Rezoluție · Organizația Maritimă Internațională

Rezoluția nr. 119

(52) din 15 octombrie 2004 privind amendamentele din 2004 la Codul internațional pentru construcția și echipamentul navelor pentru transportul în vrac al produselor chimice periculoase ( Codul IBC )

prezumat în vigoare

Emitent: Organizația Maritimă Internațională
Publicat în: Monitorul Oficial nr. 684 bis din 8 octombrie 2007
Citează: 1 act
Structură: 0 articole · 455.207 caractere
Sursă: legislatie.just.ro

Textul nu are o structură pe articole recunoscută și este afișat ca atare.

ORDINUL nr. 788 din 24 august 2007 , publicat în Monitorul Oficial, Partea I, nr. 684 din 8 octombrie 2020.

ANEXĂ

REZOLUȚIA MSC.176(79)

(adoptată la 10 decembrie 2004)

AMENDAMENTE DIN 2004 LA CODUL INTERNAȚIONAL PENTRU CONSTRUCȚIA ȘI ECHIPAMENTUL NAVELOR PENTRU TRANSPORTUL ÎN VRAC AL PRODUSELOR CHIMICE PERICULOASE

(CODUL IBC)

COMITETUL SECURITĂȚII MARITIME,

AMINTIND articolul 28(b) al Convenției privind crearea Organizației Maritime Internaționale referitor la funcțiile comitetului,

NOTÂND rezoluția MSC.4(48), prin care Comitetul a adoptat Codul internațional pentru construcția și echipamentul navelor pentru transportul în vrac al produselor chimice periculoase (denumit în continuare “Codul IBC”) care a devenit obligatoriu conform capitolului VII al Convenției internaționale din 1974 pentru ocrotirea vieții omenești pe mare (SOLAS) (denumită în continuare “Convenția”),

NOTÂND ȘI articolul VIII(b) și regula VII/8.1 ale Convenției internaționale referitor la procedurile de amendare a Codului IBC,

DORIND să mențină actualizat Codul IBC,

LUÂND ÎN CONSIDERARE, la cea de-a șaptezeci și noua sesiune a sa, amendamentele la Codul IBC propuse și difuzate conform articolului VIII(b)(i) al Convenției,

CONSIDERÂND că este foarte de dorit pentru prevederile Codului IBC, care este obligatoriu sub Convenția Internațională pentru Prevenirea Poluării de către nave, 1973, așa cum a fost modificat prin Protocolul din 1978 referitor la aceasta (MARPOL 73/78) și Convenția SOLAS 1974, să rămână identice,

ADOPTĂ, în conformitate cu articolul VIII(b)(iv) al Convenției, amendamentele la Codul IBC al căror text este prezentat în Anexa la prezenta rezoluție;

STABILEȘTE, în conformitate cu articolul VIII(b)(vi)(2)(bb) al Convenției, că amendamentele se vor considera ca fiind acceptate la 1 iulie 2006, în afară de cazul în care, înainte de această dată, mai mult de o treime din guvernele contractante la Convenție sau guvernele contractante ale căror flote comerciale reprezintă în total cel puțin 50% din tonajul brut al flotei comerciale mondiale, vor fi notificat obiecțiunile lor la aceste amendamente;

INVITĂ guvernele contractante să noteze că, în conformitate cu articolul VIII(b)(vii)(2) al Convenției, amendamentele vor intra în vigoare la 1 ianuarie 2007, după acceptarea lor în conformitate cu paragraful 2 de mai sus;

SOLICITĂ secretarului general, în conformitate cu articolul VIII(b)(v) al Convenției, să transmită tuturor guvernelor contractante la convenție copii certificate ale prezentei rezoluții și ale textului amendamentelor conținute în Anexă;

SOLICITĂ ÎN PLUS secretarului general să transmită copii ale acestei rezoluții și ale Anexei sale membrilor Organizației care nu sunt guverne contractante la Convenție.

REZOLUȚIA MEPC.119(52)

Adoptată la 15 octombrie 2004

AMENDAMENTE DIN 2004 LA CODUL INTERNAȚIONAL PENTRU CONSTRUCȚIA ȘI ECHIPAMENTUL NAVELOR PENTRU TRANSPORTUL ÎN VRAC AL PRODUSELOR CHIMICE PERICULOASE

(CODUL IBC)

COMITETUL PENTRU PROTECȚIA MEDIULUI MARIN,

AMINTIND

articolul

38(a)

Convenției

privind

crearea

Organizației

Maritime Internaționale referitor la funcțiile Comitetului pentru protecția mediului marin (Comitetul) conferite acestuia prin convențiile internaționale pentru prevenirea și controlul poluării marine,

AMINTIND DE ASEMENEA Rezoluția MEPC.19(22) prin care Comitetul a adoptat Codul internațional pentru construcția și echipamentul navelor pentru transportul în vrac al produselor chimice periculoase (Codul IBC),

NOTÂND articolul 16 din Convenția internațională din 1973 pentru prevenirea poluării de către nave (denumită în continuare „Convenția din 1973”) și articolul VI al Protocolului din 1978 referitor la Convenția internațională din 1973 pentru prevenirea poluării de către nave (denumit în continuare „Protocolul din 1978”), care specifică împreună procedura de amendare a Protocolului din 1978 și conferă organismului corespunzător al Organizației funcția de examinare și adoptare a amendamentelor Convenției din 1973, așa cum a fost modificată prin Protocolul din 1978 (MARPOL 73/78),

NOTÂND DE ASEMENEA faptul că, la cea de-a șaptezeci și opta sesiune a sa, Comitetul Securității Maritime, a examinat și aprobat amendamentele propuse la Codul IBC avându-se în vedere adoptarea conform prevederilor Convenției internaționale din 1974 pentru ocrotirea vieții omenești pe mare (Convenția SOLAS 1974),

CONSIDERÂND că este foarte mult de dorit ca prevederile Codului IBC, care sunt obligatorii atât conform Convenției MARPOL 73/78 cât și Convenției SOLAS 1974, să rămână identice,

LUÂND ÎN CONSIDERARE amendamentele propuse la Codul IBC,

ADOPTĂ, în conformitate cu articolul 16(2)(b), (c) și (d) al Convenției din 1973, amendamentele la Codul IBC, al căror text este dat în anexa la această rezoluție;

STABILEȘTE, în conformitate cu articolul 16(2)(f)(iii) al Convenției din 1973, că amendamentele la Codul IBC trebuie să fie examinate pentru a fi acceptate la 1 iulie 2006, în afară de cazul în care, înainte de această dată, cel puțin o treime din Părțile la MARPOL 73/78 sau Părțile a căror flotă comercială combinată reprezintă cel puțin 50% din tonajul brut al flotei comerciale mondiale au notificat Organizației obiecțiile lor cu privire la amendamente;

INVITĂ Părțile să noteze faptul că, în conformitate cu articolul 16(2)(g)(ii) al Convenției din 1973, amendamentele menționate vor intra în vigoare la 1 ianuarie 2007, după acceptarea lor conform paragrafului 2 de mai sus;

SOLICITĂ Secretarului General, în conformitate cu articolul 16(2)(e) al Convenției din 1973, să transmită tuturor părților la MARPOL 73/78 copii certificate ale prezentei rezoluții și ale textului amendamentelor la Codul IBC incluse în Anexă;

SOLICITĂ ÎN PLUS Secretarului General să transmită copii ale prezentei rezoluții și ale Anexei sale membrilor Organizației care nu sunt Părți la MARPOL 73/78; și

INVITĂ Comitetul Securității Maritime să adopte aceleași amendamente la Codul IBC în conformitate cu articolul VIII(b)(iv) al Convenției SOLAS 1974 astfel încât prevederile din codul IBC, care sunt obligatorii atât conform Convenției MARPOL 73/78 cât și Convenției SOLAS 1974, să rămână identice.

ANEXA

la Rezoluția MSC.176(79) și la Rezoluția MEPC.119(52)

AMENDAMENTE DIN 2004 LA CODUL INTERNAȚIONAL PENTRU CONSTRUCȚIA ȘI ECHIPAMENTUL NAVELOR PENTRU

TRANSPORTUL ÎN VRAC AL PRODUSELOR CHIMICE PERICULOASE (CODUL IBC)

Întregul text al Codului IBC se înlocuiește cu următorul:

“ Introducere

Scopul acestui Cod este de a pune la dispoziție o normă internațională referitoare la siguranța transportului maritim în vrac a produselor chimice lichide periculoase și nocive, enumerate în capitolul 17 al Codului. Codul prevede norme de proiectare și de construcție a navelor, indiferent de tonaj, implicate în acest transport și echipamentul acestora care să permită reducerea la minim a riscurilor la care este supusă nava, echipajul său și mediul înconjurător, ținând cont de natura produselor transportate.

Codul se bazează în esență pe principiul clasificării navelor cisternă pentru produse chimice în tipuri diferite, în funcție de gradul de risc pe care îl prezintă produsele transportate de aceste nave. Fiecare produs poate avea una sau mai multe proprietăți periculoase precum: inflamabilitatea, toxicitatea, corozivitatea și reactivitatea și de asemenea poate prezenta riscuri pentru mediu.

În toată perioada de elaborare a Codului s-a admis că acesta trebuie să se bazeze pe noțiuni corecte de arhitectură și mecanică navală, ca și pe cunoștințele cele mai recente în ceea ce privește riscurile pe care le prezintă diversele produse vizate. În plus, s-a admis că tehnicile de proiectare ale navelor cisternă pentru produse chimice nu numai că sunt foarte complexe, dar ele evoluează rapid si de acea Codul nu trebuie să aibă un caracter imuabil. De aceea, Organizația trebuie să-l reexamineze periodic ținând cont de experiența acumulată si de progresul tehnic.

Amendamentele la Cod, care se referă la cerințele pentru produsele noi și condițiile de transport pentru acestea, vor fi difuzate cu titlu provizoriu sub forma de recomandări până când ele vor fi adoptate de Comitetul Securității Maritime (MSC) și Comitetul pentru Protecția Mediului Marin (MEPC) al Organizației, conform prevederilor articolului VIII al Convenției Internaționale din 1974 pentru ocrotirea vieții omenești pe mare (SOLAS 74) și articolului 16 al Convenției Internaționale din 1973 pentru prevenirea poluării de către nave, așa cum a fost modificată prin Protocolul referitor la aceasta (MARPOL 73/78), respectiv ținând seama de intrarea în vigoare a amendamentelor la acestea.

Codul tratează în mod special construcția și echipamentul navei. În scopul asigurării siguranței transportului produselor, problema se va studia în ansamblul său. Alte aspecte importante ale siguranței transportului produselor, cum ar fi: formarea personalului, exploatarea, controlul traficului și manipularea în port sunt în curs de examinare sau vor fi examinate de Organizație.

Elaborarea Codului a fost mult sprijinită de o serie de organizații cu statut consultativ, cum ar fi Asociația societăților de clasificare (IACS) și Comisia Internațională de Electrotehnică (IEC).

Capitolul 16 al Codului, care tratează cerințele de exploatare a navelor cisternă pentru produse chimice, pune în evidență regulile altor capitole privind exploatarea și, de asemenea, face referiri la alte caracteristici importante cu privire la siguranță care sunt proprii exploatării navelor cisternă pentru produse chimice.

Prezentarea Codului este similară cu cea a Codului internațional pentru construcția și echipamentul navelor pentru transportul în vrac al gazelor lichefiate (Codul IGC) adoptat de Comitetul Securității Maritime la cea de-a patruzeci și opta sesiune a sa. În conformitate cu prevederile Codului IGC, navele pentru transportul gazelor pot de asemenea să transporte în vrac produse chimice lichide menționate în acest Cod.

Ediția Codului publicată în 1998 se bazează pe textul original adoptat de MSC prin rezoluția MSC.4(48). Ca răspuns la rezoluția 15 a Conferinței internaționale din 1973 privind poluarea marină, MEPC, la cea de-a douăzeci și doua sesiune a sa, a adoptat, prin rezoluția MEPC.19(22), Codul IBC extins la aspecte privind prevenirea poluării marine în scopul implementării Anexei II la MARPOL 73/78.

Această ediție a Codului include amendamentele adoptate prin următoarele rezoluții:

Rezoluția

Data adoptării

Data acceptării

Data intrării în vigoare

MSC.10(54)

29 aprilie 1987

29 aprilie 1988

30 octombrie 1988

MSC.14(57) MEPC.32(27)

11 aprilie 1989

17 martie 1989

12 aprilie 1990

13 octombrie 1990

MSC.28(61) MEPC.55(33)

11 decembrie 1992

30 octombrie 1992

1 ianuarie 1994

1 iulie 1994

MSC.50(66)

MEPC.69(38)

4 iunie 1996

10 iulie 1996

1 ianuarie 1998

1 iulie 1998

MSC.58(67) MEPC.73(39)

5 decembrie 1996

10 martie 1997

1 ianuarie 1998

10 ianuarie 1998

1 iulie 1998

10 iulie 1998

MSC.102(73)

5 decembrie 2000

1 ianuarie 2002

1 iulie 2002

MSC.176(79) MEPC.119(52)

9 decembrie 2004

15 octombrie 2004

1 iulie 2006

1 ianuarie 2007

Ținând seama de data intrării în vigoare a amendamentelor din 1983 la SOLAS 74 (și anume: 1 iulie 1986) și de data implementării Anexei II la MARPOL 73/78 (și anume: 6 aprilie 1987), acest Cod a devenit obiectul cerințelor obligatorii în virtutea acestor Convenții. De altfel, amendamentele la Cod care au ca obiect siguranța sau poluarea marină trebuie să fie adoptate și puse în practică în conformitate cu procedurile menționate în Articolul VIII al Convenției SOLAS 74 și respectiv Articolul 16 al Convenției MARPOL 73/78.

Capitolul 1 Generalități

1.1

Aplicare

1.1.1

Codul se aplică navelor indiferent de mărime, inclusiv celor cu un tonaj brut mai mic de 500 tone, care transportă în vrac mărfuri ca produse chimice periculoase sau substanțe lichide nocive (NLS), altele decât petrolul sau produsele similare inflamabile, după cum urmează:

produse care prezintă riscuri importante de incendiu, suplimentar față de cele ale produselor petroliere și ale produselor similare inflamabile;

produse care prezintă riscuri importante suplimentar față de inflamabilitate sau alte riscuri în afară de inflamabilitate.

1.1.2

Produsele, care au fost studiate și asupra cărora s-a hotărât că, din punct de vedere al siguranței și poluării nu prezintă riscuri în asemenea măsură încât să justifice aplicarea Codului, sunt enumerate în capitolul 18.

1.1.3

Lichidele prevăzute de Cod sunt lichidele a căror presiune de vapori nu depășește 0,28 MPa la temperatura de 37,8 o C.

1.1.4

În sensul Convenției SOLAS din 1974, Codul se aplică navelor care transportă produsele incluse în capitolul 17 doar pe baza caracteristicilor lor poluante și identificate astfel numai cu litera

,S” sau ,,S/P” în coloana ,, d ”.

1.1.5

În sensul Convenției MARPOL 73/78, Codul se aplică numai navelor cisternă pentru substanțe lichide nocive, așa cum au fost definite în regula 1.16.2 din Anexa II la aceasta, care transportă substanțe lichide nocive identificate astfel prin literele ,,X”, ,,Y” sau ,,Z” în coloana ,, c ” din capitolul 17.

1.1.6

Dacă se intenționează să se transporte în vrac un produs care nu figurează în lista din capitolul 17 sau 18, Administrația și Administrațiile porturilor interesate de acest transport trebuie să prevadă condițiile preliminare corespunzătoare de transport, ținând cont de criteriul pentru evaluarea riscului prezentat de produsele chimice. Organizația trebuie să fie notificată asupra condițiilor care au fost luate în considerare la includerea produsului în Cod.

1.1.7

Dacă nu se prevede în mod expres altfel, Codul se aplică navelor a căror chilă a fost pusă sau care se află într-un stadiu în care :

începe construcția identificabilă cu o navă; și

a început asamblarea navei având cel puțin 50 tone sau 1% din masa estimată a întregului material de construcție, luându-se valoarea mai mică dintre acestea;

la 1 iulie 1986 sau după această dată.

1.1.8

O navă, indiferent de data construcției sale, care este transformată în navă cisternă pentru produse chimice la data de 1 iulie 1986 sau după această dată, va fi considerată drept navă cisternă pentru produse chimice construită la data la care începe această transformare. Această prevedere privind transformarea nu trebuie să se aplice la modificarea unei navei care face obiectul regulii 1.14 a Anexei II la MARPOL 73/78.

1.1.9

Dacă în Cod se face referire la un paragraf, atunci se vor aplica și toate prevederile alineatelor acelui paragraf.

1.2

Riscuri

Riscurile pe care le prezintă produsele prevăzute de Cod sunt următoarele:

1.2.1

Risc

incendiu ,

definit

prin

punctul

inflamabilitate,

limitele/domeniul

de explozie/inflamabilitate și temperatura de autoaprindere a produsului chimic.

1.2.2

Pericol pentru sănătate , definit prin:

efectele iritante ale produsului asupra pielii, dacă acesta se găsește în stare lichidă; sau

efectele toxice acute ale produsului ținând cont de valorile pentru:

DL 50

(pe cale orală): o doză care este mortală pentru 50% din subiecții supuși testării, dacă aceasta se administrează pe cale orală;

DL 50

(pe cale cutanată): doză care este mortală pentru 50% din subiecții supuși testării dacă aceasta se administrează pe piele ;

CL 50

concentrația care este mortală la inhalare pentru 50% din subiecții supuși testării; sau

alte efecte asupra sănătății, cum ar fi cele cancerigene și de sensibilizare.

1.2.3

Risc de reactivitate , definit prin reactivitatea produsului cu:

apa;

aerul;

alte produse; sau

el însuși (de exemplu: polimerizarea).

1.2.4

Risc de poluare marină , definit prin:

bioacumulare;

lipsa biodegrabilității imediate;

toxicitate acută asupra organismelor acvatice;

toxicitate cronică asupra organismelor acvatice;

efecte pe termen lung asupra sănătății umane; și

proprietăți fizice care rezultă din scufundarea sau plutirea produsului și care afectează în acest fel viața marină.

1.3

Definiții

Se aplică următoarele definiții, în afară de cazurile în care se prevede în mod expres altfel. (Definiții suplimentare sunt date în capitolele specifice.)

1.3.1

Încăperi de locuit

sunt acele spații folosite ca încăperi sociale, coridoare, spălătoare, cabine, birouri, infirmerii, săli de cinematograf, săli de jocuri și distracție, frizerii, oficii care nu conțin instalații de gătit și spații similare.

Încăperi sociale

sunt acele părți din amenajările de locuit care sunt folosite ca vestibule, săli de mese, saloane și alte spații similare permanent închise.

1.3.2

Administrație

înseamnă Guvernul statului al cărui pavilion nava este autorizată să-l arboreze. Pentru

Administrație (Port)

a se vedea

Administrația portului.

1.3.3

Dată de aniversare

înseamnă ziua și luna fiecărui an, care va corespunde datei de expirare a Certificatului Internațional de conformitate a navei pentru transportul în vrac al produselor chimice periculoase.

1.3.4

Punct de fierbere

este temperatura la care un produs are o presiune de vapori egală cu presiunea atmosferică.

1.3.5

Lățime (B)

reprezintă lățimea maximă la mijlocul navei, măsurată peste coaste pentru navele cu corp metalic și peste bordaj pentru navele cu corp din orice alt material. Lățimea (B) se va măsura în metri.

1.3.6

Zona de marfă

este acea parte a navei care conține tancurile de marfă, tancurile de reziduuri, compartimentele pompelor de marfă, inclusiv compartimentele pompelor, coferdamurile, spațiile de balast sau spațiile goale adiacente tancurilor de marfă sau tancurilor de reziduuri, și de asemenea suprafețele punții pe toată lungimea și lățimea părții din navă de deasupra spațiilor menționate mai sus. Dacă tancuri independente sunt montate în spațiile magaziilor, coferdamuri, spațiile de balast sau spațiile goale situate la extremitatea pupa a spațiului de magazie situat cel mai în pupa sau la extremitatea prova a spațiului de magazie situat cel mai în prova, atunci ele sunt excluse din zona de marfă.

1.3.7

Compartiment pompe de marfă

reprezintă încăperea care conține pompele și accesoriile lor destinate pentru manipularea produselor vizate de Cod.

1.3.8

Încăperi de serviciu pentru marfă

sunt încăperile situate în interiorul zonelor de marfă care sunt utilizate ca ateliere, dulapuri și magazii pentru echipamentul de manipulare a mărfii și care au o suprafață mai mare de 2 m 2 .

1.3.9

Tanc de marfa

este o incintă etanșă destinată mărfii.

1.3.10

Nava cisternă pentru transportul produselor chimice

este o navă de marfă construită sau adaptată și folosită pentru transportul în vrac al oricărui produs lichid enumerat în capitolul 17.

1.3.11

Coferdam

este un spațiu de separație cuprins între doi pereți sau două punți adiacente din oțel. Acest spațiu poate fi un spațiu gol sau un spațiu de balast.

1.3.12

Posturi de comandă

sunt acele spații în care sunt amplasate stația radio a navei, echipamentul principal de navigație sau sursa de energie de avarie sau în care este centralizat echipamentul pentru înregistrarea sau controlul incendiului. Acestea nu conțin echipamentul special de comandă pentru stingerea incendiului care poate fi amplasat, în modul cel mai practic, în zona de marfă.

1.3.13

Produse chimice periculoase

înseamnă orice produse chimice lichide desemnate că prezintă un pericol de siguranță conform criteriilor de siguranță pentru clasificarea produselor indicate în capitolul 17.

1.3.14

Densitate

este raportul dintre masă și volumul produsului, exprimat în kg/m 3 . Aceasta se aplică lichidelor, gazelor sau vaporilor.

1.3.15

Limite/domeniu de explozie/inflamabilitate

sunt condițiile care definesc starea în care se află un amestec de combustibil și oxidant la care aplicarea unei surse externe de aprindere, suficient de puternică, permite să se producă instantaneu aprinderea într-un aparat de încercare stabilit.

1.3.16

Punct de inflamabilitate

este temperatura exprimată în grade Celsius, la care un lichid degajă o cantitate suficientă de vapori inflamabili pentru a se produce aprinderea. Valorile indicate în Cod sunt acelea determinate prin ,,încercarea în creuzet închis” cu aparatură aprobată pentru determinarea punctului de inflamabilitate.

1.3.17

Încăpere de marfă

este un spațiu închis de structura navei în care se găsește un tanc independent de marfă.

1.3.18

Independent

caracterizează o instalație de tubulaturi sau o instalație de aerisire, de exemplu, care nu este sub nici o formă cuplată la vreo altă instalație și nici nu este prevăzută cu mijloace care să permită o potențială racordare la alte instalații.

1.3.19

Lungime (L)

înseamnă 96% din lungimea totală la linia de plutire situată la o distanță deasupra chilei egala cu 85% din înălțimea de construcție minimă, măsurată de la fața superioară a chilei, sau distanța de la fața exterioară a etravei până la axul cârmei la acea linie de plutire, luându-se valoarea mai mare dintre acestea. La navele proiectate pentru a naviga cu chila înclinată, linia de plutire la care este măsurată lungimea trebuie să fie paralelă cu linia de plutire la plină încărcătură. Lungimea (L) se măsoară în metri.

1.3.20

Încăperi de mașini de categoria A

sunt acele încăperi și truncurile aferente acestor încăperi care conțin:

motoare cu combustie internă folosite pentru propulsia principală; sau

motoare cu combustie internă folosite în alte scopuri decât propulsia principală dacă puterea lor totală este de cel puțin 375 kW; sau

orice căldare cu combustibil lichid, orice instalație de combustibil lichid sau orice echipamente de combustibil lichid altele decât căldările, ca de exemplu generatoarele de gaz inert, incineratoarele etc.

1.3.21

Încăperi de mașini

reprezintă toate încăperile de mașini de categoria A și toate celelalte încăperi care conțin mașini de propulsie, căldări, instalații de combustibil lichid, mașini de abur și motoare cu combustie internă, generatoare și motoare electrice importante, stații de îmbarcare a combustibilului, instalații frigorifice, instalații de stabilizare, instalații de ventilație și de condiționare a aerului aferente mașinii și alte încăperi similare și truncurile acestor spații.

1.3.22

MARPOL 73/78

înseamnă Convenția internațională din 1973 pentru prevenirea poluării de către nave, așa cum a fost modificată de Protocolul din 1978 referitor la aceasta, așa cum a fost modificat.

1.3.23

Substanță lichidă nocivă

înseamnă orice substanță indicată în coloana Categoriei de poluare din capitolul 17 sau 18 al Codului internațional pentru produse chimice în vrac sau în Circulara MEPC.2 sau care este evaluată provizoriu pe baza prevederilor regulii 6.3 din Anexa II la MARPOL prin clasificarea în categoria A, B, C sau D.

1.3.24

Instalație de combustibil lichid

este echipamentul folosit pentru pregătirea combustibilului în vederea alimentării căldării cu combustibil lichid sau echipamentul folosit pentru alimentarea cu combustibil încălzit a unui motor cu combustie internă și cuprinde orice pompe de presiune, filtre și încălzitoare care funcționează cu combustibil la o presiune mai mare de 0,18 MPa.

1.3.25

Organizație

înseamnă Organizația Maritimă Internațională (OMI).

1.3.26

Permeabilitate

pentru

compartiment

reprezintă

procentul

din

volumul

total

al compartimentului care poate fi ocupat de apă în cazul inundării.

1.3.27

Administrația portului

înseamnă autoritatea competentă a țării în portul căruia nava este încărcată sau descărcată.

1.3.28

Produse

este un termen colectiv utilizat atât pentru indicarea substanțelor lichide toxice cât și pentru produsele chimice periculoase.

1.3.29

Compartiment de pompe

este o încăpere situată în zona de marfă, care conține pompele și accesoriile utilizate pentru manipularea balastului și a combustibilului lichid .

1.3.30

Norme recunoscute

sunt normele internaționale sau naționale aplicabile și considerate acceptabile de către Administrație sau normele stabilite și întrebuințate de către o organizație care corespunde normelor adoptate de către Organizație și care este recunoscută de către Administrație.

1.3.31

Temperatura de referință

este temperatura la care presiunea vaporilor de marfă corespunde presiunii stabilite a supapei de siguranță.

1.3.32

Separat

este, de exemplu, caracteristica unei instalații cu tubulaturi de marfă sau instalații de aerisire care nu este racordată la nici o altă instalație cu tubulaturi de marfă sau instalație de aerisire.

1.3.33

Încăperi de serviciu

sunt acele încăperi utilizate pentru bucătarii, oficii, care conțin instalații de gătit, dulapuri de serviciu, încăperi pentru poștă și valori, spații de depozitare, ateliere altele decât acelea care intră în componența încăperilor de mașini și încăperi similare, precum și truncurile aferente acestora.

1.3.34

Convenția SOLAS din 1974

este Convenția internațională din 1974 pentru ocrotirea vieții omenești pe mare, așa cum a fost modificată.

1.3.35

Presiune de vapori

înseamnă presiunea absolută de echilibru a vaporilor saturați de deasupra lichidului, exprimată în Pascali(Pa), la o temperatură dată.

1.3.36

Spațiu gol

este un spațiu închis situat în zona de marfă, în exteriorul unui tanc de marfă, altul decât o încăpere de marfă, spațiu de balast, tanc de combustibil, compartiment de pompe marfă, compartiment de pompe sau oricare alt spațiu care, în mod normal, este folosit de către personal.

1.4

Echivalențe

1.4.1

Dacă Codul impune existența la bord sau dotarea în mod special cu o armătură, un material, dispozitiv, aparat, element al unui echipament sau un tip al acestora, sau adoptarea unei prevederi, a unui procedeu sau a unei metode, Administrația poate să admită înlocuirea cu orice altă armătură, material, dispozitiv, aparat, element al unui echipament sau un tip al acestora sau poate să adopte orice altă prevedere, procedeu sau metodă, dacă, în urma încercărilor sau prin alt mod, s-a stabilit că aceste armături, materiale, dispozitive sau aparate, sau tipurile acestora, precum și orice prevedere, procedeu sau metodă, au o eficacitate cel puțin egală cu cea care este prevăzută de prezentul Cod. Cu toate acestea, Administrația nu poate permite ca metodele sau procedeele de exploatare să se adopte ca alternativă la o anumită armătură, material, dispozitiv, aparat, element al unui echipament sau al altui tip din acestea care este prevăzut de Cod, cu excepția cazului în care o astfel de înlocuire este specificată ca fiind permisă de Cod.

1.4.2

În cazul în care Administrația permite înlocuirea oricărei armături, oricărui material, dispozitiv, aparat, element al unui echipament ori tip al acestora, sau a oricărei prevederi, proceduri, metode, sau permite folosirea unei concepții sau utilizări originale, va trebui să comunice Organizației particularitățile acestora însoțite de un raport justificativ, pentru ca Organizația să le poată comunica și altor Guverne contractante la Convenția SOLAS și părților la MARPOL 73/78, în scopul informării inspectorilor lor.

1.5

Inspecții și certificare

1.5.1

Procedura de inspecție

1.5.1.1

Inspecția navelor, în ceea ce privește aplicarea prevederilor regulilor și acordarea de scutiri de la acestea, se va face de către inspectorii Administrației. Administrația poate totuși încredința inspecțiile fie inspectorilor numiți în acest scop, fie organizațiilor recunoscute de ea.

1.5.1.3

Organizația recunoscută, indicată în regula 8.2.1 din Anexa II la MARPOL, trebuie să corespundă liniilor directoare adoptate de către Organizație prin rezoluția A.739(18), așa cum poate fi modificată de către Organizație, și specificației adoptate de către Organizație prin rezoluția A.789(19), așa cum poate fi modificată de către Organizație, cu condiția ca aceste amendamente să fie adoptate, să intre în vigoare și să aibă efect în conformitate cu prevederile articolului 16 al Convenției MARPOL și articolul VIII al Convenției SOLAS referitor la procedurile de amendare aplicabile prezentului Cod.

