Decizia nr. 221/2007

Ioan Vida - președinte

Nicolae Cochinescu - judecător

Aspazia Cojocaru - judecător

Kozsokar Gabor - judecător

Acsinte Gaspar - judecător

Petre Ninosu - judecător

Ion Predescu - judecător

Șerban Viorel Stănoiu - judecător

Tudorel Toader - judecător

Antonia Constantin - procuror

Mihaela Senia Costinescu - magistrat-asistent

Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor

art. I pct. 2 alin. (5) și (6) din Legea nr. 292/2006

pentru modificarea și completarea

art. 74 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 51/1998

privind valorificarea unor active ale statului, excepție ridicată de Neculai Apreotesei și Verginica Apreotesei în Dosarul nr. 508/227/2006 al Judecătoriei Fălticeni.

La apelul nominal lipsesc părțile, față de care procedura de citare a fost legal îndeplinită.

Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a excepției de neconstituționalitate ca neîntemeiată.

CURTEA,

având în vedere actele și lucrările dosarului, reține următoarele:

Prin Încheierea din 27 septembrie 2006, pronunțată în Dosarul nr. 508/227/2006, Judecătoria Fălticeni a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor

art. I pct. 2 alin. (5) și (6) din Legea nr. 292/2006

pentru modificarea și completarea

art. 74 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 51/1998

privind valorificarea unor active ale statului, excepție ridicată de Neculai Apreotesei și Verginica Apreotesei.

În motivarea excepției de neconstituționalitate autorul susține că prin dispozițiile

art. I pct. 2 alin. (5) și (6) din Legea nr. 292/2006

se instituie norme speciale de ocrotire și garantare a proprietății private a statului, ceea ce este de natură a crea un regim juridic diferit de protecție în funcție de titularul dreptului. Dacă s-ar fi vrut ca actul de proprietate, fie el proces-verbal de licitație sau act de adjudecare, să constituie titlu executoriu contra debitorilor sau oricărei alte persoane care deține fără titlu bunurile urmărite, atunci soluția constituțională nu putea fi decât aceea a modificării dreptului comun, Codul de procedură civilă, iar nu a dispozițiilor legale cu caracter special cuprinse în

Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 51/1998 .

Judecătoria Fălticeni apreciază excepția de neconstituționalitate ca fiind neîntemeiată.

În conformitate cu dispozițiile

art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și formula punctele de vedere cu privire la excepția de neconstituționalitate.

Avocatul Poporului apreciază, pe de o parte, că dispozițiile legale criticate instituie norme de procedură, în concordanță cu prevederile art. 126 alin. (2) din Constituție, iar pe de altă parte, critica de neconstituționalitate vizează aspecte de interpretare și aplicare a legii, de competența exclusivă a instanțelor judecătorești.

Președinții celor două Camere ale Parlamentului și Guvernul nu au comunicat punctele lor de vedere cu privire la excepția de neconstituționalitate.

CURTEA,

examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate raportate la prevederile Constituției, precum și

Legea nr. 47/1992 , reține următoarele:

Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, ale art. 1 alin. (2), ale

art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992 , să soluționeze excepția de neconstituționalitate.

Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie dispozițiile

art. I pct. 2 alin. (5) și (6) din Legea nr. 292/2006

pentru modificarea și completarea

art. 74 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 51/1998

privind valorificarea unor active ale statului, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 596 din 11 iulie 2006. Textele de lege criticate au următorul conținut: "(5) Pentru bunurile transmise prin vânzare silită, procesul-verbal de licitație constituie titlu de proprietate, în baza căruia adjudecatarul este îndreptățit să procedeze la înregistrarea bunurilor adjudecate în evidența contabilă, să solicite, după caz, înmatricularea mijloacelor de transport, înregistrarea la organele fiscale, efectuarea publicității imobiliare, precum și orice alte operațiuni admise de lege pentru titularul dreptului de proprietate.

(6) Pentru adjudecatarul bunului imobil, procesul-verbal de licitație constituie titlu executoriu împotriva debitorului sau oricărei alte persoane care are în posesie ori deține în fapt, fără niciun titlu, imobilul adjudecat. Dispozițiile art. 516-523 din Codul de procedură civilă referitoare la actul de adjudecare, efectele adjudecării și cererea de evicțiune sunt aplicabile în mod corespunzător."

Autorul excepției susține că dispozițiile legale criticate încalcă prevederile constituționale ale art. 44 alin. (2) teza întâi referitoare la garantarea proprietății private.

Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea reține că dispozițiile

art. I pct. 2 alin. (5) și (6) din Legea nr. 292/2006

pentru modificarea și completarea

art. 74 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 51/1998

privind valorificarea unor active ale statului reglementează natura juridică a actului de adjudecare, respectiv procesul-verbal prin care se constată vânzarea, prin licitație publică, a bunurilor urmărite silit de către Autoritatea pentru Valorificarea Activelor Statului. Astfel, potrivit textelor de lege criticate, procesul-verbal de licitație constituie pentru adjudecatar titlu de proprietate asupra bunurilor transmise prin vânzare silită și titlu executoriu împotriva debitorului sau oricărei alte persoane care are în posesie ori deține în fapt, fără niciun titlu, imobilul adjudecat. Or, Curtea observă că aceste dispoziții nu vin decât să reitereze, în domeniul lor special de reglementare, norma de drept comun, respectiv prevederile art. 516 pct. 8 din Codul de procedură civilă, potrivit cărora: "[...] actul de adjudecare [...], va cuprinde următoarele mențiuni: [...] 8. mențiunea că actul de adjudecare este titlu de proprietate și că poate fi înscris în cartea funciară, precum și a faptului că, pentru adjudecatar, constituie titlu executoriu împotriva debitorului, dacă imobilul se află în posesiunea acestuia din urmă, sau împotriva oricărei persoane care are în posesiune ori deține în fapt, fără niciun titlu, imobilul adjudecat."

Așa fiind, Curtea constată că nu există nici o diferență de regim juridic sub aspectul garantării și ocrotirii de lege a proprietății private în considerarea calității de proprietar a statului în detrimentul celorlalte subiecte de drept. Mai mult, dispozițiile

art. I pct. 2 alin. (5) și (6) din Legea nr. 292/2006

dau expresie principiului constituțional prevăzut de art. 44 alin. (2) teza întâi și oferă tuturor persoanelor adjudecatare ale bunurilor scoase la licitație publică posibilitatea de a-și valorifica drepturile dobândite în condiții optime.

Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, precum și al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al

art. 29 din Legea nr. 47/1992 ,

CURTEA CONSTITUȚIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

Respinge excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor

art. I pct. 2 alin. (5) și (6) din Legea nr. 292/2006

pentru modificarea și completarea

art. 74 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 51/1998

privind valorificarea unor active ale statului, excepție ridicată de Neculai Apreotesei și Verginica Apreotesei în Dosarul nr. 508/227/2006 al Judecătoriei Fălticeni.

Definitivă și general obligatorie.

Pronunțată în ședința publică din data de 13 martie 2007.