției ca neîntemeiată.

CURTEA,

având în vedere actele și lucrările dosarului, constată următoarele:

Prin Încheierea din 18 septembrie 2006, pronunțată în Dosarul nr. 10.834/301/2004, Tribunalul București - Secția a III-a civilă a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 30 și art. 31 din anexa nr. 2 (Regulamentul-cadru al asociațiilor de proprietari) la

Legea locuinței nr. 114/1996 .

Excepția a fost ridicată de Șerban Alexandru Dimitriu într-un proces civil având ca obiect obligarea acestuia la plata cotelor de întreținere restante către asociația de proprietari.

În motivarea excepției de neconstituționalitate autorul acesteia susține, în esență, că prevederile art. 30 și ale art. 31 din anexa nr. 2 (Regulamentul-cadru al asociațiilor de proprietari) la

Legea locuinței nr. 114/1996

contravin dispozițiilor art. 40 alin. (1) din Constituție, precum și prevederilor din actele internaționale referitoare la libera asociere, prin aceea că au transformat dreptul la liberă asociere într-o obligație, în sensul că proprietarii care nu sunt membri ai asociației de proprietari au numai obligații, în timp ce proprietarii care sunt membri ai asociației de proprietari au nu numai obligații, ci și drepturi. De asemenea, se susține că aceste prevederi sunt contrare și art. 44 din Constituție, întrucât "impun pe criterii subiective restricționarea accesului nemijlocit la utilități."

Tribunalul București - Secția a III-a civilă apreciază că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată și că cererea autorului excepției reprezintă o exercitare abuzivă a drepturilor sale procesuale.

Potrivit

art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.

Guvernul apreciază excepția ca neîntemeiată, invocând în acest sens jurisprudența în materie a Curții Constituționale.

Avocatul Poporului consideră că prevederile de lege criticate sunt constituționale.

Președinții celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.

CURTEA,

examinând încheierea de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului și Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, susținerile părții prezente, concluziile procurorului, prevederile legale criticate raportate la dispozițiile Constituției, precum și

Legea nr. 47/1992 , reține următoarele:

Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, ale art. 1 alin. (2), ale

art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992 , să soluționeze excepția de neconstituționalitate.

Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie prevederile art. 30 și ale art. 31 din anexa nr. 2 (Regulamentul-cadru al asociațiilor de proprietari) la

Legea locuinței nr. 114/1996 , republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 393 din 31 decembrie 1997, dispoziții care au următorul conținut:

- Art. 30: "Cu aprobarea dată prin votul a două treimi din numărul membrilor asociației de proprietari, poate fi percepută o sumă specială, în afara cheltuielilor comune prevăzute în buget, destinată achitării cheltuielilor comune neprevăzute, dar necesare. Astfel de sume se vor plăti la termenele stabilite de adunarea generală a asociației de proprietari.";

- Art. 31: "Asociația de proprietari poate impune o penalizare pentru neplata cheltuielilor comune, inclusiv a celor neprevăzute, și a altor cheltuieli restante, oricărui proprietar care se va face vinovat de neplata acestora, timp de mai mult de 30 de zile de la termenul stabilit.

Asociația de proprietari are dreptul de a acționa în justiție pe orice proprietar care se face vinovat de neplata cheltuielilor comune, inclusiv a celor neprevăzute, timp de mai mult de 90 de zile de la termenul stabilit.

Acțiunea este scutită de taxă de timbru.

Sentința dată în favoarea asociației de proprietari, pentru sumele datorate de oricare proprietar, poate fi pusă în aplicare prin orice modalitate permisă de Codul de procedură civilă, pentru acoperirea datoriilor."

Textele constituționale considerate a fi încălcate, așa cum rezultă din încheierea de sesizare a Curții Constituționale, sunt cele ale art. 27 referitor la inviolabilitatea domiciliului, art. 40 alin. (1) privind dreptul de asociere și cele ale art. 44 referitor la dreptul de proprietate privată.

Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea reține că principala critică de neconstituționalitate privește încălcarea dispozițiilor constituționale ale art. 40 alin. (1) privind dreptul de asociere.

Referindu-se la dreptul de asociere, Curtea Constituțională, în jurisprudența sa, de exemplu,

Decizia nr. 287 din 5 noiembrie 2002 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 833 din 19 noiembrie 2002, a statuat că, în anumite cazuri, legiuitorul poate institui forme speciale de asociere, ce urmăresc apărarea unor interese de ordin general și care nu reprezintă modalități cuprinse în conceptul de liberă asociere, astfel cum acesta este conturat prin prevederile art. 40 din Constituție. Asociația de proprietari se află într-o asemenea situație juridică.

Această categorie de asociații a fost creată prin lege în vederea realizării unui scop de interes general, și anume administrarea în bune condiții a clădirilor cu mai multe apartamente, luându-se în seamă totodată și interesele locatarilor legate de realizarea unei bune conviețuiri, inclusiv pentru stabilirea costurilor și a cheltuielilor comune, a repartizării lor pe fiecare locatar, a reparațiilor și amenajărilor necesare etc. Rezolvarea problemelor pe care le implică locuirea și administrarea unui imobil cu mai mulți locatari impune, în consecință, o asociere fără de care drepturile și interesele legitime ale celor ce locuiesc în imobilul respectiv ar putea fi afectate prin apariția unor neînțelegeri sau litigii.

Optând pentru achiziționarea unui apartament într-o clădire cu mai multe apartamente, autorul excepției și-a asumat în deplină cunoștință de cauză drepturile și obligațiile pe care legea le recunoaște și le impune proprietarilor, în vederea constituirii asociației de proprietari, precum și cele care decurg din existența acesteia. Așadar, obligarea debitorului de a plăti creditorului contravaloarea unor bunuri și servicii de care a beneficiat nu poate fi considerată ca o încălcare a dreptului de proprietate.

De altfel, asupra constituționalității art. 30 și art. 31 din anexa nr. 2 (Regulamentul-cadru al asociațiilor de proprietari) la

Legea locuinței nr. 114/1996 , Curtea s-a pronunțat prin Decizia nr. 20 din 21 ianuarie 2003, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 229 din 4 aprilie 2003, prin care excepția referitoare la aceste prevederi a fost respinsă ca neîntemeiată.

Considerentele și soluțiile deciziilor mai sus menționate sunt valabile și în cauza de față, întrucât nu au intervenit elemente noi, de natură a determina o reconsiderare a jurisprudenței Curții.

Și, în fine, cu privire la invocarea încălcării art. 27 din Constituție, referitor la inviolabilitatea domiciliului, Curtea constată că acest text constituțional nu este relevant pentru soluționarea excepției.

Pentru motivele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, precum și al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al

art. 29 din Legea nr. 47/1992 ,

CURTEA CONSTITUȚIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

Respinge excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 30 și ale art. 31 din anexa nr. 2 (Regulamentul-cadru al asociațiilor de proprietari) la

Legea locuinței nr. 114/1996 , excepție ridicată de Șerban Alexandru Dimitriu în Dosarul nr. 10.834/301/2004 al Tribunalului București - Secția a III-a civilă.

Definitivă și general obligatorie.

Pronunțată în ședința publică din data de 29 martie 2007.