1.5.1.3

Administrația care numește inspectori sau recunoaște organizații pentru a efectua inspecțiile, trebuie cel puțin să împuternicească orice inspector numit sau Organizație recunoscută ca să:

solicite reparații la navă; și

efectueze inspecții dacă acestea sunt cerute de autoritățile competente ale Statului portuar.

Administrația trebuie să notifice Organizației responsabilitățile specifice și condițiile delegării autorității către inspectori nominalizați sau organizații recunoscute pentru a informa Guvernele Contractante.

1.5.1.4

Dacă un inspector numit sau o organizație recunoscută stabilește că starea navei și a echipamentului nu corespunde de fapt caracteristicilor din Certificatul internațional de conformitate pentru transportul în vrac al produselor chimice periculoase sau se prezintă astfel încât nava nu este aptă pentru a ieși în mare fără a prezenta pericol pentru navă sau persoanele de la bord, sau fără a prezenta vreo posibilă amenințare de distrugere a mediului marin, acest inspector sau organizația respectivă, trebuie să se asigure imediat că se iau măsuri și trebuie să informeze Administrația în

timpul cuvenit. Dacă nu se ia această măsură de remediere, Certificatul respectiv trebuie să fie retras și Administrația trebuie să fie informată imediat; iar dacă nava se află în portul unui alt Guvern Contractant, autoritățile competente ale Statului portului trebuie, de asemenea, să fie informate imediat. Dacă un funcționar al Administrației, un inspector numit sau o organizație recunoscută a informat autoritățile competente ale Statului portului, Guvernul Statului portului interesat trebuie să acorde acestui funcționar, inspector sau organizației orice sprijin necesar pentru a-și îndeplini obligațiile conform acestui paragraf. După caz, Guvernul Statului portului interesat trebuie să ia măsuri astfel încât să se asigure că nava nu va pleca în voiaj până când ieșirea pe mare sau plecarea din port în vederea ajungerii la cel mai apropiat șantier de reparații disponibil nu va prezenta pericol pentru navă sau persoanele de la bord sau nu va prezenta vreo posibilă amenințare de distrugere a mediului marin.

1.5.1.5

În fiecare caz, Administrația va garanta efectuarea completă și eficientă a inspecției și se va angaja să asigure măsurile necesare pentru a satisface această obligație.

1.5.2

Cerințe privind inspecția

1.5.2.1

În cazul unei nave cisternă pentru produse chimice structura, echipamentul, instalațiile, amenajările și materialele (altele decât elementele pentru care s-au eliberat Certificatul de siguranță a construcției pentru nava de marfă, Certificatul de siguranță a echipamentului pentru nava de marfă și Certificatul de siguranță radio pentru nava de marfă și Certificatul de siguranță radiotelegrafică pentru nava de marfă sau Certificatul de siguranță pentru nava de marfă) trebuie să fie supuse următoarelor inspecții:

O inspecție inițială, efectuată înainte ca nava să fie pusă în exploatare sau înainte de a i se elibera pentru prima dată Certificatul internațional de conformitate pentru transportul în vrac al produselor chimice periculoase, care trebuie să includă o examinare completă a structurii sale, a echipamentelor, instalațiilor, amenajărilor și materialelor sale în măsura în care acest Cod se aplică navei. Această inspecție trebuie să fie astfel încât să se asigure că structura navei, echipamentul, instalațiile, amenajările și materialele corespund pe deplin prevederilor aplicabile ale acestui Cod.

O inspecție de reînnoire la intervalele specificate de către Administrație, dar fără a depăși 5 ani, cu excepția cazului în care se aplică 1.5.6.2.2, 1.5.6.5, 1.5.6.6 sau 1.5.6.7. Inspecția de reînnoire trebuie să fie astfel încât să se asigure că structura, echipamentul, instalațiile, amenajările și materialul corespund pe deplin prevederilor aplicabile acestui Cod.

O inspecție intermediară în decurs de 3 luni înainte sau după cea de-a doua dată de aniversare sau în decurs de 3 luni înainte sau după cea de-a treia dată de aniversare a Certificatului, care trebuie să țină locul uneia din inspecțiile anuale specificate la

1.5.2.1.4. Inspecția intermediară trebuie să fie astfel încât să permită asigurarea că echipamentul de siguranță și alte echipamente, precum instalațiile de pompare și tubulatura aferentă, corespund pe deplin prevederilor aplicabile din acest Cod și sunt în bună stare de funcționare. Aceste inspecții intermediare trebuie menționate în Certificatul eliberat conform 1.5.4 sau 1.5.5.

O inspecție anuală obligatorie în decurs de 3 luni înainte sau după fiecare dată de aniversare a Certificatului, inclusiv o inspecție generală a structurii, echipamentului, instalațiilor, amenajărilor și materialelor indicate la 1.5.2.1.1 pentru a se asigura că acestea au fost întreținute în conformitate cu 1.5.3 și că rămân în toate privințele satisfăcătoare pentru exploatarea căreia îi este destinată nava. Aceste inspecții anuale trebuie menționate în Certificatul eliberat conform 1.5.4 sau 1.5.5.

O inspecție suplimentară, generală sau parțială, după caz, care trebuie să fie efectuată dacă se consideră necesar după o anchetă conform alineatului 1.5.3.3 sau ori de câte ori nava suferă reparații sau înlocuiri importante. Această inspecție trebuie să fie astfel încât să se asigure că reparațiile sau înlocuirile necesare au fost efectiv realizate, că materialele folosite la aceste reparații sau înlocuiri și calitatea execuției acestora sunt satisfăcătoare, și că nava poate să iasă în mare fără pericol pentru ea însăși sau persoanele aflate la bord sau fără a prezenta vreo posibilă amenințare de distrugere a mediului marin.

1.5.3

Menținerea stării tehnice a navei după efectuarea inspecției

1.5.3.1

Starea tehnică a navei și a echipamentului său trebuie menținute conform prevederilor Codului astfel încât nava să poată ieși în mare fără pericol pentru ea însăși sau persoanele aflate la bord sau fără a prezenta vreo posibilă amenințare de distrugere a mediului marin.

1.5.3.2

După efectuarea oricărei inspecții a navei prevăzută la paragraful 1.5.2, nu trebuie făcută nici o modificare la structura, echipamentul, instalațiile, amenajările și materialele care au făcut obiectul inspecției, fără autorizația Administrației, cu excepția înlocuirii directe a acestora.

1.5.3.3

Ori de câte ori se produce un accident la o navă sau este descoperită o defecțiune, care fie afectează siguranța navei, fie eficiența sau integralitatea mijloacelor sale de salvare sau a unui alt echipament prevăzut de Cod, comandantul sau armatorul navei trebuie să informeze cu prima ocazie Administrația,

inspectorul

numit

organizația

recunoscută

răspunzătoare

pentru

eliberarea certificatului respectiv, care trebuie să inițieze cercetări pentru a stabili dacă este necesară o inspecție conform prevederilor alineatului 1.5.2.1.5. Dacă nava se află în portul unui alt guvern contractant, comandantul navei sau armatorul trebuie să informeze imediat autoritatea respectivă a Statului portului, iar inspectorul numit sau organizația recunoscută trebuie să se convingă că această informare a fost făcută.

1.5.4

Eliberarea Certificatului internațional de conformitate

1.5.4.1

Un certificat, numit Certificat internațional de conformitate pentru transportul în vrac al produselor chimice periculoase trebuie să fie eliberat după inspecția inițială sau o inspecție de reînnoire a unei nave cisternă pentru produse chimice care efectuează voiaje internaționale și care corespunde cerințelor aplicabile Codului.

1.5.4.2

Acest Certificat trebuie să fie redactat în forma corespunzătoare modelului indicat în apendice. Dacă limba utilizată nu este engleza, franceza sau spaniola, textul trebuie să includă traducerea într-una din aceste limbi.

1.5.4.3

Certificatul eliberat în conformitate cu prevederile acestei secțiuni va fi disponibil, în orice moment la bordul navei, pentru inspecție.

1.5.5

Eliberarea sau confirmarea Certificatului internațional de conformitate de către alt guvern

1.5.5.1

Un guvern care este atât Guvern contractant la Convenția SOLAS 1974 cât și parte la MARPOL 73/78 poate, la cererea altui Guvern asemănător, să dispună ca o navă împuternicită să arboreze pavilionul unui alt Stat, să fie inspectată și, dacă se apreciază că cerințele Codului sunt îndeplinite, să emită navei sau să autorizeze eliberarea Certificatului internațional de conformitate pentru transportul în vrac al produselor chimice periculoase și, după caz, să confirme sau să autorizeze confirmarea Certificatului de la bordul navei în conformitate cu Codul. Orice certificat astfel eliberat trebuie să conțină o declarație care să stabilească că el a fost eliberat la cererea Guvernului țării al cărui pavilion nava este autorizată să-l arboreze.

1.5.6

Durata si valabilitatea Certificatului internațional de conformitate

1.5.6.1

Un Certificat internațional de conformitate pentru transportul în vrac al produselor chimice periculoase va fi eliberat pentru o perioadă specificată de Administrație, care nu va depăși 5 ani.

1.5.6.2.1

În pofida prevederilor de la 1.5.6.1, în cazul în care inspecția de reînnoire este finalizată în decurs de 3 luni înainte de data de expirare a Certificatului existent, noul Certificat va fi valabil de la data finalizării inspecției de reînnoire până la o dată care nu va depăși 5 ani de la data de expirare a Certificatului existent.

1.5.6.2.2

În cazul în care inspecția de reînnoire este finalizată cu mai mult de 3 luni înainte de data de expirare a Certificatului existent, noul Certificat va fi valabil de la data finalizării inspecției de reînnoire până la o dată care nu va depăși 5 ani de la data finalizării inspecției de reînnoire.

1.5.6.2.2

În cazul în care inspecția de reînnoire este finalizată după data de expirare a Certificatului existent, noul Certificat va fi valabil de la data de finalizare a inspecției de reînnoire până la o dată care nu va depăși 5 ani de la data de expirare a Certificatului existent.

1.5.6.3

Dacă un Certificat este eliberat pentru o perioadă mai mică de 5 ani, Administrația poate extinde valabilitatea Certificatului după data de expirare până la perioada maximă specificată la 1.5.6.1, cu condiția ca inspecțiile menționate la 1.5.2.1.3 și 1.5.2.1.4, aplicabile atunci când un Certificat este eliberat pentru o perioadă de 5 ani, să fie efectuate după caz.

1.5.6.4

Dacă o inspecție de reînnoire a fost finalizată și un Certificat nou nu poate fi eliberat navei sau nu poate fi lăsat la bordul navei înainte de data de expirare a Certificatului existent, persoana sau organizația autorizată de către Administrație poate confirma Certificatul existent. Acest Certificat va fi acceptat ca valabil pe o perioadă care nu va depăși 5 luni de la data de expirare.

1.5.6.5

Dacă o navă, în momentul în care un Certificat expiră, nu se află într-un port în care urmează să fie inspectată, Administrația poate extinde perioada de valabilitate a Certificatului, dar această prelungire va fi acordată numai în scopul permiterii navei să-și termine voiajul spre portul în care va fi inspectată și numai în cazurile în care acest lucru este justificabil și posibil.

1.5.6.6

Un Certificat, eliberat unei nave angajată în voiaje de scurtă durată, care nu a fost prelungit conform prevederilor anterioare ale acestei secțiuni, poate fi prelungit de către Administrație pe o perioadă de grație de până la o lună de la data de expirare menționată în el. În cazul în care inspecția de reînnoire este finalizată, Certificatul nou va fi valabil până la o dată care nu va depăși 5 ani de la data de expirare a Certificatului existent înainte ca prelungirea să fi fost acordată.

1.5.6.7

În cazuri speciale, așa cum a stabilit Administrația, un Certificat nou nu trebuie să fie datat de la data de expirare a certificatului existent, așa cum s-a cerut la 1.5.6.2.2, 1.5.6.5 sau 1.5.6.6. În aceste cazuri speciale, Certificatul nou va fi valabil până la o dată care nu va depăși 5 ani de la data finalizării inspecției de reînnoire.

1.5.6.8

Dacă o inspecție anuală sau intermediară este finalizată înaintea perioadei specificată la 1.5.2, atunci:

data de aniversare indicată în Certificat va fi înlocuită, prin efectuarea unei confirmări, cu o dată care nu va fi mai mare de 3 luni față de data la care s-a finalizat inspecția;

următoarea inspecție anuală sau inspecție intermediară, cerută conform 1.5.2, va fi finalizată la intervalele prevăzute în acea secțiune utilizând noua dată de aniversare; și

data de expirare poate rămâne neschimbată cu condiția ca una sau mai multe inspecții anuale sau intermediare, după caz, să fie efectuate astfel încât intervalele maxime dintre inspecțiile prevăzute la 1.5.2 să nu fie depășite.

1.5.6.9

Un Certificat eliberat conform 1.5.4 sau 1.5.5 își va înceta valabilitatea într-unul din următoarele cazuri:

dacă inspecțiile pertinente nu sunt efectuate în cadrul perioadelor specificate la 1.5.2;

dacă Certificatul nu este confirmat în conformitate cu 1.5.2.1.3 sau 1.5.2.1.4;

la trecerea navei sub pavilionul altui Stat. Un certificat nou trebuie eliberat numai dacă guvernul emitent al noului Certificat este pe deplin satisfăcut că nava corespunde cerințelor alineatelor 1.5.3.1 și 1.5.3.2. În cazul în care are loc un transfer între Guvernele care ambele sunt Guverne contractante la Convenția SOLAS din 1974 și părți la Convenția MARPOL 73/78, dacă cererea este făcută într-un interval de 3 luni de la efectuarea transferului, Guvernul Statului al cărui pavilion nava îl arborase anterior, va transmite Administrației, cât mai repede posibil, copii ale Certificatului cu care nava a fost prevăzută înainte de transfer și copii ale rapoartelor inspecțiilor pertinente, dacă acestea din urmă sunt disponibile.

Capitolul 2

Capacitatea de supraviețuire a navei și amplasarea tancurilor de marfă

2.1

Generalități

2.1.1

Navele, care intră sub incidența Codului, trebuie să supraviețuiască efectelor normale ale inundării care rezultă după o avarie ipotetică a corpului navei provocată de o forță exterioară. În plus, pentru a asigura protecția navei și a mediului înconjurător, tancurile de marfă ale navelor de anumite tipuri trebuie protejate la penetrare în caz de avarie minoră suferită de navă ca urmare, spre exemplu, a unui șoc datorită izbirii de cheu sau de un remorcher, și să fie protejate, într-o anumită măsură, față de o avarie datorată unei coliziuni sau unei eșuări, prin localizarea lor la distanțe minime determinate, spre interior față de bordajul navei. Atât avaria ipotetică, cât și amplasarea tancurilor de marfă în raport cu bordajul navei, trebuie să fie dependente de gradul de pericol pe care îl prezintă produsele ce urmează a fi transportate.

2.1.2

Navele prevăzute de Cod trebuie să fie proiectate în conformitate cu una din următoarele norme:

navă tipul 1

este o navă cisternă pentru produse chimice destinată transportului produselor prevăzute în capitolul 17, care prezintă riscuri foarte grave pentru mediul înconjurător și siguranța navei și care necesită măsuri maxime de prevenire a unei deversări de marfă de acest tip.

navă de tipul 2

este o navă cisternă pentru produse chimice destinată transportului produselor prevăzute în capitolul 17, care prezintă riscuri grave pentru mediul înconjurător și siguranța navei și care necesită măsuri importante de prevenire a unei deversări de marfă de acest tip.

navă de tipul 3

este o navă cisternă pentru produse chimice destinată transportului produselor prevăzute în capitolul 17, care prezintă riscuri suficient de grave pentru mediul înconjurător și siguranța navei și care necesită măsuri de prevenire a deversărilor de o amploare moderată în scopul creșterii capacității de supraviețuire a navei în cazul unei avarii.

Astfel, o navă de tipul 1 este o navă cisternă destinată transportului produselor considerate ca prezentând cel mai mare risc general, în timp ce navele de tipul 2 și de tipul 3 sunt destinate transportului produselor care prezintă riscuri cu importanță progresiv scăzută. În consecință, o navă de tipul 1 trebuie să supraviețuiască celei mai severe norme de avarie, iar tancurile sale de marfă trebuie să fie amplasate la distanța maximă prevăzută în raport cu bordajul exterior.

2.1.3

Tipul de navă cerut pentru transportul fiecărui produs este indicat în coloana ,, e ” a tabelului de la capitolul 17.

2.1.4

Dacă o navă este destinată să transporte mai mult de un produs dintre cele enumerate în capitolul 17, norma de avarie trebuie să corespundă acelui produs care are cele mai severe cerințe referitor la tipul de navă. Totuși, cerințele privind amplasarea fiecărui tanc de marfă sunt acelea pentru tipurile de navă prevăzute pentru respectivele produse care urmează a fi transportate.

2.2

Bordul liber și stabilitatea în stare intactă

2.2.1

Navelor prevăzute de Cod li se poate atribui un bord liber minim autorizat de către Convenția internațională asupra liniilor de încărcare în vigoare. Totuși, pescajul corespunzător bordului liber atribuit nu trebuie să fie mai mare decât pescajul maxim autorizat de acest Cod.

2.2.2

Stabilitatea navei în toate condițiile de navigație pe mare trebuie să corespundă unei norme considerate acceptabilă de către Administrație.

2.2.3

Pentru a calcula efectul suprafețelor libere a lichidelor consumabile pentru cazurile de încărcare, trebuie să se considere că, pentru fiecare tip de lichid, cel puțin o pereche de tancuri laterale sau un singur tanc central are o suprafață liberă și tancul sau combinația de tancuri care va fi luată în considerare trebuie să fie aceea unde efectul suprafeței libere este cel mai mare. Efectul suprafeței libere în compartimentele neavariate trebuie să fie calculat în conformitate cu o metodă considerată acceptabilă de către Administrație.

2.2.4

În mod normal, balastul solid nu trebuie folosit în spațiile dublului fund din zona de marfă. Totuși, dacă din considerente de stabilitate, amplasarea balastului solid în aceste spații devine inevitabilă, dispunerea acestui balast trebuie să fie dictată de necesitatea asigurării faptului că sarcinile de șoc care rezultă din avarierea fundului nu sunt transmise direct la structura tancului de marfă.

2.2.5

Comandantul navei trebuie să primească Informația asupra încărcării și stabilității navei. Această Informație trebuie să conțină detalii referitoare la cazurile tipice de exploatare și la cazurile de navigație în balast, prevederile pentru evaluarea altor cazuri de încărcare și un rezumat al informațiilor referitoare la capacitatea de supraviețuire a navei. În plus, Informația trebuie să conțină suficiente date pentru a-i permite comandantului să încarce și să exploateze nava în siguranță și în conformitate cu uzanțele maritime.

2.3

Orificiile de evacuare prin bordaj situate sub puntea de bord liber

2.3.1

Instalarea și comanda valvulelor pentru evacuările prin bordaj, care provin din spațiile situate sub puntea de bord liber sau din spațiile limitate de suprastructuri și rufuri situate pe puntea de bord liber și prevăzute cu uși etanșe la apă, trebuie să corespundă cerințelor regulii pertinente a Convenției internaționale asupra liniilor de încărcare în vigoare, cu excepția faptului că alegerea valvulelor trebuie să se limiteze la:

o valvulă automată cu reținere, cu un dispozitiv direct de închidere acționat dintr-un loc situat deasupra punții de bord liber; sau

dacă distanța verticală dintre linia de plutire de încărcare de vară și extremitatea interioară a tubulaturii de evacuare este mai mare de 0,01 L, două valvule automate cu reținere fără dispozitiv direct de închidere, cu condiția ca valvula din interior să fie

2.3.2

În sensul acestui capitol, expresiile ,,plutire la încărcare maximă de vară “și ,,punte de bord liber” au semnificațiile așa cum sunt definite în Convenția internațională asupra liniilor de încărcare în vigoare.

2.3.3

Valvulele automate cu reținere menționate la alineatele 2.3.1.1 și 2.3.1.2 trebuie să fie pe deplin eficiente pentru a împiedica pătrunderea apei în navă, ținând cont de cerințele pentru afundare, asietă și bandare prevăzute la secțiunea 2.9 referitoare la supraviețuire, și trebuie să corespundă normelor recunoscute.

2.4

Cazuri de încărcare

Capacitatea de supraviețuire a navei după avarie trebuie să fie analizată pe baza informațiilor comunicate Administrației pentru toate cazurile de încărcare prevăzute și variațiile de pescaj și asietă. Nu se va ține cont de cazurile de navigație în balast, când nava cisternă pentru transportul produselor chimice nu transportă produsele vizate de Cod sau transportă numai reziduuri ale acestor produse.

2.5

Ipoteze referitoare la avarie

2.5.1

Dimensiunile maxime ale avariei ipotetice trebuie să fie următoarele:

Avarie de bordaj

1.1

Extindere longitudinală

1/3 L 2/3

sau 14,5 m,

luându-se valoarea mai mică

1.2

Extindere transversală:

B/5 sau 11,5 m,

luându-se valoarea mai mică (măsurată

bordaj perpendicular

planul diametral,

nivelul

liniei

de încărcare de vară)

1.3

Extindere verticală:

în sus nelimitat

(măsurată de la linia teoretică a învelișului

fundului

în

planul diametral)

Avarie de fund:

Pe o lungime de 0,3 L măsurată

de la perpendiculara prova a navei

Pe orice parte a navei

2.1

Extinderea

longitudinală:

1/3 L 2/3

sau 14,5 m,

luându-se valoarea mai mică

1/3 L 2/3

sau 5 m ,

luându-se valoarea mai mică

2.2

Extinderea transversală:

B/6 sau 10 m

luându-se valoarea mai mică

2.3

Extinderea verticală

B/15 sau 6 m ,

luându-se valoarea mai mică (măsurată de la linia teoretică a învelișului

fundului

în

planul diametral (vezi 2.6.2))

B/6 sau 5 m,

luându-se valoarea mai mică B/15 sau 6 m,

luându-se valoarea mai mică (măsurată de la linia teoretică a învelișului fundului în planul diametral (vezi 2.6.2))

2.5.2

Dacă o avarie cu dimensiuni mai mici decât dimensiunile maxime specificate la paragraful

2.5.1

ar conduce la o situație mult mai severă, această avarie trebuie luată în considerare.

2.6

Amplasarea tancurilor de marfă

2.6.1

Tancurile de marfă trebuie să fie amplasate la următoarele distanțe față de bordaj:

Nave de tipul 1 : măsurată pornind de la tablele bordajului, distanța nu trebuie să fie mai mică decât extinderea transversală a avariei specificate la paragraful 2.5.1.1.2 și, măsurată de la linia teoretică a învelișului fundului în planul diametral, această distanță nu trebuie să fie mai mică decât extinderea verticală a avariei specificate la paragraful

2.5.1.2.3 și în nici un punct ea nu trebuie să fie mai mică de 760 mm măsurată de la bordaj. Această cerință nu se aplică tancurilor destinate reziduurilor diluate ce provin din operația de spălare a tancurilor.

Nave de tipul 2 : măsurată de la linia teoretică a învelișului fundului în planul diametral, aceasta distanță nu va fi mai mică decât extinderea pe verticală a avariei specificată la paragraful 2.5.1.2.3 și în nici un punct distanța nu va fi mai mică de 760 mm măsurată de la bordaj. Această cerință nu se aplică tancurilor destinate reziduurilor diluate ce provin din operația de spălare a tancurilor.

Nave de tipul 3 : nici o cerință.

2.6.2

Cu excepția navelor de tipul 1, puțurile de aspirație prevăzute în tancurile de marfă pot pătrunde în zona de avarie a fundului specificată la 2.5.1.2.3, cu condiția ca suprafața acestor puțuri să fie cât mai restrânsă posibil și ca ele să nu se extindă sub plafonul dublului fund pe o înălțime mai mare de 25% din înălțimea dublului fund sau 350 mm, luându-se valoarea cea mai mică dintre aceste dimensiuni. Dacă nu există dublu fund, pătrunderea puțurilor de aspirație aferente tancurilor independente sub limita superioară a avariei de fund nu trebuie să depășească 350 mm. Puțurile de aspirație prevăzute în conformitate cu acest paragraf pot fi excluse atunci când se determină compartimentele afectate de avarie.

2.7

Ipoteze referitoare la inundare

2.7.1

Cerințele de la 2.9 trebuie să fie confirmate prin calcule care să țină cont de caracteristicile de bază ale navei, dispunerea, configurația și conținutul compartimentelor avariate, de repartizarea, densitățile relative și efectul suprafețelor libere, ca și de pescaj și de asietă pentru toate cazurile de încărcare.

2.7.2

Permeabilitățile, luate în considerare pentru spațiile în care se presupune producerea avariei, trebuie să fie următoarele:

Spații

Permeabilități

Magazii pentru provizii

0,60

Ocupate de încăperi de locuit

0,95

Ocupate de mașini

0,85

Goale

0,95

Destinate lichidelor consumabile

De la 0 la 0,95 *

Destinate altor lichide

De la 0 la 0,95*

2.7.3

Dacă avaria penetrează un tanc care conține lichid, trebuie să se considere că lichidul acestui compartiment este complet pierdut și înlocuit cu apă de mare până la nivelul de echilibru final.

2.7.4

Fiecare perete despărțitor etanș la apă situat în zona de extindere maximă a avariei, care a fost definit la paragraful 2.5.1 și care se consideră că a suferit o avarie în pozițiile indicate la paragraful 2.8.1, trebuie considerat avariat. Dacă avaria este mai mică decât dimensiunea maximă ce va fi luată în considerare în conformitate cu prevederile paragrafului 2.5.2, numai pereții despărțitori sau o combinație dintre acești pereți etanși la apă situați în interiorul acestei zone de avarie de dimensiuni mici, trebuie să fie considerați avariați.

2.7.5

Nava trebuie să fie proiectată în așa fel încât să se reducă inundarea asimetrică până la un nivel minim compatibil cu dispunerile eficiente.

2.7.6

Dispozitivele de echilibrare care necesită mijloace mecanice, cum ar fi valvulele sau tubulaturile de echilibrare, dacă există, nu trebuie să fie luate în considerare la reducerea unghiului de bandare sau la asigurarea stabilității reziduale minime conform cerințelor de la 2.9, ci trebuie asigurată o stabilitate reziduală suficientă în toate stadiile de echilibrare. Spațiile care sunt legate prin canale cu secțiune mare pot fi considerate drept spații comune.

2.7.7

Dacă tubulaturile, canalele, puțurile sau tunelurile se situează în limitele avariei ipotetice, așa cum s-a definit la 2.5, trebuie luate măsuri pentru ca inundarea progresivă să nu se extindă la alte compartimente decât cele considerate a fi inundate în fiecare caz de avarie.

2.7.8

Nu trebuie să se țină cont de flotabilitatea suprastructurilor situate direct deasupra bordajului avariat. Totuși, părțile neinundate ale suprastructurilor situate în afara zonei de extindere a avariei pot să fie luate în considerare cu condiția ca:

ele să fie separate de spațiul avariat prin pereți etanși la apă și să corespundă cerințelor paragrafului 2.9.3 în ceea ce privește aceste spații intacte; și

deschiderile practicate în acești pereți despărțitori să poată fi închise prin intermediul ușilor glisante etanșe la apă acționate de la distanță, iar deschiderile neprotejate să nu fie imersate în intervalul minim de stabilitate reziduală prevăzut la 2.9; totuși, se poate permite imersarea oricăror altor deschideri prevăzute cu închidere etanșă la intemperii.

2.8

Norme referitoare la avarie

2.8.1

Navele trebuie să poată supraviețui avariilor prevăzute la secțiunea 2.5, ținând cont de ipotezele referitoare la inundare din secțiunea 2.7, având o extindere determinată de tipul navei conform următoarelor norme:

O navă de tipul 1 trebuie să suporte o avarie oriunde pe lungimea sa;

Permeabilitatea compartimentelor parțial umplute trebuie să corespundă cantității de lichide transportată în compartiment.

O navă de tipul 2 cu lungimea mai mare de 150 m trebuie să suporte o avarie oriunde pe lungimea sa;

O navă de tipul 2 cu o lungime mai mică sau egală cu 150 m trebuie să poată suporta o avarie oriunde pe lungimea sa, fără ca aceasta să afecteze vreunul dintre cei doi pereți care delimitează o încăpere de mașini amplasată la pupa navei;

O navă de tipul 3 cu o lungime mai mare de 225 m trebuie să poată suporta o avarie în orice punct de pe lungimea sa;

O navă de tipul 3 cu o lungime mai mare sau egală cu 125 m, dar care nu depășește lungimea de 225 m, trebuie să poată suporta o avarie oriunde pe lungimea sa, fără ca aceasta să afecteze vreunul dintre cei doi pereți care limitează o încăpere de mașini amplasată la pupa navei;

O navă de tipul 3 cu o lungime mai mică de 125 m trebuie să poată suporta o avarie oriunde pe lungimea sa, fără ca aceasta să afecteze încăperea de mașini în cazul în care este situată în pupa navei. Totuși, Administrația trebuie să țină seama de capacitatea navei de a supraviețui inundării încăperii de mașini.

2.8.2

În cazul navelor mici de tipul 2 și 3, care nu corespund în întregime cerințelor pertinente ale paragrafelor 2.8.1.3 și 2.8.1.6, Administrația poate acorda derogări speciale numai dacă sunt luate măsuri pentru asigurarea unui grad de siguranță echivalent. Natura acestor măsuri alternative trebuie aprobată și menționată clar, iar documentele aferente trebuie puse la dispoziția Administrației portului. Orice derogare de acest tip trebuie menționată legal în Certificatul internațional de conformitate menționat în paragraful 1.5.4.

