HG nr. 600/2007
privind protecția tinerilor la locul de muncă
prezumat în vigoare
Legături cu alte acte
Ce face acest act
Are ca temei 5
- Constituția din 1991 21 noiembrie 1991 (prevederi anume) CONSTITUȚIE din 21 noiembrie 1991
- OUG nr. 200/2000 9 noiembrie 2000 privind clasificarea, etichetarea și ambalarea substanțelor și preparatelor chimice pericu…
- Legea nr. 319/2006 14 iulie 2006 (prevederi anume) a securității și sănătății în muncă
- HG nr. 1093/2006 16 august 2006 privind stabilirea cerințelor minime de securitate și sănătate pentru protecția lucrătoril…
- HG nr. 1093/2006 16 august 2006 (prevederi anume) privind stabilirea cerințelor minime de securitate și sănătate pentru protecția lucrătoril…
În temeiul art. 108 din Constituția României, republicată, și al art. 51 alin. (1) lit. b) din Legea securității și sănătății în munca nr. 319/2006,
Guvernul României adopta prezenta hotărâre.
Articolul 1
Prevederile prezentei hotărâri au drept scop asigurarea protecției tinerilor împotriva exploatării economice, oricărei munci susceptibile sa dăuneze securității, sănătății sau dezvoltării lor fizice, psihologice, morale ori sociale sau sa pericliteze educația acestora.
Articolul 2
Prevederile prezentei hotărâri se aplică oricărei persoane în vârsta de până la 18 ani care are încheiat un contract individual de muncă în conformitate cu legislația în vigoare.
Articolul 3
În sensul prezentei hotărâri, termenii și notiunile folosite au următoarea semnificație:
a) tânăr - orice persoană în vârsta de cel puțin 15 ani și de cel mult 18 ani;
b) copil - orice persoană care nu a atins vârsta de 15 ani sau orice tânăr în vârsta de cel puțin 15 ani și de cel mult 18 ani care face încă obiectul școlarizării obligatorii pe bază de program integral, stabilit de lege;
c) munca ușoară - toate activitățile care, prin natura proprie sarcinilor pe care le presupun și a condițiilor specifice în care acestea sunt efectuate, nu pot prejudicia securitatea, sănătatea sau dezvoltarea copilului și tanarului și nu sunt de natura sa prejudicieze frecventa școlară, participarea la programe de orientare ori de formare profesională, aprobate de conducerea unității de învățământ, sau capacitatea acestora de a beneficia de instruirea primită;
d) timp de lucru - orice perioada în care tanarul prestează munca, se afla la dispoziția angajatorului și îndeplinește sarcinile și atribuțiile sale, conform prevederilor contractului individual de muncă, contractului colectiv de muncă aplicabil și/sau ale legislației în vigoare;
e) perioada de repaus - orice perioada care nu este timp de lucru.
Articolul 4
Angajatorul este obligat să asigure tinerilor condiții de muncă adaptate vârstei lor.
Articolul 5
Încadrarea în munca a copiilor este interzisă.
Prin derogare de la prevederile alin. (1), copiii în vârsta de cel puțin 16 ani, care fac obiectul școlarizării obligatorii, pe bază de program integral, pot încheia, în condițiile legii, un contract individual de muncă în calitate de salariat pentru desfășurarea de munci ușoare.
Copilul care face obiectul școlarizării obligatorii pe bază de program integral poate încheia un contract individual de muncă și la împlinirea vârstei de 15 ani, cu acordul părinților sau al reprezentanților legali, pentru desfășurarea de activități potrivite cu dezvoltarea fizica, aptitudinile și cunoștințele sale, dacă astfel nu îi sunt periclitate sănătatea, dezvoltarea și pregătirea profesională.
Articolul 6
Angajatorul este obligat sa ia măsurile necesare pentru asigurarea securității și protejarea sănătății tinerilor, ținând seama, în special, de riscurile specifice prevăzute la art. 9.
Angajatorul trebuie să pună în practica măsurile prevăzute la alin. (1), pe baza evaluării riscurilor existente pentru tineri și legate de muncă acestora.
Evaluarea prevăzută la alin. (2) trebuie să fie efectuată înainte ca ținerii sa înceapă munca și la orice modificare semnificativă a condițiilor de muncă și trebuie să vizeze, în principal, următoarele elemente:
a) echipamentul de muncă și organizarea locului de muncă și a postului de lucru;
b) natura, nivelul și durata expunerii la agenți fizici, biologici și chimici;
c) organizarea, categoria și modul de utilizare a echipamentelor de muncă, în special a agenților prevăzuți la lit. b), mașinilor, aparatelor și dispozitivelor, precum și manipularea acestora;
d) stabilirea procedeelor de muncă și a desfășurării muncii și interactiunea acestora, respectiv organizarea muncii;
e) nivelul pregătirii profesionale și al instruirii acordate tinerilor.
