Decizia nr. 624/2007

Ioan Vida - președinte

Nicolae Cochinescu - judecător

Aspazia Cojocaru - judecător

Acsinte Gaspar - judecător

Kozsokar Gabor - judecător

Ion Predescu - judecător

Șerban Viorel Stănoiu - judecător

Tudorel Toader - judecător

Antonia Constantin - procuror

Cristina Cătălina Turcu - magistrat-asistent

Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 40 alin. 4 din Codul de procedură civilă, excepție ridicată de Ștefan Gârlea în Dosarul nr. 3.708/1/2006 al Înaltei Curți de Casație și Justiție - Secția civilă și de proprietate intelectuală.

La apelul nominal răspunde partea Vasile Gheorghiu, lipsind autorul excepției și celelalte părți, față de care procedura de citare este legal îndeplinită.

Magistratul-asistent informează completul de judecată că la dosar autorul excepției a depus o cerere de amânare în vederea angajării unui apărător, învederând totodată lipsa de procedură cu două persoane care apreciază că sunt părți în dosar.

Partea prezentă, Vasile Gheorghiu, solicită respingerea cererii de amânare.

Reprezentantul Ministerului Public apreciază că procedura de citare este legal îndeplinită și se opune cererii de amânare.

Curtea constată că procedura de citare este legal îndeplinită și respinge cererea de amânare.

Președintele constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul pe fond.

Partea prezentă, Vasile Gheorghiu, solicită respingerea excepției de neconstituționalitate, depunând în acest sens copie de pe

Decizia Curții Constituționale nr. 79 din 8 februarie 2007 .

Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a excepției de neconstituționalitate, apreciind că se impune păstrarea jurisprudenței Curții Constituționale în materie.

CURTEA,

având în vedere actele și lucrările dosarului, reține următoarele:

Prin Încheierea din 23 noiembrie 2006, pronunțată în Dosarul nr. 3.708/1/2006, Înalta Curte de Casație și Justiție - Secția civilă și de proprietate intelectuală a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 40 alin. 4 din Codul de procedură civilă, ridicată de Ștefan Gârlea într-o cauză în care acesta a formulat cerere de strămutare.

În motivarea excepției de neconstituționalitate autorul acesteia susține că prevederile legale criticate contravin dispozițiilor art. 21 și art. 129 din Constituție. În acest sens, arată că textul de lege criticat limitează accesul liber la justiție și la folosirea căilor de atac, deoarece prevede că hotărârea asupra cererii de strămutare nu se motivează și nu poate fi atacată. Totodată, faptul că în ipoteza admiterii cererii de strămutare anumite acte pot să nu fie păstrate duce la tergiversarea soluționării cauzei.

Înalta Curte de Casație și Justiție - Secția civilă și de proprietate intelectuală apreciază că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată. Astfel, dreptul de acces la o instanță de judecată garantat de Constituție și de Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale privește doar acele proceduri în care instanțele sunt chemate să tranșeze asupra drepturilor și obligațiilor ce rezultă din raporturile juridice deduse judecății.

Potrivit dispozițiilor

art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.

Guvernul consideră că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată, invocând în acest sens jurisprudența Curții Constituționale în materie.

Avocatul Poporului apreciază că dispozițiile legale criticate sunt constituționale, sens în care a statuat Curtea în jurisprudența sa.

Președinții celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate ridicate.

CURTEA,

examinând încheierea de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului și Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, susținerile părții prezente, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate raportate la prevederile Constituției, precum și

Legea nr. 47/1992 , reține următoarele:

Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, ale art. 1 alin. (2), ale

art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992 , să soluționeze excepția de neconstituționalitate.

Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie dispozițiile art. 40 alin. 4 din Codul de procedură civilă, având următorul conținut: "Hotărârea asupra strămutării se dă fără motivare și nu este supusă niciunei căi de atac. Ea va arăta în ce măsură actele îndeplinite de instanță înainte de strămutare urmează să fie păstrate."

Autorul excepției susține că acestea contravin art. 21 referitor la accesul liber la justiție și art. 129 privitor la folosirea căilor de atac din Constituție.

Examinând excepția, Curtea constată că asupra constituționalității dispozițiilor art. 40 alin. 4 din Codul de procedură civilă s-a pronunțat prin

Decizia nr. 79 din 8 februarie 2007 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 117 din 16 februarie 2007, respingând excepția de neconstituționalitate a textului de lege criticat prin raportare la prevederile art. 21 și 129 din Constituție.

Pentru a pronunța această soluție, Curtea a reținut, în esență, următoarele: strămutarea procesului civil nu atrage în mod implicit și necondiționat anularea tuturor actelor de procedură, instanța având posibilitatea de a aprecia cu privire la păstrarea sau, dimpotrivă, refacerea acestora, în baza elementelor probatorii corespunzătoare prezentate de părți.

Prin urmare, hotărârea pronunțată este rezultatul unui act de administrare a justiției, iar nu de soluționare în fond a unei cauze civile. Astfel, de vreme ce nu se judecă fondul pricinii, nu se poate susține că interesele celor în cauză ar fi prejudiciate, știrbindu-se în acest fel exercițiul drepturilor constituționale invocate.

Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, precum și al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al

art. 29 din Legea nr. 47/1992 ,

CURTEA CONSTITUȚIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

Respinge excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 40 alin. 4 din Codul de procedură civilă, excepție ridicată de Ștefan Gârlea în Dosarul nr. 3.708/1/2006 al Înaltei Curți de Casație și Justiție - Secția civilă și de proprietate intelectuală.

Definitivă și general obligatorie.

Pronunțată în ședința publică din data de 26 iunie 2007.