2.9

Cerințe referitoare la supraviețuire

2.9.1

Navele care fac obiectul Codului trebuie să poată supraviețui avariei ipotetice specificate la

2.5 în conformitate cu normele prevăzute la 2.8, în condiții de echilibru stabil și trebuie să corespundă următoarelor criterii :

2.9.2

În fiecare stadiu de inundare:

linia de plutire, ținând cont de afundare, bandare și asietă, trebuie să fie situată sub marginea inferioară a oricărei deschideri prin care se poate produce o inundare progresivă sau o inundare rapidă. Aceste deschideri trebuie să includă tubulaturile de aerisire și deschiderile care sunt închise cu ajutorul ușilor sau capacelor etanșe la intemperii și se pot exclude acele deschideri închise prin capacele gurilor de vizitare cu soclu și fără soclu etanșe la apă, capacele mici etanșe la apă ale gurilor tancurilor de marfă care mențin o etanșeitate ridicată a punții, ușile glisante etanșe la apă, acționate de la distanță și hublourile de bordaj de tip fix;

unghiul maxim de bandare datorat inundării asimetrice nu trebuie să depășească 25 o ; totuși, acest unghi poate să atingă 30 o , dacă puntea nu intră în apă;

stabilitatea reziduală în timpul stadiilor intermediare de inundare va fi satisfăcătoare din punct de vedere al Administrației. Totuși, ea nu trebuie să fie niciodată semnificativ mai mică decât cea prevăzută la 2.9.3.

2.9.3

În situația finală de echilibru după inundare :

diagrama brațelor de redresare va avea o extindere minimă de 20 0 C dincolo de poziția de echilibru în corelație cu un braț maxim de redresare rezidual de cel puțin 0,1 m pe un interval de 20  ; aria cuprinsă sub diagrama brațelor de redresare nu va fi mai mică de 0,0175 m rad. Deschiderile neprotejate nu trebuie să intre în apă atunci când unghiul de înclinare al navei se situează în acest interval, în afară de cazul în care spațiul respectiv se consideră inundat. În cadrul acestui interval se permite intrarea în apă a oricărei deschideri menționate în paragraful 2.9.2.1 și a altor deschideri care pot fi închise etanș la intemperii; și

sursa de energie de avarie trebuie să fie în stare de funcționare.

Capitolul 3 Amenajarea navei

3.1

Separarea mărfii

3.1.1

Dacă nu se prevede în mod expres altfel, tancurile care conțin o marfă sau reziduuri de marfă care fac obiectul Codului, trebuie să fie separate de încăperile de locuit, de serviciu și de încăperile de mașini și tancurile de apă potabilă și spațiile destinate proviziilor pentru consumul uman, printr-un coferdam, un spațiu gol, un compartiment de pompe marfă, un compartiment de pompe, un tanc gol, un tanc de combustibil lichid sau alte spații similare.

3.1.2

Tubulatura de marfă nu trebuie să treacă prin nici o încăpere de locuit, de serviciu sau încăpere de mașini, alta decât compartimentul pompelor de marfă sau compartimentul pompelor.

3.1.3

Mărfurile, reziduurile de marfă sau amestecurile ce conțin mărfuri, care reacționează într-un mod periculos cu alte mărfuri, alte reziduuri sau alte amestecuri, trebuie :

să fie separate față de aceste ,,alte mărfuri” printr-un coferdam, un spațiu gol, un compartiment de pompe de marfă, un compartiment de pompe, un tanc gol sau un tanc care conține o marfă reciproc compatibilă;

să aibă pompe și instalații de tubulaturi separate, care să nu treacă prin alte tancuri de marfă ce conțin aceste mărfuri, dacă nu sunt amplasate într-un tunel; și

să aibă instalații de aerisire de tancuri individuale.

3.1.4

Dacă există instalații de tubulaturi sau instalații de aerisire, acestea trebuie să fie separate. Această separație poate fi realizată prin utilizarea metodelor de proiectare sau de exploatare. Metodele de exploatare nu trebuie să fie utilizate în interiorul unui tanc de marfă. Se poate utiliza una din următoarele metode:

îndepărtarea racordului sau a valvulelor și obturarea capetelor de tubulatură;

amplasarea a două flanșe ,,trece-nu trece” în serie, cu prevederea unui mijloc de detectare a scurgerii din tubulatură între cele două flanșe ,,trece-nu trece”.

3.1.5

Mărfurile care fac obiectul Codului nu trebuie să fie transportate în nici unul din tancurile picului prova sau picului pupa.

3.2

Încăperi de locuit, de serviciu, încăperi de mașini și posturi de comandă

3.2.1

Nici o încăpere de locuit, de serviciu sau nici un post de comandă nu se va amplasa în interiorul zonei de marfă, cu excepția amplasării deasupra unei nișe a compartimentului pompelor de marfă sau a unei nișe a compartimentului de pompe, în conformitate cu prevederile regulilor II-2/4.5.1 până la 4.5.2.4 din Convenția SOLAS, și nici un tanc de marfă sau reziduuri de marfă nu se va amplasa în pupa extremității prova a oricărei încăperi de locuit.

3.2.2

În scopul protecției la pericol datorat vaporilor periculoși, trebuie să se acorde o atenție specială amplasării orificiilor de aspirație și a deschiderilor în încăperile de locuit, de serviciu, în încăperile de mașini și în posturile de comandă în raport cu tubulatura instalației de marfă și instalația de aerisire de la tancurile de marfă.

3.2.3

Intrările, aerisirile și deschiderile încăperilor de locuit, ale încăperilor de serviciu, de mașini și ale posturilor de comandă nu trebuie să fie orientate spre zona de marfă. Ele trebuie să fie situate în pupa peretelui transversal care se află înspre zona de marfă și/sau pe pereții laterali ai suprastructurii sau ai rufului, ori pe ambele, la o distanță cel puțin egală cu 4% din lungimea (L) a navei, dar nu mai puțin de 3 m de la extremitatea suprastructurii sau a rufului dinspre zona de marfă. Totuși, această distanță nu trebuie să depășească 5 m. În limitele menționate mai sus nu se va amplasa nici o ușă, dar se permite amplasarea acelor uși de la spațiile care nu au acces în încăperile de locuit, de serviciu și posturile de comandă, ca de exemplu, ușile pentru postul de comandă al mărfii și magaziile de materiale. Dacă sunt prevăzute astfel de uși, izolația pereților încăperilor trebuie să fie de construcție cu clasa ,,A-60”. Se pot prevedea panouri demontabile prinse în șuruburi, care să permită scoaterea echipamentelor în limitele specificate mai sus. Ușile și ferestrele timoneriei pot fi amplasate în limitele specificate mai sus în măsura în care ele sunt concepute să asigure etanșeitatea rapidă și eficientă la gaze și la vapori a timoneriei. Ferestrele și hublourile dinspre zona de marfă și din bordurile suprastructurii și rufurilor, prevăzute în limitele specificate mai sus, trebuie să fie de tip fix (fără să se poată deschide). Aceste hublouri situate la primul nivel de pe puntea principală, trebuie prevăzute în interior cu capace din oțel sau alt material echivalent.

3.3

Compartimentele pompelor de marfă

3.3.1

Compartimentele pompelor de marfă trebuie amenajate astfel încât să permită:

trecerea liberă, în orice moment, de la orice platformă a scării și de la paiol; și

accesul liber, la toate valvulele necesare pentru manipularea mărfii, a unei persoane purtând echipamentul individual de protecție prevăzut.

3.3.2

Trebuie să se prevadă dispozitive permanente pentru ridicarea unei persoane rănite cu ajutorul unei parâme de salvare evitând orice obstacol proeminent.

3.3.3

Se vor instala mâini curente pe toate scările și platformele.

3.3.4

Scările de acces normal nu vor fi instalate vertical și vor fi prevăzute cu platforme la intervale corespunzătoare.

3.3.5

Trebuie prevăzute mijloace pentru a permite drenarea și eliminarea oricărei scurgeri susceptibilă să se producă la pompele de marfă și valvulele din compartimentele pompelor de marfă. Instalația de santină care deservește compartimentul pompelor de marfă, va fi comandată din exteriorul compartimentului. Trebuie prevăzute unul sau mai multe tancuri de reziduuri destinate depozitării apei de santină contaminate sau apei de la spălarea tancurilor. Trebuie prevăzută o cuplare cu uscatul prin intermediul unui racord standard sau alt dispozitiv, pentru transferul lichidelor contaminate la instalațiile de colectare de la uscat.

3.3.6

Trebuie prevăzute manometre pentru măsurarea presiunii de refulare a pompelor, în exteriorul compartimentului pompelor de marfă.

3.3.7

Dacă mecanismul este acționat printr-o linie de arbori care traversează un perete sau o punte, trebuie să se prevadă la trecerea prin perete sau punte etanșări la gaze a căror etanșeitate este menținută printr-o ungere eficientă sau alte metode care să asigure durabilitatea etanșării la gaze.

3.4

Accesul la spațiile din zona de marfă

3.4.1

Accesul la coferdamuri, tancuri de balast, tancuri de marfă și alte spații din zona de marfă trebuie să se facă direct de pe puntea deschisă și de o manieră astfel încât să permită inspectarea completă a acestor spații. Accesul la spațiile dublului fund se poate face printr-un compartiment al pompelor de marfă, un compartiment de pompe, un coferdam adânc, un tunel de tubulaturi sau prin compartimente similare, cu condiția de a se ține seama de aspectele privind ventilarea.

3.4.2

Deschiderile, tambuchiurile sau gurile de vizitare orizontale și care sunt destinate accesului, trebuie să aibă dimensiuni suficiente pentru a permite unei persoane purtând un aparat de respirație autonom cu aer și un echipament de protecție, să urce sau să coboare orice scară fără să fie incomodat și de asemenea, să permită ridicarea unei persoane rănite pornind din partea cea mai de jos a spațiului considerat. Dimensiunile minime libere ale acestor deschideri nu trebuie să fie mai mici de 600 x 600 mm.

3.4.3

Deschiderile verticale de acces sau gurile de vizitare care permit traversarea spațiului pe toată lungimea și lățimea sa trebuie să aibă o deschidere minimă liberă de 600 x 800 mm si să fie situate la o înălțime de cel mult 600 mm de la tabla fundului, dacă nu sunt prevăzute grătare sau alte reazeme pentru picioare.

3.4.4

În cazuri speciale, Administrația poate accepta dimensiuni mai mici dacă se poate demonstra, spre satisfacerea Administrației, că este posibilă trecerea prin acele deschideri sau evacuarea unei persoane rănite.

3.5

Instalații de santină si balast

3.5.1

Pompele, tubulaturile de balast, tubulaturile de aerisire și alte echipamente similare care deservesc tancurile de balast permanent vor fi independente de echipamentul similar care deservește tancurile cu marfă si de însăși tancurile de marfă. Traseele de descărcare pentru tancurile de balast permanent situate în imediata vecinătate a tancurilor de marfă vor fi instalate în afara încăperilor de mașini și a încăperilor de locuit. Traseele de umplere pot fi instalate în încăperile de mașini cu condiția ca aceste trasee să asigure umplerea de la nivelul punții tancului și să fie prevăzute cu valvule cu reținere.

3.5.2

Umplerea cu balast a tancurilor de marfă se poate efectua de la nivelul punții cu ajutorul pompelor ce deservesc tancurile de balast permanent, cu condiția ca tubulatura de umplere să nu fie prevăzută cu nici un racord permanent la tancurile sau tubulatura de marfă și acestea să fie prevăzute cu valvule cu reținere.

3.5.3

Instalațiile

pompare

santinei

pentru

compartimentele

pompelor

marfă, compartimentele pompelor, spațiile goale, tancurile de reziduuri, tancurile din dublul fund și compartimentele similare vor fi amplasate în întregime în zona de marfă, cu excepția spațiilor goale, a tancurilor din dublul fund și a tancurilor de balast care se separă de tancurile care conțin marfă sau reziduuri de marfă printr-un perete etanș dublu.

3.6

Marcarea pompelor și a tubulaturilor

Vor fi luate măsuri de marcare distinctă a pompelor, valvulelor și traseelor de tubulaturi în scopul identificării rolului pe care îl au și a tancurilor pe care acestea le deservesc.

3.7

Instalații de încărcare și descărcare pe la prova sau pupa navei

3.7.1

Tubulatura de marfă poate fi instalată astfel încât să permită încărcarea și descărcarea navei pe la prova sau pupa navei. Nu sunt permise instalațiile de tip detașabil.

3.7.2

Instalațiile de încărcare și descărcare a navei pe la prova sau pupa nu vor fi utilizate pentru transferul produselor care necesită să fie transportate în nave de tip 1. Instalațiile de încărcare și descărcare a navei pe la prova sau pupa nu vor fi utilizate pentru transferul mărfurilor care degajă vapori toxici ce trebuie să îndeplinească cerințele paragrafului 15.12.1, în afară de cazul în care Administrația le aprobă în mod special.

3.7.3

Suplimentar față de secțiunea 5.1 se vor aplica următoarele prevederi:

Tubulatura situată în exteriorul zonei de marfă va fi amplasată la cel puțin 760 mm de bordaj în interiorul navei pe puntea deschisă. Această tubulatură va fi ușor de identificat și prevăzută cu o valvulă cu închidere la cuplarea acesteia cu tubulatura instalației de marfă din interiorul zonei de marfă. În această zonă ea trebuie să permită separarea cu ajutorul unei tubulaturi scurte demontabile de cuplare și al flanșelor oarbe când tubulatura nu este utilizată.

Racordul de cuplare cu uscatul va fi prevăzut cu o valvulă cu închidere și cu o flanșă oarbă.

Tubulatura va fi prevăzută cu îmbinări sudate cap la cap cu sudură cu pătrundere completă și complet radiografiate. Îmbinările cu flanșe sunt permise numai la tubulaturile situate în zona de marfă și în cea a racordurilor de cuplare cu uscatul.

Vor fi prevăzute mijloace de protecție la împroșcarea cu lichid la cuplările indicate la 3.7.3.1, precum și tăvi colectoare cu un volum suficient și mijloace pentru evacuarea scurgerilor din tăvi.

Vor fi luate măsuri în vederea autodrenării tubulaturii spre zona de marfă și, de preferat, într-un tanc de marfă. Administrația poate accepta instalații alternative pentru drenarea tubulaturii.

Vor fi luate măsuri în vederea purjării unei asemenea tubulaturi după utilizare și menținerii ei sigură la gaz când nu este utilizată. Tubulaturile de aerisire racordate la dispozitivul de purjare vor fi amplasate în zona de marfă. Îmbinările respective cu tubulatura vor fi prevăzute cu o valvulă cu închidere și o flanșă oarbă.

3.7.4

Intrările, aerisirile și deschiderile spre încăperile de locuit, de serviciu, încăperile de mașini și posturile de comandă nu trebuie să fie înspre racordul de cuplare cu uscatul, instalațiile de încărcare si descărcare a navei pe la prova si pupa. Ele vor fi amplasate pe peretele exterior al suprastructurii sau rufului la o distanță egală de cel puțin 4% din lungimea navei, dar nu mai mică de 3 m de la extremitatea suprastructurii sau rufului care se află înspre amplasamentul racordului de cuplare cu uscatul a instalațiilor de încărcare și descărcare a navei pe la prova sau pupa. Totuși, această distanță nu trebuie să depășească 5 m. Hublourile care dau spre zona racordului de cuplare cu uscatul și cele amplasate pe pereții laterali ai suprastructurii sau rufului, în limita de distanță mai sus menționată, vor

fi de tip fix (fără posibilitate de deschidere). Suplimentar, în timpul utilizării instalațiilor de încărcare și descărcare a navei pe la prova sau pupa, toate ușile, porțile și alte deschideri din bordul corespunzător al suprastructurii sau rufului vor fi menținute în stare închisă. În cazul navelor mici, care nu pot îndeplini cerințele paragrafului 3.2.3 și ale prezentului capitol, Administrația poate aproba scutiri de la cerințele menționate mai sus.

3.7.5

Tubulaturile de aerisire și alte deschideri ale spațiilor închise care nu sunt menționate în paragraful 3.7.4 vor fi protejate contra jeturilor de lichid care pot proveni de la un furtun sau de la o cuplare care suferă o explozie.

3.7.6

Căile de evacuare nu se vor termina în zona ramelor cerute la paragraful 3.7.7 sau la o distanță mai mică de 3 m de aceste rame.

3.7.7

Vor fi instalate rame continue cu înălțimi corespunzătoare, pentru a reține orice deversări pe punte și la distanță față de zonele încăperilor de locuit și de serviciu.

3.7.8

Echipamentul electric situat în interiorul ramelor cerute de paragraful 3.7.7 sau în zona situată la o distanță mai mică de 3 m de aceste rame trebuie să corespundă cerințelor capitolului 10 .

3.7.9

Instalațiile pentru stingerea incendiului în zonele de încărcare și descărcare a navei pe la prova sau pupa, trebuie să corespundă cerințelor paragrafului 11.3.16.

3.7.10

Trebuie să fie prevăzute, dacă este necesar, mijloace de comunicare certificate din punct de vedere al siguranței, între postul de comandă al mărfii și zona de amplasare a racordului de cuplare a tubulaturii de marfă cu uscatul. Trebuie să fie luate măsuri pentru oprirea de la distanță a pompelor de marfă, din zona de amplasare a racordului de cuplare a tubulaturii de marfă cu uscatul.

Capitolul 4 Stocarea mărfii

4.1

Definiții

4.1.1

Tanc independent

este un tanc de stocare a mărfii, care nu are elemente comune cu structura corpului navei sau care nu face parte din această structură. Un tanc independent este construit și instalat în așa fel încât să nu fie supus, dacă este posibil, eforturilor care rezultă din solicitările sau mișcările corpului alăturat (sau în orice caz să fie minime). Un tanc independent nu este esențial pentru integritatea structurală a corpului navei.

4.1.2

Tanc structural

este un tanc de stocare a mărfii care face parte din structura corpului navei și care este solicitat în aceeași manieră și de aceleași sarcini care se exercită pe structura adiacentă a corpului navei. În mod normal, tancul structural este absolut necesar pentru integritatea structurală a corpului navei.

4.1.3

Tanc gravitațional

este un tanc la care presiunea efectivă de calcul nu este mai mare de 0,07 MPa la partea superioară a tancului. Un tanc gravitațional poate fi de tip independent sau integral. Tancul gravitațional trebuie construit și încercat în conformitate cu normele recunoscute, ținând cont de temperatura de transport și densitatea relativă a mărfii.

4.1.4

Tanc de presiune

este un tanc cu presiunea efectivă de calcul mai mare de 0,07 MPa. Un tanc de presiune trebuie să fie independent și va avea o configurație care să permită aplicarea criteriilor de proiectare a recipientele sub presiune, în conformitate cu normele recunoscute.

4.2

Cerințe pentru tipul de tanc aferent produselor individuale

Atât cerințele pentru instalație, cât și cele de proiectare pentru tipurile de tanc destinat produselor individuale, sunt indicate în coloana ,, f

“a tabelului din Capitolul 17.

Capitolul 5 Transferul mărfii

5.1

Eșantionajul țevilor

5.1.1

Sub rezerva prevederilor paragrafului 5.1.4, grosimea peretelui (t) a țevilor nu trebuie să fie mai mică decât cea determinată cu formula :



t 0



[ mm ]

unde:



100

t 0

= grosimea teoretică



 20 Ke





[ mm ]

P =

presiunea de calcul, (MPa) menționată în paragraful 5.1.2 D = diametrul exterior, (mm)

K = tensiunea admisibilă, (N/mm 2 ), menționată în paragraful 5.1.5

e =

coeficient de rezistență, egal cu 1,0 pentru țevile trase și pentru țevile sudate longitudinal sau elicoidal, livrate de producători autorizați pentru fabricarea țevilor sudate, care sunt considerate echivalente cu țevile trase atunci când examinarea nedistructivă a sudurilor se face în conformitate cu normele recunoscute. În alte cazuri, în funcție de procedeul de fabricație se poate cere un coeficient de rezistență mai mic de 1,0 în conformitate cu normele recunoscute.

b =

adaos care ține seama de subțierea reală a țevii la îndoire (mm).

Mărimea adaosului

se va stabili astfel încât tensiunile de calcul în partea curbată a țevii, datorate presiunii interioare, să nu depășească tensiunile admisibile. În lipsa valorilor subțierilor reale la îndoire, adaosul

nu trebuie să fie mai mic decât cel determinat cu formula:



 mm 

2,5 r

cu:

r =

raza medie de îndoire a țevii, (mm)

c =

adaos pentru coroziune, (mm). Dacă se consideră ca probabilă o coroziune sau o eroziune, grosimea peretelui țevii va crește peste acea impusă de alte cerințe de calcul.

a =

toleranța negativă la grosimea țevii din procesul de fabricație, (%).

5.1.2

Presiunea de calcul P care figurează în formula pentru

t 0

din paragraful 5.1.1 este presiunea maximă reglată la care instalația mai poate fi menținută în funcțiune, ținând seama de presiunea maximă de deschidere a oricărei supape de siguranță din instalație.

5.1.3

Tubulatura și elementele din cadrul instalației de tubulaturi care nu sunt protejate de o supapă de siguranță sau care pot fi izolate de supapele lor de siguranță, trebuie astfel concepute încât să poată rezista, cel puțin, la cea mai ridicată din următoarele valori:

pentru tubulaturi și componente susceptibile să conțină o cantitate de lichid, la presiunea vaporilor saturați la 45 o C;

presiunea de reglare a supapelor de siguranță, de descărcare de pe refularea pompelor aferente;

înălțimea de pompare totală, maximă posibilă, a pompelor de descărcare aferente dacă pe refularea pompei nu este montată valvula de siguranță.

5.1.4

Presiunea efectivă de calcul trebuie să aibă o valoare de cel puțin 1 MPa, cu excepția tubulaturilor cu extremitatea deschisă, când presiunea efectivă se va considera de cel puțin 0,5 MPa.

5.1.5

Pentru țevi, tensiunea admisibilă K ce va fi considerată în formula pentru

t 0

de la paragraful

5.1.1

este valoarea mai mică dintre următoarele:

R m

R e

unde:

R m

rezistența minimă de rupere la temperatura ambiantă (N/mm 2 )

R e

limita minimă de curgere la temperatura ambiantă (N/mm 2 ). Dacă pe curba efort-deformare nu apare un domeniu de curgere, se consideră tensiunea la alungire de 0,2%.

Valorile pentru A și B trebuie să fie cel puțin egale cu: A= 2,7 și B= 1,8.

5.1.6.1

Grosimea minimă a pereților țevilor trebuie să corespundă normelor recunoscute.

5.1.6.2

Dacă este necesar din punct de vedere al rezistenței mecanice în vederea prevenirii avarierii, deformării, încovoierii sau flambajului excesiv al țevilor datorită greutății țevilor și conținutul acestora, datorită eforturilor suplimentare transmise de suporți, deformației navei sau altor cauze, grosimea peretelui țevii poate fi mărită față de cea impusă la paragraful 5.1.1 sau, dacă aceasta este imposibil de realizat în practică sau antrenează tensiuni locale excesive, trebuie reduse aceste eforturi printr-o echilibrare corespunzătoare sau trebuie eliminate prin alte metode de proiectare.

5.1.6.3

Flanșele, valvulele și alte accesorii trebuie să îndeplinească normele recunoscute ținând seama de presiunea de calcul definită la paragraful 5.1.2.

5.1.6.4

Pentru flanșele care nu îndeplinesc nici o normă, dimensiunile flanșelor și șuruburilor aferente trebuie să fie după cum consideră Administrația.

5.2

Fabricarea tubulaturii și detalii de îmbinare

5.2.1

Cerințele prezentei secțiuni se aplică tubulaturii situate în interiorul și în exteriorul tancurilor de marfă. Totuși, se pot accepta scutiri de la aceste cerințe în conformitate cu normele recunoscute pentru tubulatura cu extremitatea deschisă și pentru tubulatura situată în interiorul tancurilor de marfă cu excepția tubulaturii de marfă care deservește alte tancuri de marfă .

5.2.2

Tubulaturile de marfă trebuie să fie îmbinate prin sudură, excepție făcând:

cuplările de tip aprobat la valvule de închidere și compensatorii de dilatație; și

alte cazuri excepționale aprobate în mod expres de către Administrație.

5.2.3

La tronsoanele de tubulaturi se admit următoarele cuplări directe, fără flanșe:

Îmbinări sudate cap la cap, cu pătrundere la rădăcină se pot utiliza în toate aplicațiile;

Îmbinări cu mufe sudate având, dimensiuni ale mufelor și sudurilor referitoare la acestea, în conformitate cu normele recunoscute, trebuie utilizate numai pentru tubulaturile care au un diametru exterior de 50 mm sau mai mic. Acest tip de îmbinare nu se va utiliza când se apreciază producerea unei fisurări corozive.

Cuplări filetate, în conformitate cu normele recunoscute trebuie utilizate numai pentru traseele de tubulaturi auxiliare și tubulaturile destinate aparaturii cu diametre exterioare de 25 mm sau mai mici.

5.2.4

Pentru preluarea dilatației țevilor în mod normal se prevăd lire de dilatație sau coturi pe traseele de tubulaturi.

Compensatoare cu burduf, în concordanță cu normele recunoscute, pot fi luate în considerare în mod special.

Îmbinările glisante nu trebuie să fie utilizate.

5.2.5

Sudarea, tratamentul de încălzire după sudare și examinarea nedistructivă trebuie să se efectueze în conformitate cu normele recunoscute.

5.3

Cuplări cu flanșe

5.3.1

Flanșele trebuie să fie de tip cu guler pentru sudare, flanșe libere și sudate sau pentru mufe sudate. Totuși, nu trebuie folosite flanșe pentru mufe sudate la o dimensiune nominală mai mare de 50 mm.

5.3.2

Flanșele trebuie să îndeplinească normele recunoscute în ceea ce privește tipul, fabricația și probele lor.

5.4

Cerințe privind încercarea tubulaturii

5.4.1

Cerințele prezentei secțiuni se aplică tubulaturilor situate în interiorul și în exteriorul tancurilor de marfă. Totuși, scutiri de la aceste cerințe se pot accepta, conform normelor recunoscute, pentru tubulatura situată în interiorul tancurilor de marfă și pentru tubulatura cu extremitate deschisă.

5.4.2

După asamblare, fiecare circuit de tubulatură de marfă trebuie să fie supus unei încercări hidrostatice la o presiune egală cu cel puțin 1,5 ori presiunea de calcul. Dacă circuitele de tubulaturi sau elementele acestor circuite sunt în întregime fabricate și echipate cu toate accesoriile, încercarea hidrostatică poate să fie executată înainte de montarea lor la bordul navei. Îmbinările sudate de la bordul navei trebuie supuse unei încercări hidrostatice la o presiune egală cu cel puțin 1,5 ori presiunea de calcul.

5.4.3

După asamblarea la bord, fiecare circuit de tubulaturi pentru marfă trebuie să fie supus la o încercare pentru verificarea scurgerilor la o presiune care depinde de metoda aplicată.

5.5

Amplasarea tubulaturii

5.5.1

Tubulatura de marfă nu trebuie instalată sub punte între peretele exterior al spațiilor de depozitare marfă și bordul navei, dacă nu se poate menține distanța suficientă cerută pentru protecția la avarie (vezi secțiunea 2.6); dar aceste distanțe pot fi reduse în cazul în care avarierea tubulaturii nu ar putea antrena o deversare a mărfii, asigurând, totuși, un spațiu suficient pentru inspecțiile prevăzute.

5.5.2

Tubulatura de marfă amplasată sub puntea principală poate ieși din tancul pe care-l deservește și să traverseze pereții tancului sau spațiile comune care înconjoară (în sens longitudinal sau transversal) tancurile de marfă, tancurile de balast, tancurile goale, compartimentele de pompe sau compartimentele de pompe marfă învecinate cu condiția, ca pe de o parte ea să fie prevăzută la interiorul tancului pe care-l deservește cu o valvulă de închidere cu acționare de pe puntea deschisă și pe de altă parte că ea să nu producă incompatibilitate între mărfuri, în caz de avarie la tubulatură. În mod excepțional, dacă un tanc de marfă se învecinează cu un compartiment de pompe de marfă, valvula cu închidere cu acționare de la distanță de pe puntea deschisă, poate fi amplasată pe peretele tancului, pe partea compartimentului de pompe marfă, cu condiția să se prevadă suplimentar o valvulă de închidere între valvula situată pe perete și pompa de marfă. Totuși, se poate instala în afara tancului de marfă o valvulă complet închisă, cu comandă hidraulică, cu condiția ca această valvulă:

să fie astfel concepută încât să înlăture riscul de scurgere;

să fie montată pe peretele tancului de marfă pe care-l deservește;

să fie protejată corespunzător împotriva avariei mecanice;

să fie instalată la o distanță de la bordaj așa cum se cere pentru protecția la avarie; și

să fie manevrată de pe puntea deschisă.

5.5.3

În orice compartiment al pompelor de marfă, dacă o pompă deservește mai mult de un tanc, pe tubulatura aferentă fiecărui tanc trebuie să se prevadă o valvulă de închidere.

5.5.4

Tubulatura de marfă din tunelurile pentru tubulaturi, trebuie de asemenea să îndeplinească cerințele paragrafelor 5.5.1 și 5.5.2. Tunelurile pentru tubulaturi trebuie să îndeplinească toate cerințele la care sunt supuse tancurile de marfă în ceea ce privește construcția, amplasarea, ventilația și echipamentul electric. Trebuie avut în vedere compatibilitatea mărfurilor în caz de avariere a tubulaturii. Tunelul nu trebuie să aibă alte deschideri decât cele care dau pe puntea deschisă și în compartimentul pompelor de marfă sau în compartimentul pompelor.

5.5.5

Tubulatura de marfă care traversează pereții trebuie dispusă astfel încât să se evite toate tensiunile excesive la pereți și nu trebuie să se utilizeze flanșe cu șurub la trecerea prin pereți.

5.6

Dispozitive de comandă pentru transferul mărfii

5.6.1

Pentru a permite o comandă adecvată pentru marfă, instalațiile de transfer pentru marfă trebuie prevăzute cu următoarele elemente:

o valvulă de închidere care să poată fi comandată manual, pe fiecare circuit de încărcare-descărcare a tancului, aproape de locul unde tubulatura pătrunde în tanc; dacă se folosește o pompă individuală cu acționare de la distanță, pentru a descărca conținutul unui tanc nu este necesar să se prevadă o valvulă de închidere pe circuitul de descărcare a acestui tanc ;

o valvulă de închidere pe fiecare racord de cuplare cu un furtun pentru marfă;

dispozitive de oprire comandate de la distanță pentru toate pompele de marfă și echipamentele similare.