În cazul în care evaluarea prevăzută la alin. (2) demonstreaza existenta unui risc pentru securitatea, sănătatea fizica sau mentala ori dezvoltarea tinerilor, angajatorul are obligația de a asigura evaluarea și supravegherea sănătății tinerilor, la intervale regulate, în mod gratuit și adecvat, în conformitate cu reglementările în vigoare.
Articolul 7
Angajatorul este obligat sa informeze, în scris, ținerii asupra eventualelor riscuri și asupra tuturor măsurilor luate în ceea ce privește securitatea și sănătatea lor.
Angajatorul este obligat sa informeze, în scris, părinții sau reprezentanții legali ai copiilor angajați în condițiile art. 5 alin. (3) asupra tuturor măsurilor luate în ceea ce privește securitatea și sănătatea lor.
Articolul 8
Angajatorul apelează la serviciile de prevenire și protecție, prevăzute la art. 7 din Legea securității și sănătății în munca nr. 319/2006, în vederea planificarii, aplicării și controlului condițiilor de securitate și de sănătate aplicabile în munca tinerilor, conform prevederilor legale în vigoare.
Articolul 9
Angajatorul are obligația de a proteja ținerii împotriva riscurilor specifice pentru securitatea, sănătatea și dezvoltarea lor, riscuri care rezultă din lipsa lor de experienta, din constientizarea insuficienta a riscurilor existente sau potențiale ori din faptul ca ținerii sunt încă în dezvoltare.
Fără a aduce atingere art. 5 alin. (1) și în scopul prevăzut la alin. (1) este interzisă angajarea tinerilor pentru activități care:
a) depășesc în mod evident capacitatile lor fizice sau psihologice;
b) implica o expunere nociva la agenți toxici, cancerigeni, care determina modificări genetice ereditare, având efecte nocive pentru fat pe durata graviditatii sau având orice alt efect nociv cronic asupra ființei umane;
c) implica o expunere nociva la radiatii;
d) prezintă riscuri de accidentare, pe care se presupune ca ținerii nu le pot identifica sau preveni, din cauza atenției insuficiente pe care o acorda securității în munca, a lipsei lor de experienta ori de pregătire;
e) pun în pericol sănătatea acestora din cauza frigului ori a caldurii extreme sau din cauza zgomotului ori a vibratiilor.
Printre activitățile și procedeele care sunt susceptibile sa antreneze riscuri specifice pentru tineri, în sensul prevederilor alin. (1), figurează, în special:
a) activitățile care implica o expunere nociva la agenții fizici, biologici și chimici prevăzuți la pct. I din anexa;
b) procedeele și activitățile prevăzute la pct. II din anexa.
Articolul 10
În cazul tinerilor durata timpului de muncă este de maximum 6 ore/zi și 30 de ore/săptămâna.
În situația în care tanarul cumulează mai multe funcții în baza unor contracte individuale de muncă, timpul de muncă efectuat se insumeaza și nu poate depăși, cumulat, durata prevăzută la alin. (1).
Articolul 11
Ținerii nu pot presta munca suplimentară.
Articolul 12
Ținerii nu pot presta munca de noapte.
Copiii angajați în condițiile prevăzute la art. 5 alin. (2) și (3) nu pot presta munca între orele 20,00 și 6,00.
Articolul 13
Ținerii beneficiază de o pauza de masa de cel puțin 30 de minute consecutive, în cazul în care durata zilnica a timpului de muncă este mai mare de 4 ore și jumătate.
Articolul 14
Între doua zile de muncă, ținerii beneficiază de o perioadă minima de repaus de 12 ore consecutive.
Între doua zile de muncă, copiii încadrați în munca conform art. 5 alin. (2) și (3) beneficiază de o perioadă minima de repaus de 14 ore consecutive.
Ținerii beneficiază de o perioadă de repaus săptămânal de doua zile consecutive, de regula sambata și duminica.
Articolul 15
Ținerii beneficiază de un concediu de odihnă suplimentar de cel puțin 3 zile lucrătoare.
În cazurile prevăzute la art. 5 alin. (2) și (3), angajatorii se asigura ca perioada libera de orice munca este inclusă, în măsura posibilului, în cadrul vacantelor școlare ale copiilor care fac obiectul școlarizării obligatorii pe bază de program integral, impusa de legislația naționala.
Articolul 16
Anexa face parte integrantă din prezenta hotărâre.
Articolul 17
La data intrării în vigoare a prezentei hotărâri se abroga prevederile
Ordinului ministrului muncii, solidarității sociale și familiei nr. 753/2006
privind protecția tinerilor în munca, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 925 din 15 noiembrie 2006.
