Decizia nr. 516/2007

Ion Predescu - președinte

Nicolae Cochinescu - judecător

Aspazia Cojocaru - judecător

Kozsokar Gabor - judecător

Acsinte Gaspar - judecător

Petre Ninosu - judecător

Șerban Viorel Stănoiu - judecător

Tudorel Toader - judecător

Ion Tiucă - procuror

Mihai Paul Cotta - magistrat-asistent

Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 16 alin. (1) lit. e) raportate la art. 10 lit. b) și

art. 15 lit. e) din Ordonanța Guvernului nr. 17/2002 , excepție ridicată de Societatea Comercială "Romfulda Prod" - S.R.L. în Dosarul nr. 2.424/55/2007 al Judecătoriei Arad - Secția civilă.

La apelul nominal se constată lipsa părților, față de care procedura de citare a fost legal îndeplinită.

Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a excepției de neconstituționalitate, ca nefondată, arătând că dispozițiile criticate nu încalcă textul constituțional invocat de autorul excepției.

CURTEA,

având în vedere actele și lucrările dosarului, reține următoarele:

Prin Încheierea din 3 aprilie 2007, pronunțată în Dosarul nr. 2.424/55/2007, Judecătoria Arad - Secția civilă a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 16 alin. (1) lit. e) raportate la art. 10 lit. b) și

art. 15 lit. e) din Ordonanța Guvernului nr. 17/2002 , excepție ridicată de Societatea Comercială "Romfulda Prod" - S.R.L. într-o cauză având ca obiect judecarea plângerii împotriva procesului-verbal de constatare și sancționare a contravenției.

În motivarea excepției de neconstituționalitate, autorul acesteia susține că dispozițiile legale criticate sunt neconstituționale, deoarece, contrar prevederilor art. 79 din Constituție, Consiliul Legislativ nu și-a îndeplinit în totalitate obligația de a sistematiza și coordona dispozițiile actelor normative modificatoare, din care cauză "întreprinderile sunt sancționate pentru fapte care sunt obligatorii de îndeplinit în sarcina unor persoane fizice".

Judecătoria Arad - Secția civilă apreciază că excepția ridicată este neîntemeiată, întrucât vizează o chestiune de interpretare a dispozițiilor legale, iar nu una de constituționalitate.

Potrivit prevederilor

art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și formula punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.

Avocatul Poporului apreciază că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată. Arată că, potrivit

art. 2 din Legea nr. 47/1992 , instanța de contencios constituțional realizează controlul de constituționalitate a legilor și a altor acte normative, problemele privind coordonarea legislativă revenind autorității legiuitoare.

Președinții celor două Camere ale Parlamentului și Guvernul nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate ridicate.

CURTEA,

examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate raportate la prevederile Constituției, precum și

Legea nr. 47/1992 , reține următoarele:

Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, ale art. 1 alin. (2), ale

art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992 , să soluționeze excepția de neconstituționalitate.

Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie dispozițiile art. 16 alin. (1) lit. e) raportate la art. 15 lit. e) și

art. 10 lit. b) din Ordonanța Guvernului nr. 17/2002

privind stabilirea perioadelor de conducere și a perioadelor de odihnă ale conducătorilor vehiculelor care efectuează transporturi rutiere și organizarea timpului de muncă al lucrătorilor mobili în transportul rutier de mărfuri și persoane, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 94 din 2 februarie 2002, aprobată cu modificări și completări prin

Legea nr. 466/2003 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 837 din 25 noiembrie 2003, astfel cum au fost modificate și completate prin

Ordonanța Guvernului nr. 55/2005 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 799 din 2 septembrie 2005, aprobată cu modificări prin

Legea nr. 335/2005 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1.101 din 7 decembrie 2005.

Aceste texte de lege au următorul conținut:

- Art. 16 alin. (1) lit. e): "(1) Contravențiile prevăzute la art. 15 se sancționează după cum urmează: [... ]

e) cea de la lit. e), cu amendă de la 1.000 lei (RON) la 1.500 lei (RON), în cazul controlului de trafic sau la sediu, aplicabilă întreprinderii, și imobilizarea vehiculului aflat în trafic, până la îndeplinirea condițiilor privind timpul de conducere, pauzele și perioadele de odihnă, după caz, sau cu amendă de la 3.500 lei (RON) la 4.000 lei (RON), aplicabilă întreprinderii, în cazul controlului la sediu, dacă nu i-a sancționat pe conducătorii auto care nu au respectat prevederile prezentei ordonanțe.";

- Art. 10 lit. b): "Conducătorii auto au următoarele obligații: [... ]

b) să respecte perioadele de conducere, de odihnă și de repaus stabilite prin prezenta ordonanță;";

- Art. 15 lit. e): "(1) Constituie contravenții, în măsura în care, potrivit legii penale, nu sunt considerate infracțiuni, și se sancționează ca atare următoarele fapte: [... ]

e) nerespectarea timpului de conducere, a pauzelor și a perioadelor de odihnă și de repaus ale conducătorilor auto sau nerespectarea prevederilor privind organizarea timpului de muncă al lucrătorilor mobili."

În opinia autorului excepției, dispozițiile legale criticate sunt neconstituționale deoarece contravin prevederilor art. 79 din Constituție privind Consiliul Legislativ.

Examinând excepția de neconstituționalitate și dispozițiile legale criticate, cu raportare la prevederile constituționale invocate, Curtea constată următoarele:

În legătură cu criticile autorului excepției formulate prin invocarea dispozițiilor art. 79 din Constituție, Curtea reține că acestea sunt neîntemeiate. Prevederile constituționale menționate nu sunt incidente în cauză, deoarece nu se pun probleme legate de îndeplinirea atribuțiilor Consiliului Legislativ ori de sistematizare, unificare și coordonare a legislației.

Totodată, art. 16 alin. (1) lit. e) raportat la art. 15 lit. e) și

art. 10 lit. b) din Ordonanța Guvernului nr. 17/2002

a fost modificat și completat astfel cum s-a arătat mai sus. Dispozițiile cuprinse în actele normative modificatoare devin dispoziții ale actului normativ modificat sau completat, trimiterea urmând a se face la acesta. Menționarea actului normativ modificator este utilă, dar nu obligatorie. Este în vigoare și aplicabil textul legal rezultat din ultima modificare.

În ceea ce privește critica referitoare la modalitatea de sancționare a intreprinderii, Curtea reține că nu poate fi primită.