5.6.2

Comenzile care trebuie utilizate în timpul transferului sau în timpul transportului mărfurilor prevăzute de Cod, altele decât cele care se găsesc în compartimentul pompelor de marfă, care sunt tratate în alte părți din Cod, nu trebuie să fie amplasate sub puntea deschisă.

5.6.3

Pentru anumite produse, cerințele suplimentare aplicabile controlului transferului mărfii sunt indicate în

coloana ,,o”

a tabelului din capitolul 17.

5.7

Furtunurile de marfă ale navei

5.7.1

Furtunurile pentru lichide și gaze folosite pentru transferul mărfii trebuie să fie compatibile cu marfa și corespunzătoare temperaturii mărfii.

5.7.2

Furtunurile supuse la presiunea din tanc sau la presiunea de refulare a pompelor trebuie să fie proiectate pentru o presiune de rupere care nu este mai mică cu de 5 ori presiunea maximă la care va fi supus furtunul în timpul transferului mărfii.

5.7.3

La furtunurile de marfă instalate la bordul navelor la 1 iulie 2002 sau după această dată, fiecare tip nou de furtun pentru marfă, completat cu accesorii la extremități, va trebui supus unei încercări de prototip la o temperatură ambientală normală cu 200 de cicluri de presiune începând de la zero, la cel puțin de 2 ori presiunea maximă convențională de lucru. După ce această încercare de ciclu de presiune a fost efectuată, încercarea de prototip trebuie să demonstreze o presiune de rupere care va fi egală cu cel puțin de 5 ori presiunea sa maximă convențională de lucru la temperatura de serviciu maximă. Furtunurile utilizate la încercarea de prototip nu trebuie să fie utilizate pentru lucru în instalația de marfă. Prin urmare, înainte de a fi pus în serviciu, fiecare nou element de furtun pentru marfă trebuie, după fabricare, să fie supus la o încercare hidrostatică la temperatura ambiantă, la o presiune care nu este mai mică cu de 1,5 ori presiunea sa convențională de lucru maximă, dar nu mai mare de două cincimi din presiunea de rupere a acestuia. Pe furtunuri trebuie marcat cu vopsea sau prin alte mijloace, presiunea convențională maximă de lucru și, dacă furtunul este utilizat la alte temperaturi decât temperatura ambientală a mediului de lucru, temperaturile de lucru maxime și minime, după caz. Presiunea convențională maximă de lucru specificată nu trebuie să fie mai mică de 1 MPa.

Capitolul 6

Materiale de construcție, căptușeli și acoperiri de protecție

6.1

Materialele de construcție folosite la construcția tancului, precum și a tubulaturii, pompelor, valvulelor, aerisirilor și materialele aferente îmbinărilor acestora trebuie să reziste la temperatura și presiunea mărfii transportate, în conformitate cu normele recunoscute. Oțelul este considerat drept materialul obișnuit de construcție.

6.2

Șantierul este responsabil de asigurarea compatibilității informațiilor operatorului navei și/sau comandantului. Acest lucru se va face suficient de devreme înaintea livrării navei sau a finalizării unei modificări pertinente a materialului de construcție.

6.3

Dacă este cazul, la alegerea materialului de construcție se va ține cont de următoarele elemente:

rezistența la efectul de crestătură, la temperatura de exploatare;

efectul de coroziune al mărfii;

posibilitatea apariției unor reacții periculoase între marfă și materialul de construcție.

6.4

Expeditorul mărfii este responsabil de asigurarea compatibilității informațiilor operatorului navei și/sau comandantului. Acest lucru se va face suficient de devreme înaintea transportării produsului. Marfa trebuie să fie compatibilă cu toate materialele de construcție, astfel încât:

să nu se producă nici o deteriorare a integrității materialelor de construcție; și/sau

să nu se producă nici un pericol sau o posibilă reacție periculoasă.

6.5

Dacă un produs este prezentat la OMI pentru evaluare și, în cazul în care compatibilitatea produselor cu materialele indicate în paragraful 6.1 impun cerințe speciale, Formularul pentru raportarea datelor cu privire la produs BLG trebuie să asigure informații cu privire la materialele de construcție cerute. Aceste cerințe trebuie să fie indicate în Capitolul 15 și respectiv în coloana ,,o” a tabelului din capitolul 17. Formularul de raportare trebuie să indice de asemenea dacă este necesară respectarea vreunei cerințe. Producătorul este responsabil pentru asigurarea informațiilor corecte.

Capitolul 7 Controlul temperaturii mărfii

7.1

Generalități

7.1.1

Dacă se prevede, vreo instalație de încălzire sau de răcire a mărfii, ea trebuie construită, instalată

și

încercată

după

cum consideră

Administrația.

Materialele

utilizate

construcția dispozitivelor pentru controlul temperaturii trebuie să fie compatibile cu produsele ce urmează a fi transportate.

7.1.2

Agentul de încălzire sau răcire trebuie să fie de un tip aprobat pentru a fi utilizat cu marfa respectivă. Trebuie să se țină seama de temperatura de la suprafața serpentinelor de încălzire sau a conductelor pentru a se evita reacții periculoase rezultate dintr-o supraîncălzire sau o răcire excesivă locală a mărfii (vezi de asemenea paragraful 15.13.6).

7.1.3

Instalațiile de încălzire sau răcire trebuie să fie prevăzute cu valvule care să izoleze instalația pentru fiecare tanc și să permită reglarea manuală a debitului.

7.1.4

Orice instalație de încălzire sau răcire trebuie să dispună de dispozitive care să permită menținerea în instalație, în orice condiție, alta decât goală, a unei presiuni superioare presiunii maxime pe care o poate exercita conținutul tancului de marfă asupra instalației.

7.1.5

Dispozitivele care trebuie prevăzute pentru măsurarea temperaturii mărfii se aleg astfel:

Dispozitivele utilizate pentru măsurarea temperaturii mărfii trebuie să fie de tip restrictiv sau de tip închis, respectiv atunci când, pentru substanțe individuale se cere un dispozitiv de sondare de tip restrictiv sau închis, așa cum se indică în

coloana ,,j ” a tabelului din capitolul 17.

Un dispozitiv de tip restrictiv pentru măsurarea temperaturii trebuie să corespundă definiției dispozitivului restrictiv de sondare indicat în alineatul 13.1.1.2 (de exemplu, un termometru portabil coborât în interiorul unui tub de sondă de tip restrictiv).

Un dispozitiv închis de măsurare a temperaturii trebuie să corespundă definiției pentru dispozitivul închis de sondare menționat în alineatul 13.1.1.3 (de exemplu, un termometru cu citire la distanță al cărui senzor este amplasat în tanc).

Dacă o supraîncălzire sau o suprarăcire excesivă riscă să determine o situație periculoasă, trebuie prevăzut un dispozitiv de alarmă care să supravegheze temperatura mărfii (vezi de asemenea cerințele de exploatare de la secțiunea 16.6).

7.1.6

În cazul în care se încălzesc sau se răcesc produse cărora li se aplică cerințele paragrafelor 15.12, 15.12.1 sau 15.12.3 conform indicațiilor din

coloana ,,o”

a tabelului din capitolul 17, agentul de încălzire sau de răcire utilizat trebuie să opereze într-un circuit:

care este independent de alte servicii ale navei, cu excepția unei alte instalații de încălzire sau de răcire a mărfii și care nu pătrunde în încăperea de mașini; sau

care este exterior tancului care transportă produse toxice; sau

în care o parte din agent este prelevat pentru a se verifica dacă nu este contaminat de către marfă, înainte ca agentul să fie recirculat către alte servicii ale navei sau către încăperile de mașini. Echipamentul pentru prelevare trebuie instalat în interiorul zonei de marfă și să poată detecta prezența oricăror mărfuri toxice în curs de încălzire sau răcire. Dacă este utilizată această metodă, fluidul de retur din serpentină trebuie supus unei încercări nu numai la începutul încălzirii sau răcirii unui produs toxic, ci și de fiecare dată atunci când serpentina este folosită după transportul unui produs toxic neîncălzit sau nerăcit.

7.2

Cerințe suplimentare

Pentru anumite produse, cerințele suplimentare din capitolul 15 sunt indicate în

coloana ,,o”

a tabelului din capitolul 17.

Capitolul 8

Aerisirea tancurilor de marfă și dispozitive de degazare

8.1

Aplicare

8.1.1.

Acest capitol se aplică navelor construite la 1 ianuarie 1994 sau după această dată.

8.1.2

Navele construite înainte de 1 ianuarie 1994 trebuie să îndeplinească cerințele capitolului 8 din prezentul Cod care a fost în vigoare înainte de această dată.

8.1.3

În sensul acestei reguli, termenul ,,navă construită” corespunde definiției date în regula II- 1/1.3.1 din Convenția SOLAS.

8.1.4

Navele construite la 1 iulie 1986 sau după această dată, dar înainte de 1 ianuarie 1994 care corespund în totalitate cerințelor Codului aplicabile la acea dată pot fi considerate ca îndeplinind cerințele regulilor II-2/4.5.3, 4.5.6 până la 4.5.8, 4.5.10 și 11.6. din Convenția SOLAS.

8.1.5

Pentru navele cărora li se aplică Codul, cerințele acestui capitol trebuie să se aplice în locul regulilor II-2/4.5.3 și 4.5.6 din Convenția SOLAS 1974.

8.1.6

Navele construite la 1 iulie 1986 sau după această dată, dar înainte de 1 iulie 2002, trebuie să îndeplinească cerințele paragrafului 8.3.3.

8.2

Aerisirea tancurilor de marfă

8.2.1

Toate tancurile de marfă trebuie să fie prevăzute cu o instalație de aerisire corespunzătoare mărfii ce urmează a fi transportată și aceste instalații trebuie să fie independente față de tubulaturile de aerisire și instalațiile de aerisire ale altor compartimente ale navei. Instalațiile de aerisire a tancurilor trebuie să fie proiectate în așa fel încât să se reducă la minim posibilitatea acumulării pe punți a vaporilor de marfă și pătrunderii lor în încăperile de locuit, de serviciu, încăperile de mașini și posturile de comandă și, în cazul vaporilor inflamabili, să reducă posibilitatea pătrunderii sau acumulării în locurile sau zonele care conțin surse de inflamabilitate. Instalațiile de aerisire a tancurilor trebuie să fie amplasate astfel încât să se evite pătrunderea apei în tancurile de marfă și să lase vaporii să iasă direct pe verticală, sub formă de jeturi libere.

8.2.2

Instalațiile de aerisire trebuie să fie conectate la partea superioară a fiecărui tanc de marfă și, în măsura în care este practic posibil, tubulaturile de aerisire pentru marfă, trebuie să se autodreneze înapoi în tancurile de marfă în toate situațiile normale de funcționare de canarisire și asietă. Dacă este necesar să se dreneze tubulaturile de aerisire situate deasupra nivelului oricărei supape de presiune/depresiune trebuie să se monteze robinete de purjare prevăzuți cu capac sau dop de drenare.

8.2.3

Trebuie luate măsuri pentru a se asigura că presiunea lichidului din orice tanc nu va depăși presiunea de calcul a acestuia. În acest scop pot fi acceptate alarme de nivel maxim, dispozitive de control pentru preaplin sau supape de descărcare corespunzătoare, împreună cu procedee de măsurare a nivelului și de umplere a tancurilor. Dacă pentru limitarea suprapresiunilor din tancurile de marfă se folosește o valvulă de închidere automată, valvula trebuie să corespundă cerințelor corespunzătoare din secțiunea 15.19.

8.2.4

Dispozitivele de aerisire ale tancurilor trebuie să fie construite și utilizate astfel încât nici presiunea, nici depresiunea creată în tancurile de marfă pe perioada încărcării sau descărcării să nu depășească parametrii de calcul ai tancului. La dimensionarea instalației de aerisire a tancurilor se va ține seama de următorii factori principali:

debitul de calcul de încărcare și descărcare;

evoluția evacuării gazelor pe perioada încărcării: pentru aceasta trebuie să se țină seama de multiplicarea debitului maxim de încărcare printr-un factor egal cu cel puțin 1,25;

densitatea amestecului de vapori de la marfă;

pierderile de presiune în interiorul tubulaturii de aerisire și prin toate valvulele și accesoriile; și

reglaje de presiune/depresiune la dispozitivele de siguranță.

8.2.5

Tubulaturile de aerisire, aferente tancurilor de marfă construite din materiale rezistente la coroziune sau aferente tancurilor căptușite, sau protejate pentru a rezista mărfurilor speciale din punct de vedere al aplicării cerințelor Codului, trebuie să fie de asemenea căptușite sau protejate cu un material rezistent la coroziune sau construite dintr-un material similar.

8.2.6

Comandantul trebuie să fie informat asupra debitelor maxime admisibile de încărcare și descărcare pe fiecare tanc sau grupă de tancuri care sunt compatibile cu caracteristicile de proiectare a instalațiilor de aerisire.

8.3

Tipuri de instalații de aerisire pentru tancuri

8.3.1

O instalație de aerisire de tip deschis pentru tancuri este o instalație care nu opune nici o rezistență hidraulică, cu excepția pierderilor de frecare la curgerea liberă a vaporilor de marfă la intrarea sau ieșirea din tanc în timpul operațiunilor normale. O instalație de aerisire de tip deschis poate fi constituită din aerisiri individuale pentru fiecare tanc sau din asemenea aerisiri individuale ce pot fi unite pentru a forma unul sau mai multe colectoare comune, cu luarea în considerare a cerințelor referitoare la separarea mărfii. În nici un caz nu trebuie montate valvule de închidere pe aerisirile individuale sau pe colectoare.

8.3.2

O instalație de aerisire de tip controlat pentru tancuri este o instalație în care supapele de siguranță la presiune și depresiune sau supapele de presiune/depresiune sunt instalate pe fiecare tanc în scopul limitării presiunii sau depresiunii din tanc. O instalație de aerisire de tip controlat poate fi compusă din aerisiri individuale pentru fiecare tanc sau aceste aerisiri individuale pot să fie unite numai pe partea de presiune, dacă este posibil, pentru a forma unul sau mai multe colectoare comune cu luarea în considerare a cerințelor referitoare la separarea mărfii. În nici un caz nu trebuie montate valvule de închidere în aval sau amonte de supapele de siguranță sau depresiune sau supapele de presiune/depresiune. Se poate prevedea, în anumite condiții de exploatare, o ramificație care să ocolească aceste supape cu condiția respectării cerințelor paragrafului 8.3.6 și prevederii unui indicator corespunzător care să arate dacă supapele sunt ocolite.

8.3.3

Instalațiile de aerisire de tip controlat se compun dintr-un mijloc principal și unul secundar care permit degajarea completă a unui debit de vapori astfel încât să prevină suprapresiunea sau depresiunea în cazul defectării unuia din mijloace. Ca alternativă, mijloacele secundare pot fi formate din senzori de presiune montați în fiecare tanc cu o instalație de monitorizare în compartimentul de comandă al pompelor de marfă din care se efectuează în mod normal operațiunile cu marfă. Acest echipament de monitorizare trebuie să fie de asemenea prevăzut cu o instalație de alarmă care este activată la detectarea condițiilor de suprapresiune sau depresiune din interiorul unui tanc.

8.3.4

Pozițiile orificiilor de evacuare ale unei instalații de aerisire de tip controlat trebuie să fie amplasate:

la o înălțime de cel puțin 6 m deasupra punții expuse sau deasupra unei pasarele de trecere, dacă se montează la o distanță de 4 m față de pasarela de trecere; și

la o distanță de cel puțin 10 m măsurată pe orizontală față de cele mai apropiate prize de aer sau deschideri pentru încăperile de locuit, de serviciu și încăperile de mașini și sursele de ardere.

8.3.5

Înălțimea orificiilor de evacuare menționate la paragraful 8.3.4.1 poate fi redusă la 3 m deasupra punții expuse sau deasupra pasarelei de trecere, după caz, cu condiția ca ele să fie prevăzute cu valvule de aerisire rapide de un tip aprobat, care dirijează amestecul de vapori/aer pe verticală, într- un jet liber cu o viteză la ieșire de cel puțin 30 m/s.

8.3.6

Instalațiile de aerisire de tip controlat, montate pe tancurile destinate a transporta mărfuri cu o temperatură de inflamabilitate ce nu depășește 60 o C (proba în creuzet închis), trebuie prevăzute cu dispozitive pentru împiedicarea trecerii flăcării în interiorul tancurilor de marfă. Proiectarea, încercarea și amplasarea dispozitivelor trebuie să corespundă cerințelor Administrației care trebuie să conțină cel puțin normele adoptate de către Organizație.

8.3.7

La proiectarea instalațiilor de aerisire și la alegerea dispozitivelor de prevenire a trecerii flăcării ce se încorporează în instalația de aerisire a tancurilor, trebuie să se țină seama de eliminarea posibilității de blocare a acestor instalații și accesorii ca de exemplu prin înghețarea vaporilor de marfă, efectul de polimerizare, depuneri de pulberi din atmosferă sau gheață depusă în condiții de vreme rea. În acest context trebuie menționat că opritoarele de flacără și ecrane de protecție contra flăcării sunt dispozitive mult mai predispuse la obturare. Trebuie luate măsuri ca aceste instalații și accesorii să poată fi inspectate, verificate în exploatare, curățate sau înlocuite, după caz.

8.3.8

Mențiunea din paragrafele 8.3.1 și 8.3.2 referitoare la folosirea valvulelor de închidere pe circuitele de aerisire va fi interpretată ca extinzându-se la orice alte mijloace de închidere, inclusiv la flanșele trece-nu-trece și flanșele oarbe.

8.4

Cerințe de aerisire pentru produse individuale

Cerințele de aerisire pentru produse individuale sunt menționate în

coloana ,,g”,

iar cerințele suplimentare sunt menționate în

coloana ,,o”

din tabelul de la capitolul 17.

8.5

Degazarea tancului de marfă

8.5.1

Instalațiile pentru degazarea tancurilor cu marfă folosite pentru mărfuri altele decât acelea pentru care se permite o aerisire de tip deschis, trebuie să fie astfel încât să reducă la minimum pericolele datorită dispersiei vaporilor inflamabili sau toxici în atmosferă și a amestecurilor de vapori toxici sau inflamabili într-un tanc de marfă. Ca urmare, operațiile de degazare trebuie efectuate în așa fel încât vaporii să fie evacuați inițial prin:

orificiile de aerisire menționate la paragrafele 8.3.4 și 8.3.5; sau

orificii amplasate la cel puțin 2 m deasupra nivelului punții tancului de marfă, permițând o evacuare pe verticală la o viteză de cel puțin 30 m/s ce trebuie menținută pe toată durata operației de degazare; sau

orificiile amplasate la cel puțin 2 m deasupra nivelului punții tancului de marfă, permițând o evacuare pe verticală la o viteză de cel puțin 20 m/s și care este protejată de dispozitive corespunzătoare pentru a preveni trecerea flăcării.

Dacă concentrația vaporilor inflamabili la orificiile de aerisire a fost redusă la 30% din limita inferioară de inflamabilitate și, în cazul unui produs toxic, concentrația de vapori nu prezintă un risc semnificativ pentru sănătate, operația de degazarea poate fi după aceea continuată la nivelul punții tancului de marfă.

8.5.2

Evacuările menționate la paragrafele 8.5.1.2 și 8.5.1.3 pot fi constituite din tubulaturi fixe sau detașabile.

8.5.3

La proiectarea unui dispozitiv de degazare în conformitate cu paragraful 8.5.1, trebuie să se

țină seama de următoarele aspecte în scopul obținerii vitezelor de evacuare prevăzute la paragrafele

8.5.1.2 și 8.5.1.3:

materialele utilizate pentru construcția instalației de aerisire;

timpul necesar pentru efectuarea degazării;

caracteristicile de debit ale ventilatoarelor ce vor fi folosite;

pierderile de presiune provocate de canale, tubulaturi, și orificii de admisie și evacuare din tancul de marfă;

presiunea ce poate fi atinsă în agentul de acționare a ventilatorului (de exemplu apa sau aerul comprimat); și

densitatea amestecului vapori marfă/aer pentru tipurile de mărfuri ce se vor transporta.

Capitolul 9 Controlul atmosferei

9.1

Generalități

9.1.1

Pentru spațiile cu vapori din interiorul tancurilor de marfă și, în anumite cazuri, pentru spațiile care înconjoară aceste tancuri se poate cere un control special al atmosferei spațiilor.

9.1.2

Controlul atmosferei din tancurile de marfă se poate face prin patru metode, după cum urmează:

Inertizare

– tancul de marfă și instalațiile cu tubulaturi aferente și, dacă se specifică în capitolul 15, spațiile care înconjoară tancurile de marfă, se umplu cu gaz sau vapori care nu întrețin arderea și care nu reacționează cu marfa și se va menține în timp această condiție.

Izolare de protecție - tancul de marfă și instalațiile cu tubulaturi aferente se umplu cu un strat protector de lichid, gaz sau vapori care separă marfa de aer și se va menține în timp această condiție.

Uscare

– tancul de marfă și instalațiile cu tubulaturi aferente se umplu cu gaz sau vapori al căror punct de rouă este egal sau inferior temperaturii de –40 o C la presiunea atmosferică și se va menține în timp această condiție.

V entilație

- mecanică sau naturală.

9.1.3

Dacă controlul atmosferei tancurilor de marfă se face prin inertizare sau izolare de protecție:

Nava trebuie să transporte sau să producă la bord, în cantități suficiente, gazul inert necesar pentru umplerea și golirea tancurilor de marfă numai dacă nu este posibilă alimentarea de la țărm. Suplimentar, la bordul navei trebuie să fie disponibilă o cantitate suficientă de gaz inert pentru compensarea pierderilor normale pe durata transportului.

Instalația de gaz inert de la bordul navei trebuie să aibă capacitatea de a menține o presiune efectivă de cel puțin 0,007 MPa în interiorul sistemului de stocare în orice moment. Suplimentar, instalația de gaz inert nu trebuie să ridice presiunea din tanc mai mult decât cea la care este reglată valvula de siguranță.

Dacă se utilizează metoda izolării de protecție trebuie luate măsuri similare, pentru asigurarea mediului de protecție, la fel ca la cerințele pentru gaz inert de la aliniatele

9.1.3.1

și 9.1.3.2.

Trebuie prevăzute dispozitive de ulaj pentru controlul spațiilor ce conțin un strat protector de gaz în scopul asigurării că este menținută o atmosferă corespunzătoare.

Instalațiile de inertizare sau izolare de protecție sau ambele, atunci când sunt folosite cu mărfuri inflamabile, trebuie să fie astfel, încât să reducă la minim formarea electricității statice pe durata admisiei mediului de inertizare.

9.1.4

Dacă se folosește uscarea și se utilizează azotul uscat ca mediu trebuie prevăzute dispozitive de alimentare cu fluid uscat, similare celor prevăzute la paragraful 9.1.3. Dacă agenții de uscare sunt folosiți ca mediu de uscare la toate prizele de aer care duc la

tancuri, nava trebuie să transporte o cantitate de fluid de uscare suficientă pe durata voiajului, ținându-se seama de variațiile zilnice ale temperaturii și de umiditatea probabilă.

9.2

Cerințe privind controlul atmosferei pentru produse individuale

Cerințele referitoare la controlul atmosferei atunci când se transportă anumite produse sunt indicate în

coloana ,,h ” din tabelul de la capitolul 17.

Capitolul 10 Instalații electrice

10.1

Generalități

10.1.1

Prevederile acestui capitol se vor aplica navelor ce transportă mărfuri care, după natura lor sau datorită reacției acestora în prezența altor substanțe, sunt inflamabile sau corodează echipamentul electric și trebuie aplicate concomitent cu cerințele pertinente aplicabile instalațiilor electrice prevăzute în partea D a capitolului II-1 din Convenția SOLAS.

10.1.2.1

Instalațiile electrice trebuie să fie astfel încât să reducă la minim riscurile de incendiu sau explozie a produselor inflamabile. *

10.1.2.2

Dacă o anumită marfă este susceptibilă că ar putea deteriora materialele utilizate în mod obișnuit pentru aparatele electrice, se va acorda o atenție deosebită caracteristicilor materialelor alese pentru conductori, izolație, părți metalice etc. Dacă este necesar, aceste elemente trebuie protejate pentru evitarea intrării lor în contact cu gazele sau vaporii cu care pot veni în contact.

10.1.3

Administrația va lua măsurile corespunzătoare pentru a asigura uniformitate în implementarea

și aplicarea prevederilor acestui capitol cu privire la instalațiile electrice.

10.1.4

Nu se va instala nici un fel de echipament electric, cabluri și trasee de cabluri electrice în locurile periculoase, în afară de cazul în care se conformează standardelor care nu sunt inferioare acelora acceptate de către Organizație. *

Totuși, pentru locurile care nu sunt prevăzute de aceste standarde, echipamentul electric, cablurile și traseele de cablu care nu se conformează standardelor pot fi instalate în locuri periculoase pe baza evaluării riscului, după cum consideră Administrația, în scopul asigurării că un nivel echivalent de siguranță este menținut.

10.1.5

Dacă echipamentul electric este montat în locuri periculoase, așa cum este permis de acest capitol, acesta trebuie să fie considerat satisfăcător de către Administrație și să fie de un tip certificat de către autoritățile competente recunoscute de Administrație pentru folosire în atmosfera inflamabilă respectivă, așa cum se indică în

coloana ,,i”

din tabelul de la capitolul 17.

10.1.6

În scopul orientării, indicația este dată dacă punctul de inflamabilitate este mai mare de 60 o C. În cazul mărfurilor încălzite ar putea fi necesară stabilirea condițiilor de transport și aplicarea cerințelor pentru mărfurile cu punctul de inflamabilitate care nu este mai mare de 60 o C.

10.2

Legarea la masă

Din punct de vedere electric, tancurile de marfă independente vor fi legate la masă la corpul navei. Toate îmbinările cu garnituri de la tubulatura de marfă și cuplajele furtunurilor trebuie ca din punct de vedere electric să fie legate la masă.

10.3

Cerințe din punct de vedere electric pentru produse individuale

Cerințele din punct de vedere electric pentru produse individuale sunt indicate in

coloana ,,i’

din tabelul de la capitolul 17.

Capitolul 11

Protecția contra incendiului și stingerea incendiului

11.1

Aplicare

11.1.1

Cerințele pentru navele cisternă prevăzute în capitolul II-2 din convenția SOLAS trebuie să se aplice navelor vizate de Cod, indiferent de tonajul lor, inclusiv navelor cu un tonaj brut sub 500, cu excepția faptului că:

Se face referire la recomandările publicate de Comisia Internațională de Electrotehnică, în special la Publicația IEC 60079-1-1:2002.

regulile 4.5.5, 10.8 și 10.9 nu trebuie aplicate;

regula 4.5.1.2 (și anume cerințele referitoare la amplasarea postului principal de comandă a operațiunilor cu marfa) poate să nu se aplice;

regula 10.2, 10.4 și 10.5 trebuie să se aplice așa cum se aplică navelor de marfă cu un deplasament brut mai mare sau egal cu 2000 tone;

prevederile secțiunii 11.3 se vor aplica în locul celor de la regula 10.8, și

prevederile secțiunii 11.2 se vor aplica în locul celor de la regula 10.9.

11.1.2

Indiferent de prevederile paragrafului 11.1.1, navele destinate exclusiv transportului de produse care sunt neinflamabile (menționate NF în

coloana ,,i ” din tabelul cu cerințe minime) nu sunt obligate să corespundă cerințelor pentru navele cisternă specificate în capitolul II-2 din Convenția SOLAS, cu condiția ca acestea să corespundă cerințelor pentru navele de marfă prevăzute în acest capitol, cu excepția faptului că regula 10.7 nu trebuie aplicată acestor nave și nici prevederile paragrafelor 11.2 și 11.3 din prezentul capitol.

11.1.3

Pentru nave destinate exclusiv transportului de produse cu punctul de inflamabilitate mai mare sau egal cu 60 o C (marcat cu ,,Da”, în

coloana ,,i”

din tabelul cu cerințe) cerințele capitolului II-2 din Convenția SOLAS, se pot aplica așa cum se specifică în regula II-2/1.6.4 în locul prevederilor din acest capitol.

11.2

Compartimentele pompelor de marfă

11.2.1

Compartimentul pompelor de marfă de la oricare navă trebuie să fie prevăzut cu o instalație fixă cu CO 2

pentru stingerea incendiului așa cum se specifică în regula II-2/10.9.1.1 din Convenția SOLAS. La posturile de comandă trebuie afișate instrucțiuni pentru a preciza că instalația nu poate fi utilizată decât pentru stingerea incendiului și nu pentru inertizarea tancurilor de marfă, datorită riscului autoaprinderii cauzată de electricitatea statică. Alarmele la care se referă regula II-2/10.9.1.1.1 din Convenția SOLAS trebuie să prezinte siguranță în cadrul utilizării în prezența vaporilor inflamabili sau amestecului inflamabil de vapori de marfă și aer. În sensul aplicării acestei cerințe, în încăperile de mașini trebuie prevăzută o instalație de stingere corespunzătoare. Totuși, în toate cazurile cantitatea de gaz transportată trebuie să fie suficientă pentru furnizarea unei cantități de gaz liber, egală cu 45% din volumul brut al compartimentului pompelor de marfă.

11.2.2

Compartimentele pompelor de marfă de la navele care sunt angajate în transportul unui număr limitat de mărfuri trebuie să fie protejat cu o instalație corespunzătoare de stingere a incendiului aprobată de către Administrație.

11.2.3

Dacă pentru marfa ce va fi transportată bioxidul de carbon sau agenții echivalenți nu sunt agenți de stingere corespunzători, compartimentul pompelor de marfă trebuie să fie protejat cu o instalație de stingere a incendiului care conține fie o instalație fixă de pulverizare a apei sub presiune fie o instalație cu spumă cu coeficient mare de spumare aprobată de către Administrație. Certificatul internațional de conformitate pentru transportul în vrac al produselor chimice periculoase trebuie să reflecte această cerință de condiționare.