*
Prezenta hotărâre transpune
Directiva Consiliului nr. 94/33/CE
din 22 iunie 1994 privind protecția tinerilor la locul de muncă, publicată în Jurnalul Oficial al Comunităților Europene (JOCE) nr. L 216/1994.
PRIM-MINISTRU CĂLIN POPESCU-TĂRICEANU Contrasemnează: Ministrul muncii, familiei și egalității de sanse, Paul Pacuraru Ministrul sănătății publice, Gheorghe Eugen Nicolaescu Ministrul educației, cercetării și tineretului, Cristian Mihai Adomnitei București, 13 iunie 2007. Nr. 600.
Anexa LISTA
cuprinzând agenții, activitățile și procedeele
care pot antrena riscuri specifice pentru securitatea,
sănătatea și dezvoltarea tinerilor, la
care se face referire în art. 9 din hotărâre
I. Agenți
1. Agenți fizici:
a) radiatiile ionizante;
b) munca în atmosfera hiperbarica, de exemplu în incintele presurizate, la scufundari subacvatice.
2. Agenți biologici: agenții biologici din grupele 3 și 4, în sensul prevederilor Hotărârii Guvernului nr. 1.092/2006 privind protecția lucrătorilor împotriva riscurilor legate de expunerea la agenți biologici în munca.
3. Agenți chimici:
a) substantele și preparatele care sunt clasificate în toxice (T), foarte toxice (Tx), corozive (C) sau explozive (E), conform Ordonanței de urgenta a Guvernului nr. 200/2000 privind clasificarea, etichetarea și ambalarea substanțelor și preparatelor chimice periculoase, aprobată cu modificări prin Legea nr. 451/2001, cu modificările și completările ulterioare, Hotărârii Guvernului nr. 490/2002 pentru aprobarea Normelor de aplicare a Ordonanței de urgenta a Guvernului nr. 200/2000 privind clasificarea, etichetarea și ambalarea substanțelor și preparatelor chimice periculoase, cu modificările și completările ulterioare, și Hotărârii Guvernului nr. 92/2003 pentru aprobarea Normelor metodologice privind clasificarea, etichetarea și ambalarea preparatelor chimice periculoase;
b) substantele și preparatele care se clasifica în nocive, conform prevederilor actelor normative prevăzute la lit. a), și comporta următoarele riscuri:
- pot determina efecte ireversibile foarte grave (R39);
- pot determina efecte ireversibile (R40);
- pot antrena o sensibilizare prin inhalare (R42);
- pot antrena o sensibilizare prin contact cu pielea (R43);
- pot cauza cancer (R45);
- pot cauza modificări genetice ereditare (R46);
- pot avea efecte grave pentru sănătate în caz de expunere prelungită (R48);
- pot reduce fertilitatea (R60);
- pot determina apariția, pe durata graviditatii, a unor efecte nocive pentru copil (R61);
c) substantele și preparatele, conform prevederilor actelor normative prevăzute la lit. a), care se clasifica în iritante (Xi) și comporta unul sau mai multe din următoarele forme de risc:
- sunt inflamabile (R12);
- pot antrena o sensibilizare prin inhalare (R42);
- pot antrena o sensibilizare prin contact cu pielea (R43);
d) substantele și preparatele prevăzute de Hotărârea Guvernului nr. 1.093/2006 privind stabilirea cerințelor minime de securitate și sănătate pentru protecția lucrătorilor împotriva riscurilor legate de expunerea la agenți cancerigeni sau mutageni la locul de muncă;
e) plumbul și compusii săi, în măsura în care agenții respectivi pot să fie absorbiti de organismul uman;
f) azbestul.
II. Procedee și activități:
a) procedeele și activitățile prevăzute în anexa la Hotărârea Guvernului nr. 1.093/2006;
b) activități de fabricație și de manipulare a dispozitivelor, artificiilor sau diverselor obiecte care conțin explozivi;
c) activități din menajeriile de animale feroce și veninoase;
d) activități de sacrificare industriala a animalelor;
e) activități care presupun manipularea aparatelor de producere, de inmagazinare sau de folosire a gazelor comprimate, lichefiate sau dizolvate;
f) activități care presupun folosirea cuvelor, bazinelor, rezervoarelor, recipientelor sau canistrelor care conțin agenții chimici prevăzuți la pct. I.3;
g) activități care comporta risc de prabusire, surpare, cadere de la înălțime;
h) activități care comporta riscuri electrice de înaltă tensiune;
i) activități al căror ritm este condiționat de mașini și care sunt remunerate în funcție de rezultat.
----
Textul este prelucrat automat din sursa indicată; numerotarea și legăturile pot conține erori. Referințele subliniate duc la actele citate, așa cum au fost identificate de noi.