Decizia nr. 538/2007

Ion Predescu - președinte

Nicolae Cochinescu - judecător

Aspazia Cojocaru - judecător

Acsinte Gaspar - judecător

Kozsokar Gabor - judecător

Șerban Viorel Stănoiu - judecător

Ion Tiucă - procuror

Marieta Safta - magistrat-asistent

Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor

Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 195/2002

privind circulația pe drumurile publice, excepție ridicată de Florin Voineag în Dosarul nr. 9.672/301/2006 al Judecătoriei Sectorului 3 București.

La apelul nominal lipsesc părțile, față de care procedura de citare este legal îndeplinită.

Ministerul Public pune concluzii de respingere a excepției de neconstituționalitate ca neîntemeiată, referindu-se la jurisprudența Curții Constituționale în materie.

CURTEA,

având în vedere actele și lucrările dosarului, reține următoarele:

Prin Încheierea din 8 februarie 2007, pronunțată în Dosarul nr. 9.672/301/2006, Judecătoria Sectorului 3 București a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor Ordonanței de urgență a Guvernului nr.195/2002 privind circulația pe drumurile publice, excepție invocată de Florin Voineag în dosarul menționat.

În motivarea excepției de neconstituționalitate se susține, în esență, că la momentul adoptării

Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 195/2002

nu a existat un caz excepțional sau vreo situație extraordinară pentru a fi reglementată circulația pe drumurile publice printr-o ordonanță de urgență, așa încât întregul act normativ are caracter neconstituțional. Totodată, arată că "lipsa unei situații excepționale rezultă și din faptul că în preambulul ordonanței nu s-a indicat care a fost cazul excepțional ce a determinat Guvernul să emită această ordonanță de urgență."

Judecătoria Sectorului 3 București apreciază că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată.

În conformitate cu dispozițiile

art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconsti-tuționalitate.

Guvernul consideră că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată, cu trimitere la motivele care fundamentează jurisprudența Curții Constituționale în materie.

Avocatul Poporului apreciază că excepția de neconsti-tuționalitate este neîntemeiată, referindu-se la jurisprudența Curții Constituționale în această materie.

Președinții celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere cu privire la excepția de neconstituționalitate ridicată.

CURTEA,

examinând încheierea de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului și Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și

Legea nr. 47/1992 , reține următoarele:

Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, ale art. 1 alin. (2), ale

art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992 , să soluționeze excepția de neconstituționalitate.

Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie dispozițiile

Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 195/2002

privind circulația pe drumurile publice, aprobată cu modificări și completări prin

Legea nr. 49/2006 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 246 din 20 martie 2006, ordonanță republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 670 din 3 august 2006, cu modificările și completările ulterioare.

Autorul excepției consideră că actul normativ criticat încalcă dispozițiile art. 115 alin. (4) din Constituție, astfel cum a fost revizuită, respectiv dispozițiile art. 114 alin. (4) din Constituția României, astfel cum erau în vigoare la momentul publicării

Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 195/2002 , ambele texte privind delegarea legislativă.

Examinând excepția de neconstituționalitate ridicată, se constată că

Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 195/2002

privind circulația pe drumurile publice a mai fost supusă controlului de constituționalitate, prin raportare la aceleași norme constituționale invocate și în prezenta cauză, și cu o motivare similară.

Astfel, de exemplu, prin

Decizia nr. 575 din 19 septembrie 2006 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 889 din 1 noiembrie 2006, și prin

Decizia nr. 245 din 10 mai 2005 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 612 din 14 iulie 2005, Curtea a respins ca neîntemeiată excepția de neconsti-tuționalitate a

Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 195/2002 .

Pentru a pronunța această soluție, Curtea a reținut că din expunerea de motive la proiectul de lege pentru aprobarea ordonanței criticate rezultă îndeplinirea dublei condiții prevăzute de art. 114 alin. (4) din Constituția nerevizuită, și anume existența cazului excepțional și a urgenței. Concluzia se desprinde din precizările făcute de Guvern, în sensul că "amplificarea continuă a fenomenului infracțional, care a căpătat un caracter tot mai dinamic și mai complex, a reclamat soluții viabile de contracarare, concretizate în acest proiect de act normativ, pe de o parte, prin înăsprirea sancțiunilor penale, iar pe de altă parte, prin incriminarea ca infracțiuni a unor noi fapte". Totodată, promovarea unui proiect de act normativ asupra regimului circulației pe drumurile publice sub forma unei ordonanțe de urgență "a fost determinată de necesitatea reglementării pe baze noi și în acord cu noile reglementări europene, în cel mai scurt timp, a relațiilor sociale dintr-un domeniu foarte important pentru societatea românească, prelungirea procedurii legislative având consecințe nedorite, uneori dramatice, vizibile pe toate drumurile țării. Promovarea în regim de urgență este determinată, nu în ultimul rând, și de necesitatea îndeplinirii la termenele convenite a angajamentelor asumate de România în procesul de armonizare a legislației românești cu aquis-ul comunitar". Cât privește susținerea referitoare la necesitatea motivării urgenței în cuprinsul ordonanței, Curtea a reținut că dispozițiile art. 114 alin. (4) din Constituția nerevizuită, la care se raportează în prezenta cauză controlul de constituționalitate, nu obligau la aceasta.

Cele statuate prin deciziile menționate își mențin valabilitatea și în prezenta cauză, întrucât nu au intervenit elemente noi, de natură să justifice schimbarea jurisprudenței în materie.

Pentru motivele mai sus arătate, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, precum și al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al

art. 29 alin. (1) și (6) din Legea nr. 47/1992 ,

CURTEA CONSTITUȚIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

Respinge excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor

Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 195/2002

privind circulația pe drumurile publice, excepție ridicată de Florin Voineag în Dosarul nr. 9.672/301/2006 al Judecătoriei Sectorului 3 București.

Definitivă și general obligatorie.

Pronunțată în ședința publică din data de 31 mai 2007.