11.3

Zona de marfă

11.3.1

Fiecare navă trebuie să fie prevăzută cu o instalație fixă pentru stingerea incendiului cu spumă pe punte în conformitate cu cerințele paragrafului 11.3.2 până la 11.3.12.

11.3.2

Se va folosi un singur tip de aparat pentru debitarea substanței spumogene care trebuie să aibă o acțiune eficace asupra unui cât mai mare număr de mărfuri ce urmează a fi transportate. Pentru alte mărfuri la care folosirea spumei este ineficace sau incompatibilă, trebuie prevăzute mijloace suplimentare considerate satisfăcătoare de către Administrație. În mod normal nu se admite folosirea spumelor proteice.

11.3.3

Instalația de generare a spumei trebuie să permită debitarea unei cantități de spumă care să protejeze toată zona punții situate deasupra tancurilor de marfă, precum și a unui tanc oarecare de marfă care corespunde unei părți din puntea supusă deteriorării.

11.3.4

Instalația de stingere cu spumă pe punte trebuie să permită o punere în funcțiune simplă și rapidă. Postul principal de comandă pentru instalație trebuie să fie amplasat într-un loc corespunzător în afara zonei de marfă, adiacent încăperilor de locuit, și cu acces ușor și funcțional în caz de incendiu în zonele protejate.

11.3.5

Debitul de alimentare a soluției de spumă nu trebuie să fie inferior următoarelor valori :

litri/minut

pe metru pătrat de suprafață a zonei punții tancurilor de marfă, această suprafață fiind constituită din lățimea maximă a navei multiplicată cu lungimea totală a spațiilor ocupate de tancurile de marfă.

litri/minut

pe metru pătrat din secțiunea orizontală a unui singur tanc care are cea mai mare secțiune orizontală;

litri/minut

pe metru pătrat de suprafață protejată de către cel mai mare tun de spumă, această suprafață găsindu-se împrejurul și în fața tunului; totuși debitul nu trebuie să fie inferior valorii de 1250 litri/minut. Pentru navele cu un deadweight mai mic de 4000 tone, capacitatea minimă a tunului de spumă trebuie considerată satisfăcătoare de către Administrație.

11.3.6

Trebuie să existe o cantitate suficientă de substanță spumogenă pentru a produce spumă timp de cel puțin 30 minute, dacă debitul este conform cu cele mai mari valori stipulate în aliniatele 11.3.5.1, 11.3.5.2 și 11.3.5.3.

11.3.7

Spuma care provine dintr-o instalație fixă pentru spumă trebuie să fie distribuită cu ajutorul tunurilor de spumă și a țevilor de refulare a spumei. Cel puțin 50% din debitul de spumă cerut la

11.3.5.1 și 11.3.5.2 trebuie să poată fi distribuit la fiecare tun de spumă. Capacitatea fiecărui tun de spumă trebuie să fie de cel puțin 10

litri/ minut

soluție de spumă pe metru pătrat de suprafață a punții pe care o protejează, această suprafață găsindu-se în întregime în fața tunului de spumă. Această capacitate nu trebuie în nici un caz să fie inferioară valorii de 1250

litri/minut . Pentru navele cu un deadweight mai mic de 4000 tone, capacitatea minimă a tunului de spumă trebuie considerată satisfăcătoare de către Administrație.

11.3.8

Distanța de la tunul de spumă până la extremitatea cea mai depărtată de zona protejată situată în fața tunului nu trebuie să depășească 75% din bătaia tunului de spumă, în aer calm.

11.3.9

Un tun de spumă și un racord de cuplare pentru furtun la o țeavă de refulare a spumei trebuie să se găsească atât la babord, cât și la tribord, la nivelul fațadei dunetei sau a încăperilor de locuit care sunt în fața zonei de marfă.

11.3.10

Țevile de refulare a spumei trebuie să fie astfel încât să asigure flexibilitatea operațiunilor în timpul combaterii incendiului și să acopere zonele care nu pot fi atinse de către tunurile de spumă. Capacitatea oricărui hidrant nu trebuie să fie inferioară valorii de 400

l/minut

și bătaia tunului de spumă în aer calm nu trebuie să fie mai mică de 15 m. Numărul țevilor de refulare a spumei prevăzute nu trebuie să fie mai mic de patru. Numărul și amplasarea distribuitoarelor de spumă trebuie să fie astfel încât spuma împrăștiată de cel puțin două țevi de refulare să poată fi direcționată în orice parte a zonei punții tancurilor de marfă.

11.3.11

Valvulele trebuie să fie prevăzute pe magistrala de spumă și pe magistrala de incendiu, dacă acestea fac parte integrantă din instalația pentru producerea spumei pe punte, imediat în fața fiecărui tun de spumă, pentru a permite izolarea părțile avariate ale acestor magistrale.

11.3.12

Funcționarea instalației pentru producerea spumei pe punte la debitul recomandat, nu trebuie să permită utilizarea simultană la presiunea cerută, a numărului minim cerut de jeturi de apă furnizat de magistrala de incendiu.

11.3.13

Navele care sunt destinate transportului unui număr limitat de mărfuri speciale trebuie protejate cu sisteme alternative de protecție, după cum consideră Administrația, dacă aceasta se justifică ca fiind la fel de eficace pentru produsele implicate, ca și instalația de spumă pentru punte cerută în general pentru mărfurile inflamabile .

11.3.14

Un echipament portabil de stingere a incendiului, corespunzător mărfurilor transportate, trebuie să fie prevăzut și menținut în bună stare de funcționare.

11.3.15

La bordul navelor care transportă mărfuri inflamabile, toate sursele de aprindere trebuie să fie excluse din încăperile periculoase care sunt menționate în secțiunea 10.1.4.

11.3.16

Navele dotate cu instalații de încărcare și descărcare pe la prova sau pupa trebuie să fie prevăzute cu un tun de spumă suplimentar care să îndeplinească cerințele de la 11.3.7 și o țeavă suplimentară de refulare a spumei care să îndeplinească cerințele de la 11.3.10. Tunul de spumă suplimentar trebuie amplasat astfel încât să protejeze instalația de încărcare și descărcare pe la prova sau pupa. Partea de tubulaturi de marfă care se găsește în prova sau în pupa zonei de marfă trebuie să fie protejată de către țeava de refulare a spumei mai sus menționată.

11.4

Cerințe speciale .

Toți agenții de stingere a incendiului stabiliți că pot fi folosiți eficient pentru anumite produse sunt indicați în

coloana ,,l”

din tabelul de la capitolul 17.

Capitolul 12

Ventilația mecanică pentru zona de marfă

Pentru navele la care se aplică Codul, cerințele acestui capitol înlocuiesc cerințele regulii II-2/4.5.2.6

și 4.5.4 din Convenția SOLAS.

Totuși, pentru produsele care intră sub incidența paragrafelor 11.1.2 și 11.1.3, cu excepția acizilor și a produselor pentru care se aplică secțiunea 15.17, regula II-2/4.5.2.6 din Convenția SOLAS poate fi aplicată în locul prevederilor acestui capitol.

12.1

Încăperi în care se intră în mod normal în timpul operațiilor de manevrare a mărfii

12.1.1

Compartimentele pompelor de marfă și alte încăperi închise care conțin echipamente pentru manevrarea mărfurilor și încăperile similare, în care se efectuează operațiuni cu marfa trebuie să fie prevăzute cu instalații de ventilație mecanică care să fie comandate din exteriorul acestor încăperi.

12.1.2

Se vor lua măsuri pentru ventilarea acestor încăperi înainte de intrarea în interiorul încăperilor și operarea echipamentului, iar la exteriorul acestor încăperi se va afișa o notă de avertizare prin care să se prevadă efectuarea acestei ventilări.

12.1.3

Orificiile de aspirație și de refulare aferente ventilației mecanice trebuie dispuse astfel încât să se asigure o circulație suficientă a aerului în încăperi pentru a se evita acumularea de vapori toxici sau inflamabili sau a ambelor tipuri de vapori (ținându-se cont de densitatea vaporilor) și pentru a se asigura o cantitate suficientă de oxigen pentru ca atmosfera de lucru să fie în siguranță, dar în nici un caz instalația de ventilație nu trebuie să aibă o capacitate mai mică de 30 schimburi de aer pe oră, raportat la volumul total al încăperii. Pentru anumite produse, mărirea numărului de schimburi pe oră pentru compartimentele pompelor de marfă este prevăzută în secțiunea 15.17.

12.1.4

Instalațiile de ventilație trebuie să asigure o ventilație permanentă și în mod normal să fie de tip cu extracție. Trebuie să fie posibilă aspirația aerului de deasupra paiolului și de sub acesta. În încăperile care conțin corpul motoarelor ce acționează pompele de marfă, ventilația trebuie să fie de tip cu introducție.

12.1.5

Canalele de evacuare, aferente ventilației de la spațiile situate în zona de marfă, trebuie să permită evacuarea aerului în mod ascendent, în locuri situate la o distanță măsurată pe orizontal, de cel puțin 10 m față de orificiile de aspirație ale ventilației și de deschiderile încăperilor de locuit, de serviciu și încăperilor de mașini, ale posturilor de comandă și ale altor spații situate în afara zonei de marfă.

12.1.6

Prizele de aer pentru ventilație trebuie să fie astfel amplasate încât să se reducă la minim posibilitatea recirculării vaporilor periculoși proveniți de la orice deschidere de ventilație.

12.1.7

Canalele de ventilație nu trebuie să traverseze încăperile de locuit, de serviciu și încăperile de mașini sau alte încăperi similare.

12.1.8

Motoarele electrice de antrenare a ventilatoarelor trebuie să fie amplasate în exteriorul canalelor de ventilare dacă nava este destinată transportului de produse inflamabile. Ventilatoarele și canalele ventilatorului, doar cele din dreptul ventilatoarelor care deservesc locurile periculoase vizate în capitolul 10, trebuie să fie construite astfel încât să nu producă scântei, respectiv :

rotoare sau carcase din materiale nemetalice, ținându-se cont de necesitatea evitării complete a electricității statice;

rotoare și carcase din materiale neferoase;

rotoare și carcase din oțel austenitic inoxidabil; și

rotoare si carcase din materiale feroase, cu un joc între ele de cel puțin 13 mm .

Orice combinație dintre un element fix sau rotativ executat din aliaje de aluminiu sau magneziu și un element fix sau rotativ executat din material feros, oricare ar fi jocul prevăzut, este considerată ca prezentând pericol de producere a scânteilor și nu trebuie să fie folosită în aceste locuri.

12.1.9

La bordul navei trebuie să existe un număr suficient de piese de schimb pentru fiecare tip de ventilator cerut în acest capitol.

12.1.10

Orificiile exterioare ale canalelor de ventilație trebuie să fie prevăzute cu sită de protecție antifoc, cu ochiuri având cel mult 13 mm 2 .

12.2

Compartimente pentru pompele de marfă și alte încăperi închise în care se intră în mod normal

Compartimentele pentru pompele de marfă și alte încăperi închise în care se intră în mod normal și care nu intră sub incidența paragrafului 12.1.1 trebuie să fie prevăzute cu instalații de ventilație mecanică care să poată fi comandate din exteriorul acestor încăperi și care să satisfacă prevederile paragrafului 12.1.3, cu excepția capacității care trebuie să nu fie mai mică de 20 de schimburi de aer pe oră, în funcție de volumul total al încăperii. Trebuie luate măsuri pentru ventilarea acestor încăperi înainte de intrarea personalului în ele.

12.3

Spații în care în mod normal nu se intră

Spațiile din dublul fund, coferdamurile, chilele cheson, tunelurile pentru tubulaturi, spațiile de magazie și alte spații în care se pot acumula vapori de marfă, trebuie să poată fi ventilate pentru a se asigura o atmosferă fără pericole când este necesară intrarea în interiorul acestor spații. Dacă aceste spații nu sunt prevăzute cu o instalație permanentă de ventilație, trebuie să se prevadă mijloace portabile aprobate pentru ventilarea mecanică a spațiului respectiv. Dacă este necesar, datorită amenajării spațiilor, de exemplu a spațiilor de magazie, canalele principale de ventilație vor fi instalate permanent. Pentru instalațiile permanente de ventilație se va prevedea o capacitate de 8 schimburi de aer pe oră și pentru instalațiile portabile o capacitate de 16 schimburi de aer pe oră. Ventilatoarele și suflantele trebuie să fie separate de deschiderile destinate accesului personalului și trebuie să corespundă paragrafului 12.1.8.

Capitolul 13 Aparate de măsură și control

13.1

Măsurători de presiune

13.1.1

Tancurile de marfă trebuie să fie echipate cu unul din următoarele tipuri de dispozitive de măsurare a presiunii:

Dispozitiv deschis

- care utilizează o deschidere practicată în tancuri și poate să expună aparatul de măsurare a presiunii la marfă sau la vaporii săi. Un exemplu al acestuia este orificiul de ulaj.

Dispozitiv cu deschidere limitată -

care pătrunde în tanc printr-o deschidere care în timpul utilizării, permite scăparea în atmosfera exterioară tancului a unei mici cantități de marfă în stare gazoasă sau lichidă. Atunci când nu se utilizează, dispozitivul este complet închis. Din punct de vedere al proiectării trebuie să se asigure că nici o scăpare periculoasă din conținutul tancului (lichid sau vapori) nu se produce prin deschiderea dispozitivului.

Dispozitiv închis

- care pătrunde în tanc, dar care face parte dintr-un ansamblu închis și împiedică evacuarea conținutului tancului. Dispozitive de acest tip sunt cele cu flotor, sondele electronice, sondele magnetice, indicatorul de nivel cu tub cu bule. Ca alternativă, poate fi folosit un dispozitiv indirect care nu pătrunde prin peretele tancului și care este independent de tanc. Exemple de asemenea dispozitive sunt cele pentru determinarea greutății mărfii, debitmetrul intercalat pe tubulatură.

13.1.2

Dispozitivele de măsurare trebuie să fie independente de echipamentul prevăzut la 15.19.

13.1.3

Măsurarea în sistem cu dispozitiv deschis și măsurarea în sistem cu dispozitiv cu deschidere limitată va fi permisă numai acolo unde :

Codul permite evacuarea aerului din tanc în sistem cu dispozitiv deschis; sau

există prevăzute dispozitive pentru reducerea presiunii tancului înainte ca aparatul de măsură să fie pus în funcțiune.

13.1.4

Tipurile de măsurare a presiunii pentru produsele individuale sunt indicate în

coloana ,,j”

din tabelul de la capitolul 17.

13.2

Detectarea vaporilor

13.2.1

Navele, care transportă produse toxice sau inflamabile sau ambele, trebuie să fie echipate cu cel puțin două aparate de măsură concepute și calibrate pentru controlul vaporilor care se degajă din încărcătura respectivă. Dacă astfel de aparate nu pot măsura în același timp concentrațiile toxice și concentrațiile inflamabile, trebuie să se prevadă două seturi separate de aparate de măsură.

13.2.2

Aparatele pentru detectarea vaporilor pot fi portabile sau fixe. Dacă este montată o instalație fixă de măsurare, trebuie să se prevadă cel puțin un aparat portabil de măsură.

13.2.3

Dacă nu este disponibil echipamentul de detectare a vaporilor toxici pentru unele produse care necesită o astfel de detectare, așa cum se indică în

coloana ,,k”

din tabelul de la capitolul 17, Administrația poate să scutească nava de aplicarea acestei cerințe, cu condiția ca pe Certificatul internațional de conformitate pentru transportul în vrac al produselor chimice periculoase să fie făcută o mențiune corespunzătoare. Dacă se acordă o astfel de scutire, Administrația trebuie să recunoască necesitatea existenței unui aparat de respirație suplimentar și să facă mențiunea în Certificatul internațional de conformitate pentru transportul în vrac de produse chimice periculoase, atrăgând atenția asupra prevederilor paragrafelor 14.2.4 si 16.4.2.2.

13.2.4

Cerințele aplicabile diverselor produse, în ceea ce privește detectarea vaporilor, sunt indicate în

coloana ,,k”

din tabelul de la capitolul 17.

Capitolul 14 Protecția personalului

14.1

Echipamentul de protecție

14.1.1

Pentru protecția membrilor echipajului care sunt angajați în operațiuni de încărcare și descărcare, trebuie prevăzut la bordul navei un echipament de protecție corespunzător care cuprinde șorțuri mari, mănuși speciale prevăzute cu manșete lungi, încălțăminte specială, combinezoane din materiale rezistente la produse chimice, precum și ochelari de protecție cu fixare etanșă pe figură sau

mască de protecție, sau ambele. Îmbrăcămintea și echipamentul de protecție vor acoperi pielea în întregime în așa fel încât nici o parte a corpului să nu rămână neprotejată.

14.1.2

Îmbrăcămintea de lucru și echipamentul de protecție va fi păstrat în locuri ușor accesibile și în dulapuri speciale. Acest echipament nu va fi păstrat în interiorul încăperilor de locuit, cu excepția echipamentului nou, neutilizat și a echipamentului care nu a fost utilizat de la ultima lui spălare completă. Totuși, Administrația poate să aprobe amplasarea magaziilor de materiale pentru astfel de echipamente în interiorul încăperilor de locuit dacă ele sunt separate corespunzător de încăperile de tip cabine de locuit, coridoare, săli de mese, dușuri.

14.1.3

Echipamentul de protecție se va utiliza pentru orice operațiune care prezintă pericol sau care poate deveni periculoasă pentru personal.

14.2

Echipamentul de siguranță

14.2.1

Navele, care transportă mărfuri cărora li se aplică prevederile de la 15.12, 15.12.1 sau 15.12.3, în conformitate cu indicațiile

coloanei ,,o”

din tabelul de la capitolul 17, trebuie să fie dotate cu un număr suficient de seturi complete de echipamente de siguranță, dar nu mai puțin de trei, fiecare din aceste echipamente permițându-i personalului să intre în compartimentul cu gaze și să lucreze timp de cel puțin 20 de minute. Acest echipament va fi suplimentar aceluia prevăzut la regula II-2/10.10 din Convenția SOLAS.

14.2.2

Un set complet de echipament de siguranță va fi compus din:

un aparat de respirație autonom cu aer (care să nu utilizeze rezerva de oxigen);

îmbrăcăminte de protecție, bocanci, mănuși și ochelari de protecție cu fixare etanșă pe figură;

un cordon de siguranță rezistent la foc, cu cataramă care rezistă la acțiunea mărfurilor transportate; și

o lampă cu protecție antideflagrantă.

14.2.3

Pentru echipamentul de siguranță prevăzut la paragraful 14.2.1, toate navele vor fi prevăzute fie cu :

un set de butelii de rezervă pline cu aer pentru fiecare aparat de respirație;

un compresor special de aer care poate furniza aer la presiune ridicată și de puritatea cerută;

un distribuitor de aer care să permită umplerea cu aer a unui număr suficient de butelii de rezervă pentru aparatele de respirație; sau

butelii de rezervă încărcate complet cu aer, având o capacitate totală de aer liber de cel puțin 6000

litri , pentru fiecare aparat de respirație de la bord, în plus, față de prevederile regulii II-2/10.10 din Convenția SOLAS.

14.2.4

Un compartiment de pompe de marfă de pe navele care transportă mărfurile prevăzute la

15.18 sau mărfurile pentru care în

coloana ,,k”

din tabelul de la capitolul 17 s-a cerut echipament de detectare a vaporilor toxici, dar care nu este disponibil, trebuie să aibă fie:

o instalație de tubulaturi cu aer cu racord de cuplare pentru furtunuri, adaptabilă la aparatele de respirație, prevăzute la paragraful 14.2.1. Această instalație trebuie să aibă o capacitate suficientă de aer la presiune ridicată pentru a alimenta prin intermediul reductoarelor de presiune o cantitate suficientă de aer cu presiune scăzută care să permită la doi oameni să lucreze într-un spațiu cu pericol la gaze timp de cel puțin o oră, fără a utiliza buteliile de aer ale aparatului de respirație. Trebuie prevăzute dispozitive pentru reîncărcarea buteliilor fixe de aer și a buteliilor de aer ale aparatelor de respirație de la un compresor de aer special, care poate furniza aer la presiune ridicată și la gradul de puritate cerut; sau

un număr echivalent de butelii de rezervă pline cu aer în locul tubulaturii de joasă presiune.

14.2.5

Cel puțin unul din echipamentele de siguranță cerut la paragraful 14.2.2 trebuie să fie păstrat în mod corespunzător, într-un dulap marcat clar și situat într-un loc ușor accesibil lângă compartimentul pompelor de marfă. Celelalte echipamente de siguranță vor fi păstrate, de asemenea, în locuri corespunzătoare, clar marcate și ușor accesibile.

14.2.6

Aparatele de respirație vor fi examinate cel puțin odată pe lună de către un ofițer responsabil cu acest lucru, care va menționa efectuarea inspecției în jurnalul de bord. Aparatele de respirație vor fi inspectate și încercate de către un expert cel puțin odată pe an.

14.3

Echipament pentru caz de urgență

14.3.1

În caz de evacuare de urgență, navele care transportă mărfuri pentru care s-a indicat ,,Da” în

coloana ,,n”

din tabelul de la capitolul 17 trebuie să fie prevăzute cu protecții pentru căile respiratorii și ochi în număr suficient pentru fiecare persoană de la bord. Aceste aparate sunt supuse următoarelor cerințe:

mijloacele de protecție respiratorie de tip filtru nu sunt acceptate ;

aparatele de respirație autonome trebuie să aibă o durată de funcționare de cel puțin 15 minute;

aparatele de respirație utilizate în caz de evacuare de urgență nu trebuie să fie folosite pentru cazurile de luptă împotriva incendiilor sau la manipularea mărfii și trebuie marcate în mod corespunzător în acest scop.

14.3.2

Nava trebuie să fie prevăzută la bord cu un echipament medical de prim ajutor format dintr-un echipament de reanimare cu oxigen și substanțe antidot pentru mărfurile transportate, pe baza instrucțiunilor elaborate de către Organizație * .

14.3.3

O targă care să permită scoaterea unui rănit din încăperile, cum ar fi de exemplu cele din compartimentul pompelor marfă, va fi păstrată într-un loc ușor accesibil.

14.3.4

În

locuri

corespunzătoare

punte

trebuie

să

existe

clar

semnalate

dușuri

de decontaminare și un spălător pentru ochi. Dușurile și spălătorul pentru ochi trebuie să poată fi utilizate în toate condițiile de mediu ambiant.

Se face referire la Ghidul privind primul ajutor medical aplicabil în accidentele în care sunt implicate mărfuri periculoase (MFAG), care include recomandări cu privire la tratarea accidentelor în conformitate cu simptomele prezentate, precum și echipamentul și substanțele antidot care pot fi corespunzătoare în tratarea accidentului.

Capitolul 15 Cerințe speciale

15.1

Generalități

15.1.1

Prevederile acestui capitol se aplică dacă în

coloana ,,o”

din tabelul de la capitolul 17 se fac referiri în acest sens. Aceste cerințe se adaugă cerințelor generale ale Codului.

15.2

Azotat de amoniu, soluție (concentrație 93% sau mai puțin)

15.2.1

Soluția de azotat de amoniu va conține cel puțin 7% greutate apă. Aciditatea (pH-ul) mărfii va fi cuprinsă între 5,0 și 7,0, dacă marfa este diluată în proporție de zece părți greutate apă pentru o parte greutate marfă. Soluția nu va conține mai mult de 10 ppm ioni de clor, 10 ppm ioni fier și va fi lipsită de orice alți contaminanți.

15.2.2

Tancurile și echipamentul pentru soluția de azotat de amoniu trebuie să fie independente de tancurile și echipamentul pentru alte mărfuri sau produse combustibile. Nu trebuie să fie folosite echipamente care, în timpul exploatării sau în caz de avarie, pot elibera în marfă produse combustibile, ca de exemplu, lubrifianți. Tancurile nu vor fi folosite pentru apa de mare în caz de balastare a navei.

15.2.3

În afară de cazurile aprobate în mod special de către Administrație, soluția de azotat de amoniu nu trebuie să fie transportată în tancuri care anterior au conținut alte tipuri de marfă, dacă aceste tancuri și echipamentul aferent nu au fost curățate în concordanță cu cerințele Administrației.

15.2.4

Temperatura din tanc a agentului de schimb de căldură, din instalația de încălzire tancuri, nu va depăși 160 o C. Instalația de încălzire trebuie prevăzută cu un dispozitiv de control care să permită menținerea mărfii la o temperatură medie, în masă, de 140 o C. Trebuie prevăzute alarme de temperatură ridicată la 145 o C și 150 o C și o alarmă la temperatură joasă la 125 o C. Atunci când temperatura mediului de schimb de căldură depășește 160 o C, se va declanșa de asemenea o alarmă. Alarmele și controlul temperaturii trebuie amplasate pe puntea de navigație.

15.2.5

Dacă temperatura medie a mărfii atinge 145 o C se va dilua un eșantion de marfă în proporție de zece părți în greutate, apă distilată sau demineralizată la o parte greutate marfă și pH-ul se va determina cu ajutorul unui indicator de precizie, care poate fi hârtie indicatoare sau senzor. Măsurătorile de aciditate se vor efectua astfel, la fiecare 24 de ore. Dacă pH-ul s-a stabilit la valoare mai mică de 4,2 , se va injecta amoniac gazos în marfă până când pH-ul se readuce la valoarea de 5,0.

15.2.6

Trebuie prevăzută o instalație fixă, de injectare a amoniacului gazos în marfă. Comenzile acestei instalații trebuie amplasate pe puntea de navigație. În acest scop, la bordul navei trebuie prevăzută o cantitate de 300 kg de amoniac pentru fiecare 1000 tone soluție de azotat de amoniu existentă la bord.

15.2.7

Pompele de marfă vor fi de tip centrifugal, acționate de la distanță sau de tip centrifugal cu etanșări cu jet de apă.

15.2.8

Tubulatura de aerisire trebuie prevăzută cu capete etanșe la intemperii de tip aprobat, pentru a preveni înfundarea lor. Aceste capete etanșe la intemperii trebuie să fie accesibile pentru inspecție și curățare.

15.2.9

Lucrul la cald pe tancuri, tubulatură și echipament care sunt în contact cu soluția de azotat de amoniu se va efectua numai după ce s-a eliminat orice urmă de azotat de amoniu, atât la interior cât și la exterior.

15.3

Disulfura de carbon

Disulfura de carbon poate fi transportată fie sub un strat protector de apă fie sub un strat protector de gaz inert așa cum se specifică în următoarele paragrafe:

Transportul sub strat protector de apă

15.3.1

Trebuie luate măsuri pentru menținerea unui strat protector de apă în tancul de marfă în timpul încărcării, descărcării si transferului. Suplimentar, va trebui ca în spațiul de ulaj să se mențină un strat protector de gaz inert pe toată durata transferului de marfă.

15.3.2

Toate deschiderile trebuie să fie situate în partea superioară a tancului, deasupra punții.

15.3.3

Tubulatura de încărcare trebuie extinsă până în apropierea fundului tancului.

15.3.4

Trebuie prevăzută o deschidere standard de ulaj pentru sondare în caz de avarie.

15.3.5

Tubulatura de marfă și conductele de aerisire trebuie să fie independente față de tubulatura și conductele de aerisire utilizate pentru alte mărfuri.

15.3.6

Pentru descărcarea mărfii trebuie utilizate pompe acționate de la distanță sau pompe submersibile cu acționare hidraulică. Dispozitivul de antrenare a unei pompe acționate de la distanță nu trebuie să constituie o sursă de aprindere pentru disulfura de carbon și nu trebuie utilizate echipamente care pot depăși temperatura de 80 o C.

15.3.7

Dacă este utilizată o pompă pentru descărcarea mărfii, ea trebuie introdusă printr-un puț cilindric care se va extinde de la partea superioară a tancului până într-un punct situat în vecinătatea fundului tancului. Înainte de scoaterea pompei din tanc, în cazul demontării ei, se va crea un strat protector de apă, cu excepția cazului când tancul a fost certificat ca fiind degazat.

15.3.8

Pentru descărcarea mărfii se poate folosi deplasarea sub presiune de gaz inert sau apă, în cazul când sistemul de stocare a mărfii este proiectat să reziste la presiunile și temperaturile care se ating în timpul acestei operații.

15.3.9

Supapele de siguranță trebuie construite din oțel inoxidabil.

15.3.10

Din cauza temperaturii joase de autoaprindere a disulfurii de carbon și a spațiului de închidere cerut pentru a opri propagarea flăcării, se permite utilizarea numai a sistemelor și circuitelor cu siguranță intrinsecă în zonele periculoase.

Transportul sub strat protector de gaz inert

15.3.11

Disulfura de carbon trebuie să fie transportată în tancuri independente cu o presiune de calcul de cel puțin 0,06 MPa.

15.3.12

Toate deschiderile trebuie să fie situate pe partea superioară a tancului, deasupra punții.

15.3.13

Garniturile de etanșare utilizate în sistemul de stocare trebuie executate din materiale care nu reacționează cu disulfura de carbon sau nu se dizolvă în aceasta.

15.3.14

Îmbinările filetate nu sunt permise în sistemul de stocare a mărfii și nici în tubulatura de vapori.

15.3.15

Înaintea încărcării, tancul(rile) trebuie să fie inertizate cu gazul inert corespunzător până când nivelul de oxigen este de 2% din volum sau mai mic. Trebuie să fie prevăzute mijloace de menținere automată a suprapresiunii în tancul care utilizează gaz inert corespunzător în timpul încărcării, transportului și descărcării. Instalația trebuie să poată menține această suprapresiune între 0,01 și 0,02 MPa, trebuie să fie monitorizată de la distanță și prevăzută cu alarme de suprapresiune/subpresiune.

15.3.16

Încăperile de magazie din jurul unui tanc independent care transportă disulfură de carbon trebuie să fie inertizate cu un gaz inert corespunzător până când nivelul de oxigen este de 2% din volum sau mai mic. Trebuie să fie prevăzute mijloace pentru menținerea acestei stări pe toată perioada voiajului. Trebuie să fie prevăzute de asemenea mijloace pentru luarea de probe din aceste încăperi în ceea ce privește vaporii de disulfură de carbon.

15.3.17

Disulfura de carbon trebuie să fie încărcată, transportată și descărcată astfel încât să nu se producă ventilarea aerului. Dacă în timpul încărcării tancului se utilizează returul de vapori de disulfură de carbon către uscat, instalația de retur a vaporilor trebuie să fie independentă de celelalte sisteme de stocare.

15.3.18

Disulfura de carbon trebuie să fie descărcată numai cu pompe introduse printr-un puț cilindric sau cu o deplasare de gaz inert corespunzător. Pompele introduse printr-un puț cilindric trebuie operate astfel încât să prevină acumularea de căldură în pompă. Pompa trebuie de asemenea să fie echipată în interiorul carcasei sale cu un senzor de temperatură cu citire de la distanță și o alarmă în compartimentul pompelor de marfă. Alarma trebuie să fie reglată la 80 0 C. Pompa trebuie de asemenea să fie prevăzută cu un dispozitiv automat de închidere care va fi activat dacă, în timpul descărcării, presiunea din tanc scade sub presiunea atmosferică.

15.3.19

Nu se va permite pătrunderea aerului în tancul de marfă, pompa de marfă sau tubulatura instalației de marfă atunci când sistemul conține disulfură de carbon.

15.3.20

În timpul încărcării sau descărcării disulfurii de carbon nu trebuie să fie manipulată altă marfă concomitent cu disulfura de carbon.

15.3.21

Trebuie prevăzută o instalație de pulverizare a apei sub presiune cu un debit suficient pentru a permite acoperirea eficientă a suprafeței din jurul manifoldului de încărcare, a tubulaturilor de pe puntea deschisă care servesc la manipularea produsului și a domurilor tancurilor. Dispunerea tubulaturii și a ajutajelor trebuie să fie astfel încât să permită o pulverizare uniformă la un debit de 10

litri/m 2 /minut . Comanda manuală de la distanță trebuie să fie amplasată astfel încât atât punerea în funcțiune de la distanță a pompelor de alimentare a instalației de pulverizare a apei cât și acționarea de la distanță a oricăror valvule normal închise ale instalație să poată fi realizată dintr-un loc corespunzător situat în exteriorul zonei de marfă, adiacent încăperilor de locuit, și ușor accesibil și operabil în caz de incendiu în zonele protejate. Instalația de pulverizare a apei trebuie să poată fi comandată în ambele moduri, local și cu acționare manuală de la distantă, și amplasarea trebuie să asigure că orice scurgere de marfă este imediat îndepărtată prin spălare cu apă. Suplimentar, trebuie prevăzut un furtun cu apă sub presiune la ajutaj și dacă temperaturile mediului ambiant permit acest lucru, trebuie racordat, gata de a fi utilizat imediat în perioada operațiilor de încărcare și descărcare.

15.3.22

Nici un tanc de marfă nu trebuie umplut cu lichid peste limita de 98% din volumul său la temperatura de referință (R).

15.3.23

Volumul maxim de marfă cu care se poate umple un tanc se va determina cu formula:



0,98 V

unde:

V =

volumul tancului

 R

densitatea relativă a mărfii la temperatura de referință (R)

 L

densitatea relativă a mărfii la temperatura de încărcare R =

temperatura de referință

15.3.24

Limitele maxime admisibile de umplere a fiecărui tanc de marfă trebuie precizate, pe o listă aprobată de Administrație, pentru fiecare temperatură de încărcare aplicabilă și pentru temperatura de referință maximă. Comandantul va păstra permanent, la bordul navei o copie a acestei liste.

15.3.25

Zonele de pe puntea deschisă sau spațiile semi-închise de pe puntea deschisă, situate pe o distanță de trei metri față de un orificiu de evacuare a tancului, un orificiu de evacuare a gazelor sau vaporilor, un racord de tubulatură de marfă sau o valvulă a unui tanc certificat pentru transportul disulfurii de carbon, trebuie să corespundă cerințelor pentru echipamentul electric specificat pentru disulfura de carbon din

coloana “i”

din tabelul de la capitolul 17. De asemenea, în interiorul zonelor specificate, nici o altă sursă de căldură, similară tubulaturii cu abur cu temperatura suprafeței peste 80 o C nu trebuie permisă.

15.3.26

Trebuie prevăzute dispozitive pentru ulajul și luarea de probe de marfă fără deschiderea tancului sau perturbarea stratului protector de gaz inert corespunzător sub presiune.

15.3.27

Produsul trebuie să fie transportat numai în conformitate cu un plan de manipulare a mărfii care a fost aprobat de către Administrație. Planurile de manipulare a mărfii trebuie să indice întreaga instalație de tubulatură de marfă. O copie a planului aprobat de manipulare a mărfii trebuie să fie disponibilă la bord. Certificatul internațional de conformitate pentru transportul în vrac al produselor chimice periculoase trebuie să conțină o mențiune cu privire la planul aprobat de manipulare a mărfii.

15.4

Eter dietilic

15.4.1

Exceptând cazul inertizării, spațiile goale care înconjoară tancurile de marfă trebuie prevăzute cu ventilație naturală pe durata voiajului navei. Dacă se montează o instalație de ventilație mecanică, toate suflantele vor fi construite astfel încât să nu se producă scântei. Echipamentul care deservește ventilația mecanică nu va fi amplasat în spațiile goale care înconjoară tancurile de marfă.

15.4.2

Supapele de siguranță montate pe tancurile gravitaționale vor fi reglate la o presiune efectivă de cel puțin 0,02 MPa.

15.4.3

Pentru descărcarea mărfii se poate utiliza deplasarea sub presiune de gaz inert, cu condiția ca sistemul de stocare a mărfii să fie proiectat pentru a rezista la presiunea respectivă.

15.4.4

Din punct de vedere al pericolului de incendiu vor fi luate măsuri pentru a elimina din zona de marfă orice sursă de aprindere sau orice sursă care degajă căldură sau amândouă.

15.4.5

Pentru descărcarea mărfii pot fi utilizate pompe cu condiția ca pe de o parte ele să fie concepute astfel încât să evite exercitarea presiunii lichidului pe presetupa axului sau ca ele să fie de tip submersibil cu acționare hidraulică și, pe de altă parte, să corespundă utilizării mărfii manipulate.

15.4.6

Trebuie luate măsuri pentru menținerea unei strat protector de gaz inert în tanc pe toată durata încărcării, descărcării și transferului mărfii.

15.5

Soluții de peroxid de hidrogen

15.5.1

Soluții de peroxid de hidrogen de peste 60%, dar nu mai mult de 70% din greutate

15.5.1.1

Soluții de peroxid de hidrogen de peste 60%, dar nu mai mult de 70% din greutate, trebuie să fie transportate numai la bordul navelor specializate și nu se va transporta împreună cu nici un alt tip de marfă.

15.5.1.2

Tancurile de marfă și echipamentul aferent trebuie construite fie din aluminiu pur (99,5%) fie din oțel inoxidabil masiv (304L, 316, 316L sau 316Ti) și pasivizate în conformitate cu metodele aprobate. Pentru tubulatura de pe punte nu trebuie utilizat aluminiu. Orice material nemetalic utilizat pentru sistemul de stocare trebuie ales astfel încât să nu fie atacat de peroxidul de hidrogen, nici să nu contribuie la descompunerea lui.

15.5.1.3

Pentru operațiile de transfer al mărfii nu trebuie utilizate compartimentele de pompe.

15.5.1.4

Tancurile de marfă trebuie separate prin coferdamuri de tancurile de combustibil lichid sau de orice spațiu care conține substanțe inflamabile sau combustibile.

15.5.1.5

Tancurile destinate pentru transportul peroxidului de hidrogen nu trebuie utilizate ca tancuri de balast pentru apă de mare.

15.5.1.6

Senzorii de temperatură trebuie instalați la partea superioară a tancului și la fundul tancului. Aparatura cu citirea de la distanță a temperaturii și sistemul de supraveghere continuă a temperaturii trebuie instalate pe puntea de navigație. Dacă temperatura din interiorul tancului depășește 35 o C se vor declanșa alarme luminoase și acustice pe puntea de navigație.

15.5.1.7

Aparatura fixă pentru măsurarea conținutului de oxigen (sau conductele pentru prelevarea eșantioanelor de gaze) trebuie amplasată în spațiile goale adiacente tancurilor pentru detectarea oricărei scurgeri de marfă care s-ar produce în aceste spații. Aparatura de citire de la distanță și sistemul de supraveghere continuă a temperaturii (dacă sunt utilizate conducte pentru prelevarea eșantioanelor de gaz, este suficientă o prelevare intermitentă) și alarmele luminoase și acustice similare cu cele care sunt utilizate pentru senzorii de temperatură, trebuie amplasate pe puntea de navigație. Alarmele luminoase și acustice se vor declanșa dacă concentrația de oxigen în interiorul acestor spații goale depășește 30% din volum. Două aparate portabile pentru măsurarea conținutului de oxigen trebuie prevăzute ca mijloace de siguranță.

15.5.1.8

Pentru a preveni cazurile în care marfa ar putea să se descompună într-un mod necontrolat, trebuie prevăzută o instalație de evacuare a mărfii peste bord. Marfa va fi evacuată în mare dacă temperatura sa crește cu mai mult de 2 o C pe oră într-un interval de 5 ore, sau dacă temperatura interioară în tanc depășește 40 o C.

15.5.1.9

Instalațiile

aerisire

tancurilor

marfă

trebuie

prevăzute

supape

de presiune/depresiune pentru o aerisire normală controlată a aerului și cu discuri de siguranță sau dispozitive similare pentru aerisirea de avarie, dacă presiunea în interiorul tancului va crește rapid, ca urmare a descompunerii necontrolate a mărfii. Dimensiunile discurilor de siguranță vor fi în funcție de presiunea de calcul a tancului, de dimensiunile tancului și de viteza de descompunere estimată.

15.5.1.10

Trebuie prevăzută o instalație fixă de pulverizare a apei, permițând diluarea și eliminarea oricărei soluții concentrate de peroxid de hidrogen deversată pe punte. Zonele protejate prin apă pulverizată trebuie să includă manifoldul/racordurile de cuplare pentru furtunuri și părțile superioare ale tancurilor destinate transportului soluțiilor de peroxid de hidrogen. Debitul minim al acestor instalații trebuie să îndeplinească următoarele criterii:

Produsul trebuie diluat de la concentrația sa inițială la concentrația de 35% din greutate, în primele 5 minute după deversare;

Debitul și mărimea aproximativă a deversării trebuie determinate pe baza debitelor de încărcare și descărcare maxime anticipate, pe baza timpului necesar opririi scurgerii de marfă

în

caz

deversare

din

tanc

datorită

preaplinului

avarierii tubulaturii/furtunului și în baza timpului necesar pentru începerea operației de diluție cu apă, ca urmare a comenzii din postul de comandă a încărcării mărfii sau de pe puntea de navigație.

15.5.1.11

Nu se vor transporta decât soluții de peroxid de hidrogen a căror viteză maximă de descompunere este de 1% pe an la temperatură de 25 o C. Expeditorul mărfii va prezenta comandantului navei un certificat care să garanteze că produsul corespunde acestei norme și acest certificat se va păstra la bordul navei. Un reprezentant tehnic al furnizorului se va afla la bordul navei pentru a controla operațiunile de transfer a mărfii și care să poată verifica stabilitatea peroxidului de hidrogen. El va certifica comandantului că marfa a fost încărcată într-o stare stabilă.

15.5.1.12

Fiecare membru din echipajul navei care participă la operațiunile de transfer ale mărfii va fi echipat cu îmbrăcăminte de protecție rezistentă la peroxidul de hidrogen soluție. Îmbrăcămintea de protecție va fi compusă din combinezoane neinflamabile și accesorii corespunzătoare: mănuși, bocanci și ochelari de protecție.

15.5.2

Soluții de peroxid de hidrogen de peste 8%, dar nu mai mult de 60% din greutate

15.5.2.1

Bordajul exterior al navei nu trebuie să formeze nici un fel de separație cu tancurile care conțin asemenea produse.

15.5.2.2

Peroxidul de hidrogen trebuie transportat în tancurile care au fost efectiv curățate în întregime, pentru a elimina orice urmă de la mărfurile anterior transportate și vaporii acestora sau orice urmă de balast. Procedurile pentru inspectarea, curățarea, pasivizarea și încărcarea tancurilor trebuie să fie în concordanță cu circulara MSC/Circ.394. La bordul navei trebuie să existe un certificat care să indice acele proceduri din circulară care au fost aplicate. Administrația poate renunța la cerința privind pasivizarea pentru navele de cabotaj ce fac voiaje scurte. Acordarea unei atenții deosebite este esențială în asigurarea transportului în siguranță al peroxidului de hidrogen după cum urmează:

în cazul în care se transportă peroxid de hidrogen nici o altă marfă nu trebuie transportată simultan.

tancurile care au conținut peroxid de hidrogen ar putea fi folosite pentru alte mărfuri numai

după

curățare

în

conformitate

procedurile

menționate

în

circulara MSC/Circ.394.

Trebuie avut în vedere faptul că din punct de vedere al proiectării, în interiorul tancurilor trebuie să se prevadă o structură minimă, o curgere liberă, fără obstacole și accesibilă la examinarea vizuală.

15.5.2.3

Tancurile de marfă și echipamentul aferent va fi ori din aluminiu pur (99,5%) ori din oțel inoxidabil masiv (de exemplu 304, 304L, 316, 316L sau 316Ti) corespunzător folosirii cu peroxid de hidrogen. Pentru tubulatura de pe punte nu se va folosi aluminiul. Orice material nemetalic utilizat la construcția sistemului de stocare nu trebuie să fie atacat de peroxid de hidrogen, nici să contribuie la descompunerea lui .

15.5.2.4

Tancurile de marfă vor fi separate prin coferdamuri de tancurile de combustibil lichid și de orice spațiu care conține materiale incompatibile cu peroxidul de hidrogen.

15.5.2.5

Senzorii de temperatură trebuie instalați la partea superioară a tancului și la fundul tancului. Aparatura de citire de la distanță și sistemul de supraveghere continuă a temperaturii trebuie amplasate pe puntea de navigație. Dacă temperatura în interiorul tancului depășește 35 o C, pe puntea de navigație se vor declanșa alarme luminoase și acustice.

15.5.2.6

Aparatura fixă pentru măsurarea conținutului de oxigen (sau conductele pentru prelevarea eșantioanelor de gaze) trebuie amplasată în spațiile goale adiacente tancurilor respective, pentru detectarea oricărei scurgeri de marfă care s-ar produce în aceste spații. Aparatura trebuie să identifice creșterea inflamabilității în cazul îmbogățirii cu oxigen. Aparatura de citire de la distanță, sistemele de supraveghere continuă (dacă sunt utilizate conducte pentru prelevarea eșantioanelor de gaz, prelevarea intermitentă se consideră satisfăcătoare) și alarmele luminoase și acustice similare cu cele care sunt utilizate pentru senzorii de temperatură trebuie instalate pe puntea de navigație. Alarmele luminoase și acustice se vor declanșa dacă concentrația de oxigen în interiorul acestor spații goale depășește 30% din volum. Două aparate portabile pentru controlul oxigenului, trebuie să fie disponibile ca mijloace de siguranță.

15.5.2.7

Pentru a preveni cazurile când marfa ar putea să se descompună într-un mod necontrolat, trebuie instalat un sistem de evacuare a mărfii peste bord. Marfa va fi evacuată în mare dacă temperatura sa crește cu mai mult de 2 o C pe oră într-un interval de 5 ore sau dacă temperatura interioară în tanc depășește 40 o C.

15.5.2.8

Instalațiile de aerisire cu filtrare a tancurilor de marfă vor fi prevăzute cu supape de presiune/depresiune pentru aerisirea normală de tip controlat și un dispozitiv de aerisire în caz de urgență dacă presiunea tancului crește rapid ca urmare a descompunerii necontrolate a mărfii, așa cum este precizat în paragraful 15.5.2.7. Aceste instalații de aerisire trebuie concepute în așa fel încât acestea să nu introducă apă de mare în interiorul tancului de marfă, chiar în condiții atmosferice severe. Aerisirea de urgență se va dimensiona în baza presiunii de calcul a tancului și mărimii tancului.

15.5.2.9

Trebuie prevăzută o instalație fixă de pulverizare a apei, pentru diluarea și evacuarea oricărei soluției de peroxid de hidrogen deversată pe punte. Zonele protejate prin apă pulverizată vor include manifoldul/racordurile de cuplare pentru furtunuri și părțile superioare ale acelor tancuri destinate transportului de soluției de peroxid de hidrogen. Debitul minim al acestor instalații trebuie să îndeplinească următoarele criterii:

Produsul trebuie diluat de la concentrația sa inițială la concentrația de 35% din greutate în primele 5 minute după deversare;

Debitul de deversare și mărimea aproximativă a deversării trebuie determinate pe baza debitelor maxime anticipate de încărcare și descărcare, pe baza timpului necesar opririi scurgerii de marfă în caz de deversare din tanc, datorită preaplinului sau unei avari la tubulatură/furtun și în baza timpului necesar pentru începerea pulverizării apei, ca urmare a comenzii din postul de control al încărcării mărfii sau de pe puntea de navigație.

15.5.2.10

Trebuie transportate numai acele soluții de peroxid de hidrogen care au o viteză maximă de descompunere de 1% pe an, la temperatura de 25 o C. Expeditorul mărfii va prezenta comandantului navei un certificat care să garanteze că produsul corespunde acestei norme și acest certificat se va păstra la bordul navei. La bordul navei se va afla un reprezentant tehnic al producătorului care va supraveghea operațiunile de transfer marfă și va putea verifica stabilitatea peroxidului de hidrogen. El va certifica comandantului că marfa a fost încărcată în stare stabilă.

15.5.2.11

Fiecare membru din echipajul navei care participă la operațiunile de transfer marfă trebuie echipat cu îmbrăcăminte de protecție rezistentă la soluția de peroxid de hidrogen. Îmbrăcămintea de

protecție va fi compusă din combinezoane neinflamabile corespunzătoare și mănuși, bocanci și ochelari de protecție.

15.5.2.12

Pe durata transferului peroxidului de hidrogen instalațiile de tubulaturi aferente trebuie să fie separate de toate celelalte instalații. Furtunurile de marfă folosite pentru transferul peroxidului de hidrogen

trebuie

să

fie

marcate

“NUMAI

PENTRU

TRANSFERUL

PEROXIDULUI

DE HIDROGEN”.

15.5.3

Proceduri pentru inspecție, curățare, pasivizare și încărcarea tancurilor pentru transportul soluțiilor de peroxid de hidrogen 8-60% care au conținut alte mărfuri sau pentru transportul altor mărfuri după transportul de peroxid de hidrogen

15.5.3.1

Tancurile care au conținut mărfuri altele decât peroxidul de hidrogen trebuie să fie inspectate, curățate și pasivizate înaintea reutilizării pentru transportul soluțiilor de peroxid de hidrogen. Procedurile pentru inspecție și curățare, așa cum sunt date în paragrafele 15.5.3.2 până la 15.5.3.8 de mai jos, se aplică atât tancurilor din oțel inoxidabil cât și celor din aluminiu pur (vezi paragraful 15.5.2.2). Procedurile pentru pasivizare sunt date în paragraful 15.5.3.9 pentru oțel inoxidabil și

15.5.3.10 pentru aluminiu. Dacă nu s-a specificat altfel, toate procedurile se aplică tancurilor și tuturor echipamentelor aferente care au fost în contact cu altă marfă.

15.5.3.2

După descărcarea mărfii anterioare, tancul trebuie să fie predat în siguranță și supus unei inspecții pentru verificarea absenței reziduurilor, depunerilor și ruginii.

15.5.3.3

Tancurile și echipamentul aferent trebuie să fie spălate cu apă curată filtrată. Apa ce va fi folosită trebuie să aibă cel puțin calitatea apei potabile cu un conținut scăzut de clor.

15.5.3.4

Urmele de reziduuri și vaporii de la marfa anterioară trebuie să fie îndepărtate prin spălarea cu abur a tancului și echipamentului.

15.5.3.5

Tancul și echipamentul sunt spălate din nou cu apă curată (având calitatea celei mai sus menționate) și uscate utilizând aer filtrat care nu conține hidrocarburi.

15.5.3.6

Trebuie prelevată o probă din atmosfera din tanc și investigată în ceea ce privește prezența vaporilor organici și concentrația de oxigen.

15.5.3.7

Tancul trebuie să fie supus din nou examinării vizuale în ceea ce privește reziduurile de la marfa anterioară, depunerile și rugina, precum și orice miros de la marfa anterioară.

15.5.3.8

Dacă inspecția sau măsurătorile indică prezența reziduurilor de la marfa anterioară sau a vaporilor săi, trebuie să se repete operațiunile indicate la paragrafele 15.5.3.3 până la 15.5.3.5.

15.5.3.9

Tancul și echipamentul din oțel inoxidabil, care au conținut alte mărfuri decât peroxidul de hidrogen sau care au suferit reparații, trebuie să fie curățate și pasivizate, indiferent de orice altă pasivizare anterioară, conform următoarei proceduri:

Sudurile noi și alte părți care au fost supuse reparațiilor trebuie să fie curățate și finisate utilizând o perie metalică din oțel inoxidabil, daltă, glaspapir sau disc din piele pentru polizat. Suprafețele aspre vor fi netezite. Este necesară o lustruire finală.

Reziduurile unsuroase și uleioase trebuie să fie îndepărtate cu ajutorul solvenților organici corespunzători sau a soluțiilor corespunzătoare de detergent dizolvate în apă. Utilizarea compușilor care conțin clor trebuie să fie evitată deoarece aceștia pot contraveni în mod serios pasivizării.

Reziduurile de la agentul de degresare trebuie să fie îndepărtate prin spălare cu apă.

Operațiunea următoare constă din îndepărtarea depunerilor și ruginii prin utilizarea unui acid (de exemplu un amestec de acid azotic și acid fluorhidric) urmat din nou de o spălare cu apă curată.

Toate suprafețele metalice care pot veni în contact cu peroxidul de hidrogen trebuie să fie pasivizate prin aplicarea acidului azotic cu o concentrație cuprinsă între 10 și 35% din masă. Acidul azotic nu trebuie să conțină metale grele, altele decât agenții oxidanți sau fluorură de hidrogen. Procesul de pasivizare va continua de la 8 la 24 ore, în funcție de concentrația de acid, temperatura mediului ambiant și alți factori. În acest timp, trebuie să fie asigurat un contact continuu între suprafețele ce vor fi pasivizate și acidul azotic. În cazul suprafețelor mari, acest lucru se poate realiza prin recircularea acidului. Hidrogenul poate fi degajat în timpul procesului de pasivizare, ducând la obținerea unei atmosfere explozive în tancuri. Deci, trebuie să fie luate măsuri corespunzătoare pentru evitarea formării sau aprinderii acestei atmosfere.

După pasivizare, suprafețele trebuie să fie bine spălate cu apă curată filtrată. Procesul de spălare trebuie să fie repetat până când apa reziduală are aceeași valoare a pH-ului ca cea din apa inițială.

Suprafețele tratate conform procedurilor de mai sus pot determina un anumit grad de descompunere atunci când vin în contact cu peroxidul de hidrogen pentru prima oară. Această descompunere va înceta în scurt timp (de obicei în două sau trei zile). Deci, se recomandă o spălare suplimentară cu peroxid de hidrogen pe o perioadă de cel puțin două zile.

În cadrul procesului, se vor utiliza numai agenții de degresare și agenții acizi de curățare care au fost recomandați în acest sens de către producătorul peroxidului de hidrogen.

15.5.3.10

Tancurile și echipamentul din aluminiu care au conținut mărfuri altele decât peroxidul de hidrogen sau care au fost supuse reparațiilor, trebuie să fie curățate și pasivizate. În continuare se dă un exemplu de procedură recomandată:

Tancul trebuie să fie spălat cu o soluție de detergent sulfonic dizolvat în apă caldă, urmată de o spălare cu apă.

Suprafața trebuie să fie apoi tratată timp de 15 până la 20 min. cu o soluție de hidroxid de sodiu cu o concentrație de 7% din masă sau tratată pe o perioadă mai lungă de timp cu o soluție mai puțin concentrată (de ex. timp de 12 ore cu 0,4 până la 0,5% hidroxid de sodiu). Pentru prevenirea coroziunii excesive la fundul tancului atunci când se efectuează tratarea cu mai multe soluții concentrate de hidroxid de sodiu, apa se va adăuga în mod continuu pentru a dilua soluția de hidroxid de sodiu care se adună acolo.

Tancul trebuie să fie bine spălat cu apă curată, filtrată. Imediat după spălare, suprafața trebuie să fie pasivizată prin aplicarea acidului azotic cu o concentrație cuprinsă între 30 și 35% din masă. Procesul de pasivizare va continua timp de 16 până la 24 ore. În acest timp, trebuie să fie asigurat un contact continuu între suprafețele ce urmează a fi pasivizate și acidul azotic.

După pasivizare, suprafețele trebuie să fie bine spălate cu apă curată, filtrată. Procesul de spălare trebuie să fie repetat până când apa reziduală are aceeași valoare a pH-ului ca cea din apa inițială.

Trebuie efectuată o examinare vizuală pentru a se asigura că toate suprafețele au fost tratate. Se recomandă efectuarea unei spălări suplimentare în decurs de 24 ore cu o soluție de peroxid de hidrogen diluată având o concentrație de aproximativ 3 % din masă.

15.5.3.11

Concentrația și stabilitatea peroxidului de hidrogen soluție ce va fi încărcată trebuie să fie stabilită.

15.5.3.12

Peroxidul de hidrogen este încărcat cu supravegherea vizuală intermitentă a interiorului tancului, printr-o deschidere corespunzătoare.

15.5.3.13

Dacă se observă o barbotare importantă care nu dispare în decurs de 15 minute după terminarea încărcării, conținutul tancului trebuie descărcat și evacuat astfel încât aceste operațiuni să nu prezinte pericol pentru mediul înconjurător. Apoi, tancul și echipamentul trebuie să fie din nou pasivizat, așa cum s-a descris mai sus.

15.5.3.14

Trebuie stabilită din nou concentrația și stabilitatea peroxidului de hidrogen soluție. Dacă se obțin aceleași valori în cadrul limitelor de eroare indicate la paragraful 15.5.3.10, se consideră că tancul a fost pasivizat în mod corespunzător și că marfa este gata pentru transport.

15.5.3.15

Operațiunile descrise la paragrafele 15.5.3.2 până la 15.5.3.8 trebuie să fie efectuate sub supravegherea comandantului sau expeditorului. Operațiunile descrise la paragrafele 15.5.3.9 până la

15.5.3.15 trebuie să fie efectuate sub supravegherea și responsabilitatea unui reprezentant al producătorului de peroxid de hidrogen sau sub supravegherea și responsabilitatea unei alte persoane care cunoaște proprietățile respective de siguranță ale peroxidului de hidrogen.

15.5.3.16

Următoarea procedură trebuie să se aplice atunci când tancurile care au conținut peroxid de hidrogen soluție vor fi utilizate pentru alte produse (dacă nu se specifică altfel, toate operațiunile se aplică tancurilor și întregului echipament aferent care a fost în contact cu peroxidul de hidrogen):

Reziduurile din marfa de peroxid de hidrogen trebuie să fie drenate cât mai complet posibil din tancuri și echipament.

Tancurile și echipamentul trebuie să fie limpezite cu apă curată și apoi spălate bine cu apă curată.

Interiorul tancului trebuie să fie uscat și inspectat în ceea ce privește orice reziduuri.

Operațiunile .1 până la .3, indicate la 15.5.3.16, trebuie să fie efectuate sub supravegherea comandantului sau a expeditorului. Operațiunea .3 indicată la paragraful 15.5.3.16 trebuie efectuată de către o persoană care cunoaște bine proprietățile respective de siguranță ale produsului chimic ce urmează a fi transportat și ale peroxidului de hidrogen.

PRECAUȚII SPECIALE:

Descompunerea peroxidului de hidrogen poate îmbogăți atmosfera

cu oxigen și trebuie respectate precauții corespunzătoare.

Hidrogenul poate fi degajat în timpul procesului de pasivizare descris la paragrafele 15.5.3.9.5, 15.5.3.10.2 și 15.5.3.10.4, ducând la producerea unei atmosfere explozive în tanc. Deci, trebuie luate măsuri corespunzătoare pentru evitarea formării sau aprinderii acestei atmosfere.

15.6

Compuși antidetonanți pentru carburanți (conținând derivați alchil ai plumbului)

15.6.1

Tancurile destinate pentru transportul acestor mărfuri nu pot fi utilizate pentru transportul altor mărfuri, cu excepția produselor care vor fi utilizate la obținerea compușilor antidetonanți conținând derivați alchil ai plumbului.

15.6.2

Dacă compartimentul pompelor de marfă este situat la nivelul punții, în conformitate cu prevederile secțiunii 15.18, instalațiile de ventilație trebuie să satisfacă cerințele secțiunii 15.17.

15.6.3

Nu este permisă intrarea în tancurile de marfă utilizate pentru transportul acestor mărfuri, în afara de cazul când Administrația aprobă acest lucru.

15.6.4

Se va efectua analiza aerului din punct de vedere al conținutului de plumb, în scopul determinării dacă atmosfera este corespunzătoare înainte de a permite personalului să intre în compartimentul pompelor de marfă sau în spațiile goale care înconjoară tancul de marfă.

15.7

Fosforul, galben sau alb

15.7.1

Întotdeauna fosforul trebuie încărcat, transportat și descărcat sub un strat protector de apă cu o grosime de cel puțin 760 mm. În timpul operațiunilor de descărcare se vor lua măsuri pentru a se asigura că apa ocupă volumul eliberat de către fosfor. Apa descărcată dintr-un tanc cu conținut de fosfor trebuie deversată numai într-o instalație corespunzătoare de la mal.

15.7.2

Tancurile de marfă trebuie proiectate și încercate la o presiune corespunzătoare unei coloane de apă de cel puțin 2,4 m deasupra celui mai înalt punct al tancului în condițiile de încărcare de calcul, ținând cont de înălțime, densitatea relativă și metoda de încărcare și descărcare a fosforului.

15.7.3

Tancurile trebuie proiectate astfel încât suprafața de contact dintre fosforul lichid și stratul protector de apă să fie redusă la minimum.

15.7.4

Deasupra stratului protector de apă trebuie menținut un spațiu de ulaj de minim 1%. Spațiul de ulaj trebuie umplut cu gaz inert sau ventilat natural prin două trombe terminate cu gât de lebădă ale căror deschideri trebuie situate la înălțimi diferite, dar cel puțin 6 m deasupra punții și cel puțin 2 m deasupra plafonului rufului pentru pompe.

15.7.5

Toate deschiderile trebuie amplasate în punctul cel mai înalt al tancului de marfă, iar accesoriile și îmbinările fixate pe aceste deschideri trebuie realizate din materiale rezistente la pentaoxid de fosfor.

15.7.6

Fosforul trebuie încărcat la o temperatură ce nu va depăși 60 o C.

15.7.7

Dispozitivele de încălzire ale tancului trebuie amplasate în exteriorul tancurilor și se va utiliza o metodă corespunzătoare pentru controlul temperaturii pentru a asigura că temperatura fosforului nu va depăși 60 o C. Trebuie prevăzută o alarmă corespunzătoare pentru temperatură ridicată.

15.7.8

O instalație de stropire cu apă, aprobată de Administrație, va fi montată pentru a deservi toate spațiile goale care înconjoară tancurile de marfă. Instalația trebuie să funcționeze în mod automat în cazul scăpărilor de fosfor.

15.7.9

Spațiile goale menționate la paragraful 15.7.8 trebuie echipate cu mijloace eficiente de ventilație mecanică, care să aibă posibilitatea de a fi izolate rapid în caz de urgență.

15.7.10

Operațiile de încărcare și descărcare ale fosforului trebuie comandate prin intermediul unui sistem centralizat de pe navă, care va grupa nu numai alarmele pentru nivelul maxim, dar suplimentar, va asigura imposibilitatea deversării din cauza umplerii complete a tancului și în caz de urgență va asigura oprirea rapidă a acestor operații, fie de pe navă fie de pe uscat.

15.7.11

In timpul transferului mărfii, un furtun pentru apă situat pe punte, trebuie cuplat la o priză de apă și trebuie menținut așa în tot timpul operației de transfer, astfel încât orice scurgere de fosfor să fie imediat spălată cu apă.

15.7.12

Racordurile de cuplare pentru încărcare și descărcare dintre navă și uscat vor fi de un tip aprobat de către Administrație.

15.8

Oxid de propilenă și amestecuri de oxid de etilenă/oxid de propilenă cu conținut de oxid de etilenă nu mai mult de 30% din greutate

15.8.1

Produsele transportate în conformitate cu prevederile acestei secțiuni nu trebuie să conțină acetilenă liberă.

15.8.2

Dacă tancurile de marfă nu au fost curățate corespunzător, nu vor fi utilizate pentru transportul acestor produse în cazul în care una din cele trei mărfuri transportate anterior a fost un produs cunoscut ca și catalizator al polimerizării, cum ar fi:

acizi minerali (de ex. acid sulfuric, acid clorhidric, acid azotic);

acizi și anhidride carboxilice (de ex. acid acetic, formaldehidă);

acizi carboxilici halogenați (de ex. acidul cloracetic);

acizi sulfonici (de ex. acid benzensulfonic);

soluții caustice (ex. hidroxid de sodiu, hidroxid de potasiu);

amoniacul și soluții amoniacale;

amine și soluții de amine;

substanțe oxidante.

15.8.3

Înainte de încărcare tancurile trebuie efectiv și complet curățate în scopul eliminării tuturor urmelor din marfa anterioară rămasă în tancuri și tubulaturile lor, cu excepția cazului în care ultima marfă transportată a fost oxidul de propilenă sau amestecul oxid de etilenă/oxid de propilenă. Trebuie luate măsuri speciale în cazul amoniacului dacă acesta este transportat în tancuri din oțel, cu excepția tancului din oțel inoxidabil.

15.8.4

În toate cazurile, eficacitatea procedeelor de curățare a tancurilor și tubulaturilor aferente trebuie controlată cu ajutorul unei încercări sau inspecții corespunzătoare pentru a verifica că nu a mai rămas nici o urmă de materie acidă sau alcalină care ar putea crea pericol în prezența acestor produse.

15.8.5

Tancurile trebuie deschise și inspectate înainte de fiecare încărcare inițială cu aceste produse, în scopul verificării absenței contaminării depunerilor masive de rugină și a lipsei defectelor de structură vizibile. Dacă tancurile de marfă sunt destinate transportului permanent al acestor produse, inspecțiile trebuie efectuate la intervale nu mai mari de doi ani.

15.8.6

Tancurile destinate transportului acestor produse trebuie construite din oțel sau oțel inoxidabil.

15.8.7

Tancurile care au fost încărcate cu aceste produse pot fi utilizate pentru transportul altor mărfuri după o curățare minuțioasă a tancurilor și instalațiilor de tubulaturi aferente, prin spălare sau purjare.

15.8.8

Toate

valvulele,

flanșele,

accesoriile

și

echipamentul

auxiliar

trebuie

să

fie de tip corespunzător pentru a fi folosite cu produsele și trebuie construite din oțel sau oțel inoxidabil în conformitate cu normele recunoscute. Supapele sau suprafața supapelor, scaunelor și altor părți ale valvulelor care sunt supuse uzurii vor fi din oțel inoxidabil cu un conținut de crom de cel puțin 11%.

15.8.9

Garniturile de etanșare trebuie executate din materiale care nu reacționează cu produsul, nu se dizolvă în acesta sau nu produce coborârea punctului de autoaprindere a acestui produs și trebuie să fie rezistente la foc și cu o comportare mecanică corespunzătoare. Suprafața de contact cu marfa trebuie să fie din politetrafluoretilenă (PTFE), sau din alte materiale care să asigure un grad de siguranță similar în ceea ce privește caracterul inert. Pot fi acceptate etanșările construite din spirale de oțel inoxidabil cu umplutură din PTFE sau dintr-un polimer fluorat similar.

15.8.10

Izolația și presgarniturile, când sunt utilizate, trebuie constituite dintr-un material care nu reacționează cu produsele, nu se dizolvă în acestea sau nu produce coborârea punctului de autoaprindere a acestor produse.

15.8.11

În general, materialele de mai jos s-au dovedit a fi necorespunzătoare pentru garnituri de etanșare, presgarnituri și utilizări similare folosite în sistemele de stocare a acestor produse și necesar a fi încercate înaintea aprobării de către Administrație:

neoprenul sau cauciucul natural, dacă intră în contact cu aceste produse;

azbestul sau lianții utilizați cu azbest;

materialele care conțin oxizi de magneziu, ca de exemplu, vata minerală.

15.8.12

Utilizarea îmbinărilor filetate este interzisă pe tubulatura pentru marfă lichidă sau gazoasă.

15.8.13

Tubulatura de încărcare și descărcare a mărfii se va extinde până la o distanță de cel puțin 100 mm de la fundul tancului sau al oricărui puț de drenare.

15.8.14.1

Instalația de stocare a unui tanc care conține aceste produse trebuie prevăzută cu o valvulă pe tubulatura de retur a vaporilor.

15.8.14.2

Aceste produse trebuie încărcate și descărcate în așa fel încât să se împiedice orice scurgere din atmosfera tancurilor în mediul exterior. Dacă în timpul încărcării tancului se utilizează returul de vapori către uscat, instalația de retur a vaporilor racordată la sistemul de stocare a produselor va fi independentă de celelalte sisteme de stocare.

15.8.14.3

În timpul operațiunilor de descărcare, presiunea efectivă în interiorul tancului de marfă trebuie menținută la un nivel mai mare de 0,007 MPa.

15.8.15

Marfa poate fi descărcată numai cu pompe cu acționare de la distanță, pompe submersibile cu acționare hidraulică sau prin deplasare cu ajutorul gazului inert. Fiecare pompă de marfă trebuie să fie dispusă astfel încât să nu producă o încălzire semnificativă a produsului dacă tubulatura de refulare a pompei este închisă sau obturată într-un alt fel.

15.8.16

Tancurile care transportă aceste produse trebuie aerisite independent față de tancurile care transportă alte produse. Trebuie prevăzute dispozitive care să permită prelevarea probelor din conținutul tancului, fără ca deschiderea tancului să permită intrarea în contact cu atmosfera exterioară.

15.8.17

Furtunurile de marfă utilizate pentru transferul acestor produse trebuie marcate cu mențiunea “SE UTILIZEAZĂ NUMAI PENTRU TRANSFERUL OXIDULUI DE ALCHIL”.

15.8.18

Tancurile de marfă, spațiile goale și alte spații închise adiacente unui tanc de marfă gravitațional structural ce transportă oxidul de propilenă trebuie să conțină o marfă compatibilă (acele mărfuri menționate la paragraful 15.8.2 sunt exemple de substanțe considerate ca incompatibile) sau vor fi inertizate prin injectarea unui gaz inert corespunzător. Orice spațiu de magazie în care este amplasat un tanc de marfă independent trebuie inertizat. Aceste spații inertizate și tancurile trebuie supravegheate din punct de vedere al conținutului de produse și de oxigen. Conținutul în oxigen al acestor spații va fi menținut sub 2%. În acest sens se poate utiliza o aparatură portabilă pentru prelevat probe.

15.8.19

În nici un caz nu se va permite pătrunderea aerului în pompa de marfă sau tubulatura instalației de marfă dacă aceste produse se află în interiorul instalației.

15.8.20

Înainte de a decupla conductele de la mal, presiunea în conductele cu lichid și vapori trebuie micșorată cu ajutorul valvulelor corespunzătoare, instalate pe distribuitorul de încărcare. Lichidele și vaporii din aceste conducte nu trebuie evacuate în atmosferă.

15.8.21

Oxidul de propilenă poate fi transportat în tancuri de presiune sau în tancuri gravitaționale independente sau integrale. Amestecurile de oxid de etilenă/oxid de propilenă trebuie transportate în tancuri gravitaționale independente sau tancuri de presiune. Tancurile trebuie proiectate pentru presiunea maximă care poate apare în timpul încărcării, transportului și descărcării mărfii.

15.8.22.1

Tancurile de marfă pentru transportul oxidului de propilenă cu o presiune efectivă de calcul mai mică de 0,06 MPa și tancurile pentru transportul amestecurilor de oxid de propilenă/oxid de etilenă cu o presiune efectivă de calcul mai mică de 0,12 MPa trebuie prevăzute cu o instalație de răcire pentru a menține marfa sub temperatura de referință.

15.8.22.2

Aplicarea cerinței referitoare la o instalație frigorifică pentru tancurile a căror presiune efectivă de calcul este mai mică de 0,06 MPa poate fi suspendată de către Administrație pentru navele exploatate pe zone limitate sau care efectuează voiaje de scurtă durată cu luarea în considerație a oricărei izolări termice a tancurilor. Zona și perioadele din an pentru care se permit astfel de transporturi trebuie indicate în condițiile de transport din Certificatul internațional de conformitate pentru transportul în vrac al produselor chimice periculoase.

15.8.23.1

Orice instalație de răcire trebuie să mențină temperatura lichidului sub temperatura lui de fierbere la presiunea de stocare. Trebuie prevăzute cel puțin două echipamente complete de răcire cu reglare autonomă în funcție de variațiile temperaturii în interiorul tancurilor. Fiecare echipament de răcire trebuie complet dotat cu accesoriile necesare funcționarii lui în bune condiții. Comanda instalației trebuie de asemenea să poată fi acționată manual. Trebuie prevăzută o alarmă pentru a semnaliza funcționarea necorespunzătoare a aparaturii de control a temperaturii. Fiecare instalație de răcire va avea o capacitate suficientă pentru a menține temperatura mărfii lichide sub temperatura de referință din instalație.

15.8.23.2

Ca alternativă de dotare, pot fi prevăzute trei echipamente de răcire, din care oricare două dintre ele trebuie să poată menține temperatura lichidului sub temperatura de referință.

15.8.23.3

Agenții frigorifici care sunt separați de produse printr-un singur perete trebuie să fie de tipul celor care nu reacționează cu produsele respective.

15.8.23.4

Nu se vor utiliza instalații de răcire care funcționează cu compresia directă a produselor.

15.8.24

Reglările presiunii supapelor de siguranță nu trebuie să fie mai mici de 0,02 MPa, iar pentru tancurile de presiune nu mai mari de 0,7 MPa pentru transportul oxidului de propilenă și nu mai mare de 0,53 MPa pentru transportul amestecurilor de oxid de propilenă/oxid de etilenă.

15.8.25.1

Tubulatura instalației pentru tancurile care vor fi încărcate cu aceste produse trebuie să fie separată (așa cum se definește în paragraful 3.1.4) de tubulatura instalației celorlalte tancuri, inclusiv de tancurile goale. Dacă tubulatura instalației care deservește tancurile ce vor fi încărcate nu este independentă (așa cum se definește în paragraful 1.3.18) cerința de separare a tubulaturii se va îndeplini prin demontarea unui tronson scurt de tubulatură, valvule sau alte tronsoane de tubulaturi și prin instalarea în locul lor a unor flanșe oarbe. Această cerință de separare se va aplica tuturor tubulaturilor de marfă lichidă sau gazoasă și tuturor circuitelor de aerisire a lichidului și vaporilor și oricăror alte ramificații posibile, cum ar fi tubulatura comună de alimentare cu gaz inert.

15.8.25.2

Aceste produse pot fi transportate în conformitate cu planurile de manipulare a mărfii care au fost aprobate de către Administrație. Fiecare schemă anticipată pentru încărcare va face obiectul unui plan distinct de manipulare a mărfii. Planurile de manipulare a mărfii trebuie să indice ansamblul instalației tubulaturii de marfă și locurile unde se vor amplasa flanșele oarbe necesare pentru a îndeplini cerințele de mai sus, referitoare la separarea tubulaturii. O copie al fiecărui plan de manipulare a mărfii aprobat trebuie păstrată la bordul navei. Certificatul internațional de conformitate pentru transportul în vrac al produselor chimice periculoase trebuie să conțină o mențiune asupra planurilor aprobate pentru manipularea mărfii.

15.8.25.3

Înainte de a începe încărcarea acestor produse și de fiecare dată când se revine la o asemenea exploatare, se va obține de la o persoană responsabilă acceptată de către Administrația portului, un certificat care să ateste că separarea cerută pentru tubulatură a fost efectuată și se va păstra la bordul navei. Fiecare îmbinare dintre o flanșă oarbă si o flanșă de la tubulatura instalației trebuie prevăzută cu un fir metalic și un sigiliu pus de către o persoană responsabilă, astfel încât să fie imposibilă demontarea flanșei oarbe din neatenție.

15.8.26.1

Nici un tanc de marfă nu trebuie umplut cu lichid peste limita de 98% din volumul său la temperatura de referință.

15.8.26.2

Volumul maxim de marfă cu care se poate umple un tanc se va determina cu formula:



0,98 V

unde:

V L

volumul maxim la care tancul poate fi încărcat V =

volumul tancului

 R

densitatea relativă a mărfii la temperatura de referință

 L

densitatea relativă a mărfii la temperatura și presiunea de încărcare.

15.8.26.3

15.8.27

Marfa trebuie să fie transportată sub un strat protector de azot gazos. Trebuie instalat un sistem automat pentru completarea cantității de azot pentru a evita scăderea presiunii efective în tanc sub 0,007 MPa în cazul scăderii temperaturii produsului datorită condițiilor mediului ambiant sau a funcționării defectuoase a instalației frigorifice. La bordul navei trebuie să fie disponibilă o cantitate suficientă de azot pentru a compensa necesitățile dispozitivului automat de control a presiuni. Trebuie utilizat azotul comercial (99,9% din volum) pentru realizarea stratului protector. O baterie de butelii de azot legate la tancurile de marfă prin intermediul unui reductor de presiune poate fi considerată că respectă sensul expresiei “automat” în contextul acestui paragraf.

15.8.28

Înainte și după încărcare atmosfera spațiului de vapori a tancului de marfă trebuie analizată pentru a se asigura dacă conținutul de oxigen este de 2% din volum sau mai puțin.

15.8.29

Trebuie prevăzută o instalație de pulverizare a apei sub presiune cu un debit suficient pentru a permite acoperirea eficientă a suprafeței din jurul manifoldului de încărcare, tubulaturile expuse de pe punte care servesc la manipularea produsului și domurile tancurilor. Dispunerea tubulaturii și ajutajelor trebuie să permită o pulverizare uniformă pe toată suprafața protejată, la un debit de

10 l/m 2 /minut . Instalația trebuie să poată fi comandată manual și să fie amplasată astfel încât, atât punerea în funcțiune de la distanță a pompelor de alimentare a instalației de pulverizare a apei cât și acționarea de la distanță a oricăror valvule normal închise ale instalație să poată fi realizată dintr-un loc corespunzător situat în exteriorul zonei de marfă, adiacent încăperilor de locuit, și ușor accesibil și operabil în caz de incendiu în zonele protejate. Instalația de pulverizare a apei trebuie să poată fi comandată în ambele moduri, local și cu acționare manuală de la distantă, și amplasarea trebuie să asigure că orice scurgere de marfă este imediat îndepărtată prin spălare cu apă. Suplimentar, trebuie prevăzut un furtun cu apă sub presiune la ajutaj și dacă temperaturile mediului ambiant permit acest lucru, trebuie racordat, gata de a fi utilizat imediat în perioada operațiilor de încărcare și descărcare.

15.8.30

Trebuie prevăzută o acționare de la distanță printr-o valvulă cu închidere pe fiecare cuplare cu furtunul de marfă, utilizată pe perioada transferului mărfii.

15.9

Clorat de sodiu în soluție (concentrație 50% din masă sau mai puțin)

15.9.1

Tancurile și echipamentul aferent care au conținut acest produs pot fi utilizate pentru alte mărfuri după ce au fost curățate complet prin spălare sau purjare.

15.9.2

În caz de scăpări ale acestui produs, întreaga cantitate de lichid deversată trebuie imediat îndepărtată prin spălare cu apă. În scopul reducerii oricărui pericol de incendiu nu se va permite uscarea lichidului prin evaporare.

15.10

Sulf (topit)

15.10.1

Aerisirea tancurilor de marfă trebuie astfel concepută încât să mențină concentrația de hidrogen sulfurat la un nivel mai mic decât jumătate din limita inferioară de explozie a acestui produs în tot spațiul de vapori al tancului și în toate condițiile de transport (și anume, la un nivel mai mic de 1,85% din volum).

15.10.2

Când sunt folosite instalațiile de ventilație mecanică în scopul menținerii unui nivel redus al concentrației de gaze în tancurile de marfă, trebuie prevăzut un sistem de alarmă care va semnaliza avariile instalațiilor.

15.10.3

Instalațiile de ventilație trebuie proiectate și instalate astfel încât să se evite depunerea sulfului în interiorul instalației.

15.10.4

Deschiderile spațiilor goale adiacente cu tancurile de marfă trebuie proiectate și montate astfel încât să nu permită intrarea apei, a sulfului sau a vaporilor de marfă.

15.10.5

Trebuie să se prevadă conexiuni pentru a permite preluarea eșantioanelor și analiza vaporilor care se găsesc în spațiile goale.

15.10.6

Trebuie să se prevadă controlul temperaturii mărfii pentru a se asigura că temperatura sulfului nu depășește 155 o C.

15.10.7

Sulful (topit) are un punct de aprindere la o temperatură de peste 60 o C; totuși, echipamentul electric trebuie să fie certificat din punct de vedere al siguranței la emanările de gaze.

15.11

Acizi

15.11.1

Bordajul navei nu trebuie să se constituie în vreun perete al tancurilor care conțin acizi minerali.

15.11.2

Administrația va examina propunerile care vizează placarea tancurilor din oțel și a instalațiilor de tubulaturi aferente cu materiale rezistente la coroziune. Elasticitatea stratului de protecție nu va fi mai mică decât aceea a tablelor pe care este aplicat.

15.11.3

Grosimea tablelor trebuie calculată în funcție de puterea de coroziune a mărfii, în afară de cazul în care la construcția tancurilor se utilizează table din materiale rezistente la coroziune sau placate în mod corespunzător.

15.11.4

Flanșele aferente de la cuplările manifoldului de încărcare și descărcare trebuie prevăzute cu ecrane, care pot fi portabile, pentru a îndepărta pericolul pulverizării mărfii; și, suplimentar, trebuie prevăzute de asemenea, tăvi de colectare pentru a preveni scurgerea pe punte.

15.11.5

Datorită pericolului pe care îl constituie degajările de hidrogen în cursul transportului acestor produse, echipamentul electric trebuie să îndeplinească cerințele de la 10.1.4. Echipamentul electric certificat din punct de vedere al siguranței trebuie să corespundă utilizării într-o atmosferă conținând amestecuri de aer și hidrogen. În aceste spații nu se permite utilizarea altor surse de aprindere.

15.11.6

Substanțele, care fac obiectul cerințelor acestei secțiuni, trebuie separate de tancurile de combustibil lichid, suplimentar față de cerințele de separare de la 3.1.1.

15.11.7

Trebuie prevăzute aparate corespunzătoare pentru detectarea scurgerilor de marfă în spațiile învecinate.

15.11.8

Dispozitivele de pompare a apei de santină și de drenare din compartimentul pompelor de marfă trebuie construite din materiale rezistente la coroziune.

15.12

Produse toxice

15.12.1

Orificiile de evacuare a instalațiilor de aerisire a tancurilor trebuie amplasate:

la o înălțime egală cu B/3 sau 6 m, care dintre ele este mai mare, deasupra punții expuse, sau în cazul tancurilor amplasate pe punte, deasupra pasarelei de acces;

la cel puțin 6 m deasupra pasarelei de legătură prova și pupa, dacă este amplasată în zonă la 6 m distanță față de pasarelă ;

la 15 m de orice deschidere sau priză de aer pentru orice încăperi de locuit și serviciu; și

înălțimea aerisirii poate fi redusă la 3 m deasupra punții sau pasarelei prova și pupa, după caz, cu condiția ca să se prevadă supape de evacuare de mare viteză, de un tip aprobat, care dirijează amestecul de vapori și aer, în sus într-un jet liber și la o viteză de ieșire de cel puțin 30 m/s.

15.12.2

Instalațiile de aerisire a tancurilor trebuie prevăzute cu o conexiune pentru cuplarea unei tubulaturi de retur a vaporilor la instalațiile de la uscat.

15.12.3

Produsele trebuie:

să nu fie stocate în tancuri adiacente tancurilor de combustibil;

să aibă instalații de tubulaturi separate; și

să aibă instalații de aerisire separate fată de tancurile care nu conțin produse toxice.

15.12.4

Supapa de siguranță a tancului de marfă trebuie reglată la o presiune efectivă de cel puțin 0,02 MPa.

15.13

Mărfuri protejate prin aditivi

15.13.1

Anumite mărfuri care au o referință în

coloana ,,o”

din tabelul de la capitolul 17, din cauza naturii compoziției lor chimice tind, în anumite condiții de temperatură, de expunere la aer sau în contact cu catalizatorul, să sufere polimerizări, descompuneri, oxidări sau alte fenomene chimice. Pentru a atenua această tendință fie se introduce în marfa lichidă inhibitori chimici în cantitate mică, fie se controlează atmosfera tancului de marfă.

15.13.2

Navele care transportă aceste mărfuri trebuie proiectate astfel încât să se elimine din tancurile de marfă și din instalațiile de manipulare a mărfii orice material de construcție sau impuritate care ar putea acționa ca și catalizator sau care ar distruge inhibitorul.

15.13.3

Trebuie acordată o atenție deosebită asigurării că aceste mărfuri sunt suficient protejate pentru a preveni transformarea chimică periculoasă în timpul transportului. Navele care transportă astfel de mărfuri trebuie prevăzute cu un certificat de protecție furnizat de către producătorul mărfii. Acest certificat trebuie păstrat în timpul transportului la bordul navei și va specifica:

numele și cantitatea aditivului prezent;

dacă aditivul este dependent de oxigenul atmosferic;

data la care aditivul a fost înglobat în produs și durata eficacității lui;

orice limite de temperatură care ar influența durata de eficacitate a aditivilor;

măsurile care se vor lua în cazul în care durata voiajului a depășit durata de eficacitate a aditivilor.

15.13.4

Navele care utilizează metoda de eliminare a aerului ca metodă de prevenire a reacțiilor de oxidare a mărfii trebuie să corespundă prevederilor de la 9.1.3.

15.13.5

Un produs care conține un aditiv dependent de oxigen trebuie să fie transportat fără condiția de inertizare (în tancuri a căror mărime nu depășește 3000m 3 ). Aceste mărfuri nu trebuie transportate în tancuri care necesită inertizarea conform cerințelor capitolului II-2 din Convenția SOLAS *) .

15.13.6

Instalațiile de aerisire trebuie proiectate astfel încât să nu fie obturate de formarea polimerilor. Echipamentul de aerisire trebuie să fie de un tip care să permită verificarea periodică pentru o funcționare adecvată.

15.13.7

Cristalizarea sau solidificarea mărfurilor care sunt transportate în mod normal în stare topită poate provoca epuizarea inhibitorului în anumite părți din volumul tancului. O nouă fuziune ulterioară poate de asemenea să lase pungi de lichid neinhibate, ceea ce comportă riscul unei polimerizări periculoase. Pentru a preveni aceasta trebuie luate măsuri pentru ca mărfurile să nu poată în nici un moment să cristalizeze sau să se solidifice, în totalitate sau parțial, într-un punct oarecare a tancului. Cerințele privind montajele de încălzire trebuie să fie astfel încât în nici o parte a tancului, marfa să nu fie supraîncălzită până la punctul care să permită amorsarea unei polimerizări periculoase. Dacă temperatura din serpentinele de încălzire cu aburi riscă să provoace o supraîncălzire, trebuie prevăzută o instalație de încălzire indirectă, de joasă temperatură.

15.14

Mărfuri a căror presiune absolută de vapori este mai mare de 0,1013 MPa la 37,8 o C

15.14.1

Pentru o marfă care în

coloana ,,o”

din tabelul de la capitolul 17 conține o referire la această secțiune, trebuie prevăzută o instalație mecanică frigorifică, cu excepția cazului în care sistemul de stocare a mărfii a fost proiectat pentru a rezista la presiunea de vapori a mărfii la temperatura de 45 o C. În cazul în care sistemul de stocare a mărfii a fost proiectat să reziste la presiunea de vapori a mărfii la temperatura de 45 o C și nu a fost prevăzută nici o instalație frigorifică, o notă indicând presiunea de reglare cerută pentru supapele de siguranță a tancurilor va fi menționată în condițiile de transport ale Certificatului internațional de conformitate pentru transportul produselor chimice periculoase în vrac.

15.14.2

Instalația mecanică frigorifică va menține marfa la o temperatură mai mică decât temperatura de fierbere, la presiunea de calcul a tancului de marfă.

15.14.3

Dacă navele sunt exploatate în zone limitate și în timpul unor perioade limitate din an sau când efectuează călătorii de durată limitată, Administrația competentă poate decide renunțarea la obligația ca aceste nave să fie prevăzute cu o instalație frigorifică. O astfel de decizie va figura în condițiile de transport ale Certificatului internațional de conformitate pentru transportul produselor chimice periculoase în vrac, însoțit de limitele geografice și sezoniere sau limitele duratei voiajului.

15.14.4

Trebuie prevăzute conexiuni pentru returnarea la uscat a gazelor eliberate în timpul încărcării.

15.14.5

Fiecare tanc trebuie prevăzut cu un manometru care să indice presiunea în spațiul ocupat de vapori deasupra mărfii.

15.14.6

Dacă marfa este răcită, trebuie amplasate termometre în punctul cel mai înalt al tancului și la fundul tancului.

15.14.7.1

Nici un tanc de marfă nu trebuie umplut cu lichid peste limita de 98% din volumul său la temperatura de referință (R).

15.14.7.2

Volumul maxim (V L ) al mărfii ce poate fi încărcată într-un tanc se va determina cu formula:



0 ,98 *



A se vedea Circulara MSC.879 și Circulara MSC.879/Corr.1 pentru dispoziții echivalente aplicabile la transportul monomerului de stiren.



0,98 V

unde:

V = volumul tancului

 R

= densitatea relativă a mărfii la temperatura de referință (R)

 L

= densitatea relativă a mărfii la temperatura de încărcare

15.14.7.3

Limita maximă admisibilă de umplere a fiecărui tanc de marfă trebuie precizată pe o listă aprobată de Administrația, pentru fiecare temperatură de încărcare aplicabilă și pentru temperatura de referință maximă. Comandantul va păstra în permanență, la bordul navei, un exemplar al acestei liste.

15.15

Mărfuri cu temperaturi joase de autoaprindere și cu domenii largi de inflamabilitate (A nulat)

15.16

Contaminarea mărfii

15.16.1

Anulat

15.16.2

Dacă în

coloana ,,o”

din tabelul de la capitolul 17 se fac trimiteri la această secțiune, se va evita ca apa să contamineze marfa. Suplimentar, trebuie aplicate următoarele prevederi:

Orificiile de intrare a aerului de la supapele de siguranță presiune/depresiune în tancurile de marfă trebuie situate la cel puțin 2 m deasupra punții expuse.

Apa sau aburul nu trebuie utilizate ca agenți de transfer al căldurii într-o instalație de control a temperaturii mărfii prevăzută la capitolul 7.

Marfa nu trebuie transportată în tancuri de marfă adiacente tancurilor permanente de balast sau de apă, cu excepția cazului în care aceste tancuri sunt golite și uscate.

Marfa nu trebuie transportată în tancuri de marfă adiacente tancurilor de reziduuri sau tancurilor de marfă care conțin balast sau reziduuri sau alte mărfuri care conțin apă care poate declanșa reacții periculoase. Pompele, tubulaturile sau conductele de aerisire care deservesc aceste tancuri trebuie separate de echipamentul de aceeași natură care deservește tancurile care conțin această marfă. Tubulaturile tancurilor de reziduuri sau tubulaturile de balast nu vor traversa tancuri care conțin această marfă în afara de cazul când tubulaturile sunt închise într-un tunel.

15.17

Cerințe privind ventilația sporită

Pentru anumite produse, instalația de ventilație, așa cum este indicată în paragraful 12.1.3, trebuie să asigure o capacitate minimă de cel puțin 45 de schimburi de aer pe oră, luând în considerare volumul brut al compartimentului. Canalele de evacuare ale instalației de ventilație trebuie să descarce la cel puțin 10 m de deschiderile care dau în încăperile de locuit, de serviciu și alte încăperi de aceeași natură și prizele de aspirație aer, și la cel puțin 4m deasupra punții tancurilor.

15.18

Cerințe speciale pentru compartimentul pompelor de marfă

Pentru anumite produse, compartimentul pompelor de marfă trebuie situat la nivelul punții, sau pompele de marfă trebuie amplasate direct în tancurile de marfă. Administrația trebuie să acorde o atenție specială considerentelor de amplasare a compartimentului pompelor de marfă situate sub punte.

15.19

Controlul preaplinului

15.19.1

Prevederile acestei secțiuni se aplică când în

coloana ,,o”

din tabelul de la capitolul 17 se indică acest lucru și sunt suplimentare față de cerințele pentru dispozitivul de măsurare a volumului în tancuri.

15.19.2

În caz de avarie a alimentării cu energie a oricărui sistem esențial pentru siguranța încărcării se va declanșa o alarmă de avertizare pentru operatorii care răspund de această operație.

15.19.3

Operațiunile de încărcare trebuie întrerupte imediat dacă oricare din sistemele esențiale pentru siguranța încărcării încetează să funcționeze.

15.19.4

Trebuie verificată starea de funcționare a alarmelor de nivel înainte de începerea încărcării.

15.19.5

Alarma de nivel ridicat cerut la 15.19.6 trebuie să fie independentă de sistemul de control al preaplinului cerut la 15.19.7 și independentă de dispozitivele cerute la 13.1.

15.19.6

Tancurile de marfă trebuie dotate cu o alarmă luminoasă și acustică de nivel ridicat care îndeplinește cerințele de la 15.19.1 până la 15.19.5 și care se va declanșa când nivelul lichidului în tancul de marfă este pe punctul de a atinge nivelul maxim normal.

15.19.7

O instalație de control a preaplinului tancului de marfă prevăzută în conformitate cu această secțiune, trebuie să îndeplinească următoarele condiții :

să se declanșeze, atunci când metodele normale de încărcare a tancurilor nu împiedică lichidul conținut în tancuri să se ridice deasupra nivelului maxim normal;

să dea o alarmă luminoasă și acustică la preaplinul tancului pentru operatorul de la bordul navei; și

să transmită un semnal convenit pentru ca, într-o ordine determinată, să se oprească pompele sau să se închidă valvulele instalației de încărcare de la uscat sau să se efectueze ambele operațiuni și să închidă valvulele de pe navă. Acest semnal ca și oprirea pompelor sau închiderea valvulelor poate depinde de intervenția operatorului. Utilizarea la bordul navei a valvulelor cu închidere automată nu trebuie permisă decât în cazul în care Administrația și Autoritatea statului portuar în cauză au aprobat această utilizare în mod special.

15.19.8

Debitul de încărcare(LR) al tancului de marfă nu va depăși:



3600 *

( m

h )

unde:

U = volumul de ulaj (m 3 ) la care se declanșează semnalizarea de nivel;

t =

timpul(s) scurs între declanșarea semnalului și oprirea completă a fluxului de marfă în tanc, calculat ca sumă a timpilor necesari pentru fiecare măsură luată într-o ordine secvențială cum ar fi răspunsul operatorului la semnale, oprirea pompelor și închiderea valvulelor;

și de asemenea trebuie să se țină cont de presiunea de calcul a tubulaturii.

15.20

Alchil (C 7 -C 9 ) nitrați (toți izomerii)

15.20.1

Temperatura pe perioada transportului mărfii trebuie să fie menținută sub 100 o C pentru a preveni apariția unei reacții de descompunere exotermică cu autoîntreținere.

15.5.20.2

Marfa nu poate fi transportată în recipiente independente sub presiune, permanent fixate pe puntea navei, dacă nu sunt îndeplinite următoarele condiții:

tancurile au o izolație corespunzătoare la foc; și

nava are o instalație de udare cu apă pentru tancuri în așa fel încât temperatura mărfii este menținută sub 100 o C și creșterea temperaturii în tancuri nu trebuie să depășească 1,5 o C/oră în cazul unui incendiu a cărui căldură produce o temperatură de 650 o C.

15.21

Senzori de temperatură

Senzorii de temperatură trebuie utilizați pentru supravegherea temperaturii pompei de marfă în scopul detectării unei supraîncălziri datorată defectării pompei.

Capitolul 16 Cerințe privind exploatarea

16.1

Cantitatea maximă admisibilă a fiecărui tanc de marfă

16.1.1

În cazul mărfurilor care se transportă la bordul navelor de tip 1, cantitatea de marfă transportată într-un tanc oarecare nu va depăși 1250 m 3 .

16.1.2

În cazul mărfurilor care se transportă la bordul navelor de tip 2, cantitatea de marfă transportată într-un tanc oarecare nu va depăși 3000 m 3 .

16.1.3

Tancurile în care se transportă lichide la temperatura mediului ambiant trebuie încărcate astfel încât să se evite posibilitatea umplerii lor complete, în timpul voiajului, ca urmare a temperaturii mai ridicate pe care o poate atinge marfa.

16.2

Informații asupra mărfii

16.2.1

La bordul navelor cărora li se aplică acest Cod va exista o copie a acestui Cod sau regulile naționale care conțin prevederile acestui Cod.

16.2.2

Orice marfă oferită pentru transportul în vrac trebuie indicată în documentele de transport maritim prin numele ei tehnic, sub care este indicată în capitolul 17 sau 18 din Cod sau din ultima versiune a Circularei MEPC.2 sau sub care aceasta a fost anterior evaluată. Dacă marfa este un amestec, se va efectua o analiză chimică care să indice elementele ei constitutive periculoase cu contribuție principală la pericolele pe care le prezintă marfa sau o analiză completă, dacă aceasta este posibilă. Această analiză trebuie certificată de către producător sau de către un expert independent autorizat de către Administrație.

16.2.3

O documentație cu informații trebuie să se afle la bordul navei și să fie puse la dispoziția tuturor celor interesați, conținând toate datele necesare pentru siguranța transportului mărfii. Această documentație va cuprinde un plan de încărcare ce va fi păstrat într-un loc accesibil, indicând toate mărfurile de la bord inclusiv fiecare produs chimic periculos transportat:

o descriere completă a proprietăților fizice și chimice ale produsului, inclusiv reactivitatea, necesare pentru siguranța stocării mărfii;

măsuri care se vor lua în caz de deversări sau scurgeri;

măsuri care se vor lua în caz de contact accidental al personalului de la bord;

procedee și agenții utilizați pentru combaterea incendiului;

procedeele pentru transferul mărfii, curățarea tancului, degazarea și balastarea; și

în cazul mărfurilor pentru care se cere a fi stabilizate sau inhibate, marfa va fi refuzată dacă nu se prezintă certificatul cerut de aceste paragrafe.

16.2.4

Dacă nu există informații suficiente pentru siguranța transportului mărfii, marfa trebuie să fie refuzată.

16.2.5

Mărfurile care degajă vapori foarte toxici nedetectabili nu vor fi transportate, în afara de cazul când se adaugă în mărfuri aditivi perceptibili.

16.2.6

Dacă prezentul paragraf este menționat în

coloana ,,o”

din tabelul de la capitolul 17, vâscozitatea mărfii la 20 o C trebuie să fie specificată în documentul de expediție și, dacă vâscozitatea mărfii depășește 50 mPa.s la 20 o C, atunci în documentul de transport trebuie specificată temperatura la care vâscozitatea mărfii este de 50 mPa.s.

16.2.7

Se elimină.

16.2.8

Se elimină.

16.2.9

Dacă prezentul paragraf este menționat în

coloana ,,o”

din tabelul de la capitolul 17, atunci în documentul de expediție trebuie indicat punctul de topire a mărfii.

16.3

Pregătirea personalului

16.3.1

Toți

membrii

echipajului

trebuie

pregătiți

în

mod

corespunzător

pentru

utilizarea echipamentului de protecție și vor avea instruirea de bază pentru măsurile pe care vor trebui să le ia, corespunzător funcției lor, în caz de urgență.

16.3.2

Personalul care ia parte la operarea mărfii trebuie pregătit în mod corespunzător cu procedeele de manipulare a mărfii.

16.3.3

Ofițerii trebuie pregătiți în legătură cu procedurile de urgență utilizate în caz de scurgeri, deversări sau incendiu care se extind asupra mărfii respective. Un număr suficient dintre ei trebuie să fie instruit și pregătit în mod special ca să poată acorda primul ajutor în funcție de mărfurile transportate, pe baza liniilor directoare elaborate de către Organizație * .

16.4

Deschiderile și accesul în tancurile de marfă

16.4.1

În cursul manipulării și transportului mărfurilor care degajă vapori inflamabili și/sau toxici sau atunci când în cursul operațiunilor de balastare care urmează după încărcarea acestor mărfuri sau dacă se încarcă sau se descarcă marfă, capacele tancurilor de marfă trebuie menținute tot timpul închise. În timpul transportului unor mărfuri periculoase, capacele tancurilor, deschiderile pentru ulaj și observare vizuală, precum și capacele de acces pentru spălarea tancului nu vor fi deschise decât în caz de necesitate.

16.4.2

Personalul nu va pătrunde în tancurile de marfă, în spațiile goale adiacente tancurilor, în spațiile de manipulare a mărfii sau în alte spații închise, în afara cazului în care:

compartimentul este complet degazat de vaporii toxici și conținutul în oxigen este suficient; sau

personalul este dotat cu aparate de respirație sau alte echipamente de protecție necesare și întreaga operație se efectuează sub supravegherea atentă a unui ofițer responsabil.

16.4.3

Dacă pericolul existent este numai pericol de incendiu, personalul nu va pătrunde în aceste compartimente decât sub supravegherea atentă a unui ofițer responsabil.

16.5

Stocarea eșantioanelor de marfă

16.5.1

Eșantioanele care se păstrează la bord trebuie stocate într-un loc desemnat, situat în zona de marfă sau în mod excepțional, în alt loc aprobat de Administrație.

16.5.2

Spațiul de stocare al eșantioanelor va fi:

divizat în alveole pentru a evita deplasarea pe mare a sticlelor de stocare;

construit dintr-un material rezistent la acțiunea diferitelor lichide propuse spre a fi păstrate la bord; și

prevăzut cu instalații de ventilație corespunzătoare.

16.5.3

Eșantioanele care reacționează periculos între ele nu trebuie stocate unul lângă altul.

16.5.4

Eșantioanele nu trebuie păstrate la bord mai mult timp decât este necesar.

Se face referire la Ghidul pentru acordarea primului ajutor medical utilizat în accidentele care implică mărfuri periculoase (MFAG), care prevede recomandări cu privire la tratamentul aplicat persoanelor rănite pe baza simptomelor prezentate, precum și echipamentul și substanțele antidot care pot fi utilizate în tratamentul persoanelor rănite și prevederile relevante din codul STCW, părțile A și B.

16.6

Mărfuri care nu vor fi expuse la căldură excesivă

16.6.1

Dacă există posibilitatea producerii unei reacții periculoase a unei mărfii, cum ar fi polimerizarea, descompunerea, instabilitatea termică sau emanarea gazelor, ca urmare a unei supraîncălziri locale a mărfii într-un tanc sau dintr-o tubulatură aferentă, această marfă va fi încărcată și transportată corespunzător, separat de celelalte produse a căror temperatură este suficient de ridicată pentru a amorsa o reacție a acestei mărfi (vezi aliniatul 7.1.5.4).

16.6.2

Serpentinele de încălzire situate în tancurile care conțin acest produs trebuie blocate sau asigurate prin mijloace echivalente.

16.6.3

Produsele sensibile la căldură nu trebuie transportate în tancurile de punte neizolate.

16.6.4

Pentru evitarea temperaturilor ridicate această marfă nu trebuie transportată în tancuri pe punte.

Capitolul 17 Rezumatul cerințelor minime

Amestecurile de substanțe lichide nocive care prezintă numai riscuri de poluare și care sunt clasificate provizoriu potrivit regulii 6.3 din Anexa II la Convenția MARPOL, pot fi transportate în conformitate cu cerințele Codului aplicabile celei mai apropiate poziții de includere în acest capitol pentru Substanțe lichide nocive, dacă nu se specifică altfel.

NOTE EXPLICATIVE

Denumirea produsului

(coloana

a )

Denumirea produsului trebuie să fie utilizată în documentul de transport pentru

orice

marfă

care

transportă

în

vrac.

Orice

denumire suplimentară

poate

inclusă

între

paranteze,

după

denumirea produsului. În unele cazuri, denumirile produsului nu sunt identice cu denumirile care figurează în edițiile anterioare ale Codului.

Număr ONU

(coloana

b )

Categoria de poluare

(coloana

c )

Se elimină

Litera X, Y, Z semnifică o categorie de poluare stabilită pentru fiecare produs în conformitate cu Anexa II la Convenția MARPOL

Riscuri

(coloana

d )

,,S” semnifică faptul că produsul figurează în Cod datorită pericolelor pe care îl prezintă pentru siguranță;

,,P” semnifică faptul că produsul figurează în Cod datorită pericolelor pe care îl prezintă din punct de vedere al poluării; și

,,S/P” semnifică faptul că produsul figurează în Cod datorită pericolelor pe care îl prezintă atât din punct de vedere al siguranței cât și al poluării

Tipul navei

(coloana

e )

Tipul tancului

(coloana

f )

1 = navă de tip 1 (2.1.2.1)

2 = navă de tip 2 (2.1.2.2)

3 = navă de tip 3 (2.1.2.3)

1 = tanc independent (4.1.1)

2 = tanc structural

(4.1.2) G = tanc gravitațional (4.1.3) P = tanc de presiune

(4.1.4)

Sisteme

aerisire

a tancului

(coloana

g )

Control: aerisire în sistem controlat Deschis: aerisire în sistem deschis

Controlul atmosferei din tancuri

(coloana

h )

Inert : intertizare (9.1.2.1)

Strat :

protecție prin strat de lichid sau gaz (9.1.2.2) Uscat: prin uscare (9.1.2.3)

Vent.: naturală sau mecanică (9.1.2.4)

Nu: nu este prevăzută nici o cerință specială în prezentul Cod

Echipament electric

(coloana

i )

clase de temperaturi (i’)

grupe de aparate (i’’)

punctul de aprindere (i’’’)

T1 până la T6

(liniuța) nu indică vreo cerință spațiul gol arată că nu există informații

IIA, IIB sau IIC:

(liniuța) nu indică vreo cerință spațiul gol arată că nu există informații

Da: punct de aprindere care depășește 60 0 C (10.1.6)

Nu: punct de aprindere care nu depășește 60 0 C (10.1.6)

Dispozitiv de măsurare

tip deschis (13.1.1.1)

NF: produs neinflamabil (10.1.6)

(coloana

j )

Detecția vaporilor

(coloana

k )

Protecția contra incendiului

(coloana

l )

Nu:

tip cu deschidere limitată (13.1.1.2) tip închis (13.1.1.3)

vapori inflamabili vapori toxici

nu este prevăzută nici o cerință specială în prezentul Cod spumă rezistentă la alcooli sau spumă cu utilizări multiple spumă obișnuită; conține toate spumele ce nu sunt rezistente la alcooli și, în mod deosebit, spumele fluoroproteice și cele ce formează o peliculă apoasă (AFFF)

pulverizarea apei produs chimic uscat

nu este prevăzută nici o cerință specială în prezentul Cod

Materiale de construcție

(coloana

m )

Echipament pentru caz de urgență

(coloana

n )

Cerințe speciale și de funcționare

(coloana

o )

Se elimină

Da: vezi 14.3.1

Nu: nu este prevăzută nici o cerință specială în prezentul Cod

Dacă se face referire la capitolele 15 și/sau 16, aceste cerințe trebuie să fie suplimentare față de cerințele din oricare coloană.

Capitolul 17

i'''

Acetat de 2-etoxietil

Control

15.19.6

Acetat de 3-metoxibutil

Deschisă

15.19.6

Acetat de amil (toți izomerii)

Control

15.19.6

Acetat de benzil

Deschisă

Acetat de butil (toți izomerii)

Control

15.19.6

Acetat de ciclohexil

Control

15.19.6

Acetat de eter butilic al etilenglicolului

Deschisă

Acetat de eter metilic al propilenglicolului

Control

Acetat de etil

Control

Acetat de heptil

Deschisă

15.19.6

Acetat de hexil

Control

15.19.6

Acetat de izopropil

Control

Acetat de metil

Control

Acetat de metilamil

Control

15.19.6

Acetat de n-propil

Control

15.19.6

Acetat de vinil

S/P

Control

IIA

15.13,15.19.6,16.6.1,16.6.2

Acetate de tridecil

Deschisă

Acetoacetat de etil

Deschisă

Acetoacetat de metil

Deschisă

Acetoncianhidrină

S/P

Control

IIA

15.13,15.12,15.17,15.18,

15.19,6.6.1, 16.6.2,16.6.3

Acetonitril

S/P

Control

IIA

F-T

15.12,15.19.6

Acid 2 sau 3 clorpropionic

S/P

Deschisă

15.11.2,15.11.3,15.11.4,

15.11.6,15.11.7,15.11.8,

16.2.9

Acid 2-etilhexanoic

Deschisă

15.19.6

Acid 2-hidroxi -4-(metiltio) butanoic

Deschisă

Acid 4-clor 2-metilfenoxiacetic, soluție de săruri de dimetilamină

Deschisă

16.2.9

Capitolul 17

i'''

Acid acetic

S/P

Control

IIA

15.11.2,15.11.3,15.11.4,

15.11.6,15.11.7,15.11.8,

15.19.6,16.2.9

Acid acrilic

S/P

Control

IIA

F-T

15.13,15.19.6,16.6.1,16.2.9

Acid azotic (70% și mai mult)

S/P

Control

15.11,15.19

Acid azotic (mai puțin de 70%)

S/P

Control

15.11,15.19

Acid benzentricarboxilic, ester trioctilic

Deschisă

15.19.6,16.2.6

Acid butiric

S/P

Control

15.11.2,15.11.3,15.11.4,

15.11.6,15.11.7,15.11.8,

15.19.6

Acid citric (70% sau mai puțin)

Deschisă

Acid cloracetic (80% sau mai puțin)

S/P

Control

15.11.2,15.11.4,15.11.6,

15.11.7,15.11.8,15.12.3,15.

19,16.2.9

Acid clorhidric

S/P

Control

15.11

Acid clorsulfonic

S/P

Control

15.11.2,15.11.3,15.11.4,

15.11.5,15.11.6,15.11.7,

15.11.8,15.12,15.16.2,15.19

Acid crezolic, defenolizat

S/P

Deschisă

15.19.6

Acid decanoic

Deschisă

16.2.9

Acid dimetil octanoic

Deschisă

16.2.6, 16.2.9

Acid ester alchilsulfonic de fenol

Deschisă

15.19.6,16.2.6

Acid formic

S/P

Control

IIA

T ( g )

15.11.2,15.11.3,15.11.4,

15.11.6,15.11.7,15.11.8,

15.19.6,16.2.9

Acid fosforic

S/P

Deschisă

15.11.1,15.11.2,15.11.3,

15.11.4,15.11.6,15.11.7,

15.11.8,16.2.9

Acid glicolic soluție (70% sau mai puțin)

S/P

Deschisă

15.19.6,16.2.9

Acid gras (saturat C13+)

Deschisă

15.19.6,16.2.9

Acid hexanoic

Deschisă

15.19.6

Capitolul 17

i'''

Acid lactic

Deschisă

Acid lauric

Deschisă

15.19.6,16.2.6,16.2.9

Acid metacrilic

S/P

Control

15.13,16.6.1,15.19.6,16.2.9

Acid N- (hidroxietil) etilendiamintriacetic, sare trisodică în soluție

Deschisă

15.19.6

Acid neodecanoic

Deschisă

Acid n-heptanoic

Deschisă

Acid nitrilotriacetic, sare trisodică în soluție

Deschisă

15.19.6

Acid nonanoic (toți izomerii )

Deschisă

15.19.6,16.2.9

Acid n-pentanoic (64%)/Acid 2-metilbutiric (36%) în amestec

S/P

Deschisă

15.11.2,15.11.3,15.11.4,

15.11.6,15.11.7,15.11.8,

15.12.3,15.19

Acid octanoic (toți izomerii)

Deschisă

Acid oleic

Deschisă

15.19.6,16.2.9

Acid pentanoic

Deschisă

15.19.6

Acid propionic

S/P

Control

IIA

15.11.2,15.11.3,15.11.4,

15.11.6,15.11.7,15.11.8,

15.19.6

Acid sulfuric

S/P

Deschisă

15.11,15.16.2,15.19.6

Acid sulfuric, rezidual/uzat

S/P

Deschisă

15.11,15.16.2,15.19.6

Acid tridecanoic

Deschisă

15.19.6,16.2.6,16.2.9

Acid trimetilacetic

S/P

Control

15.11.2,15.11.3,15.11.4,

15.11.5,15.11.6,15.11.7,

15.11.8,15.19.6, 16.2.6,

16.2.9

Acid undecanoic

Deschisă

16.2.6, 16.2.9

Acizi grași, în primul rând liniari C6-C18, 2-etilhexil ester

Deschisă

15.19.6

Acrilat de 2-etilhexil

S/P

Deschisă

IIB

15.13,15.19.6,16.6.1,16.6.2

Capitolul 17

i'''

Acrilat de 2-hidroxietil

S/P

Control

15.12,15.13,15.19.6,16.6.1,

16.6.2

Acrilat de butil (toți izomerii)

S/P

Control

IIB

F-T

15.13,15.19.6,16.6.1,16.6.2

Acrilat de decil

S/P

Deschisă

IIA

ACD

15.13,15.19,16.6.1,16.6.2

Acrilat de etil

S/P

Control

IIB

F-T

15.13,15.19.6,16.6.1,16.6.2

Acrilat de metil

S/P

Control

IIB

F-T

15.13,15.19.6,16.6.1,16.6.2

Acrilonitril

S/P

Control

IIB

F-T

15.12,15.13,15.17,15.19

Adiponitril

S/P

Control

IIB

16.2.9

Aduct de anhidridă poliizobutenil

Deschisă

Alaclor technic (90% sau mai mult)

S/P

Deschisă

15.19.6,16.2.9

Alcani (C6-C9)

Control

15.19.6

n-Alcani (Cl0+)

Control

Izo- și ciclo-alcani (C10- C11)

Control

Izo- și ciclo-alcani (C12+)

Control

Alcarilditiofosfat (C7-C16) de zinc

Deschisă

16.2.6, 16.2.9

Alcarilsulfonat de bariu (C11-C50) lanț lung

S/P

Deschisă

15.12.3,15.19,16.2.6,16.2.9

Alchil (C12-C14) poliglucozidă soluție (55% sau mai puțin)

Deschisă

15.19.6,16.2.9

Alchil (C8-C10)/(C12-C14):(40% sau mai puțin / 60% sau mai mult) poliglucozidă soluție(55% sau mai

puțin)

Deschisă

15.19.6,16.2.6,16.2.9

Alchil (C8-Cl0) poliglucozidă soluție (65% sau mai puțin)

Deschisă

16.2.6

Alchil (C8-Cl0)/(C12-C14):(60% sau mai mult / 40%

sau mai puțin)poliglucozidă soluție(55% sau mai puțin)

Deschisă

16.2.9, 16.2.6

Alchil (C8-Cl0)/(C12-CI4):(50%/50%) poliglucozidă soluție (55% sau mai puțin)

Deschisă

16.2.9, 16.2.6

Alchil dimetilamină (C12+)

S/P

Control

BCD

15.12,15.17,15.19

Capitolul 17

i'''

Alchil ditiotiadiazol (C6-C24)

Deschisă

Alchil-aril fosfat în amestec (sau mai mult de 40% fosfat tolilic de difenil, sau mai puțin de 0,02%

izomeri -orto)

S/P

Control

IIA

ABC

5.12,15.17,15.19

Alchilați pentru aviație (parafine C8 și izo-parafine BPT 95 - 120°C)

Control

15.19.6

Alchilbenzen, alchilindan, alchilindenă în amestec (fiecare C12-C17)

Deschisă

15.19.6

Alchilbenzeni (C5-C8)

Deschisă

15.19.6

Alchilbenzeni (C9+ )

Deschisă

Alchilditiocarbamat (C19-C35)

Deschisă

15.19.6,16.2.6,16.2.9

Alchilditiofosfat (C3-C14) de zinc

Deschisă

15.19.6,16.2.6

Alchilfenat de calciu (C11-C40) lanț lung

Deschisă

Alchilfenat de calciu (C5-C10) lanț lung

Deschisă

Alchiloxialchilamină (C16+) etoxilat, lanț lung

Deschisă

Alcool (C12-C16) poli (1-6) etoxilați

Deschisă

15.19.6,16.2.9

Alcool (C12-C16) poli (20+) etoxilați

Deschisă

16.2.9

Alcool (C12-C16) poli (7 -19) etoxilați

Deschisă

15.19.6,16.2.9

Alcool (C6-C17) (secundari) poli (3-6) etoxilați

Deschisă

15.19.6,16.2.9

Alcool (C6-C17) (secundari) poli (7-12) etoxilați

Deschisă

15.19.6,16.2.6,16.2.9

Alcool (C9-C11) poli (2.5-9) etoxilat

Deschisă

15.19.6,16.2.9

Alcool alilic

S/P

Control

IIB

F-T

15.12,15.17,15.19

Alcool amilic primar

Control

Alcool benzilic

Deschisă

Alcool decilic (toți izomerii)

Deschisă

15.19.6, 16.2.9(e)

Alcool dodecilic

Deschisă

15.19.6,16.2.9

Alcool furfurilic

Deschisă

Alcool izoamilic

Control

Capitolul 17

i'''

Alcool izobutilic

Control

Alcool metilamilic

Control

15.19.6

Alcool metilic

Control

15.19.6

Alcool n-amilic

Control

Alcool nonilic (toți izomerii)

Deschisă

15.19.6

Alcool n-propilic

Control

15.19.6

Alcool sec-amilic

Control

Alcool terț-amilic

Control

Alcool terț-butilic

Control

Alcool undecilic

Deschisă

15.19.6,16.2.9

Alcooli (C13+)

Deschisă

15.19.6,16.2.9

Aldehidă - crotonică

S/P

Control

IIB

F-T

15.12,15.17,15.19.6

Aldehidă butirică (toți izomerii)

S/P

Control

IIA

F-T

15.19.6

Aldehidă glutarică soluții, (50% sau mai puțin)

S/P

Deschisă

15.19.6

Aldehide octilice

Control

15.19.6,16.2.9

Aluminosilicat de sodiu în suspensie

Deschisă

Amestec nitrant/sulfonitric (acid sulfuric și azotic în amestec)

S/P

Control

15.11,15.16.2,15.17,15.19

Amină fenolică de poliolefine (C28-C250)

Deschisă

15.19.6,16.2.6,16.2.9

Aminoetil etanolamină

S/P

Deschisă

IIA

2- Amino- 2-metil-1-propanol

Deschisă

Amoniac, soluție apoasă (28% sau mai puțin)

S/P

Control

ABC

Anhidridă acetică

S/P

Control

IIA

F-T

15.11.2,15.11.3,15.11.4,

15.11.6,15.11.7, 15.11.8,

15.19.6

Anhidridă alchenică (C16-C20) succinică

S/P

Control

15.12,15.17,15.19

Anhidridă ftalică (topitură)

S/P

Control

IIA

16.2.9,15.19.6,16.2.6

Capitolul 17

i'''

Anhidridă maleică

S/P

Control

AC (f)

16.2.9

Anhidridă propionică

S/P

Control

IIA

Anilină

S/P

Control

IIA

15.12,15.17,15.19

Aril poliolefine (C11-C50)

Deschisă

15.19.6,16.2.6,16.2.9

Aromate policiclice (2+)

Control

15.19,16.2.6,16.2.9

Azotat de amoniu soluție (93% sau mai puțin)

S/P

Deschisă

15.2,15.11.4,15.11.6,15.18,

15.19.6, 16.2.9

Azotat feric/Acid azotic soluție

S/P

Control

15.11,15.19

Azotit de sodiu, soluție

S/P

Deschisă

15.12.3.1,15.12.3.2,15.19,

16.2.9

Benzen și amestecuri având10% benzen sau mai mult(i)

S/P

Control

IIA

F-T

15.12.1,15.17,15.19.6,

16.2.9

Benzoat de sodiu

Deschisă

Bicromat de sodiu, soluție (70% sau mai puțin)

S/P

Deschisă

15.12.3,15.19

Borat de poliolefin-amide alchenamine (C28-C250)

Deschisă

15.19.6,16.2.6,16.2.9

Borohidrură de sodiu (15% sau mai puțin)/Hidroxid de sodiu, soluție

S/P

Deschisă

15.19.6,16.2.6,16.2.9

Bromclormetan

S/P

Control

Butilamină (toți izomerii)

S/P

Control

F-T

15.12,15.17,15.19.6

Butilbenzen (toți izomerii)

Control

15.19.6

Butilen glicol

Deschisă

Butirat de butil (toți izomerii)

Control

15.19.6

Butirat de metil

Control

15.19.6

gama - Butirolactonă

Deschisă

15.19.6

epsilon- Caprolactamă (topitură sau în soluții apoase)

Deschisă

Carbonat de calciu în suspensie

Deschisă

Carbonat de sodiu, soluție

Deschisă

Carboxamidă de zinc alchenil

Deschisă

15.19.6,16.2.6

Capitolul 17

i'''

Chloroform

S/P

Control

15.12,15.19.6

1,5,9-Ciclododecatrienă

S/P

Control

15.13,15.19,16.6.1,16.6.2

Cicloheptan

Control

15.19.6

Ciclohexan

Control

15.19.6,16.2.9

Ciclohexanol

Deschisă

15.19.6,16.2.9

Ciclohexanonă

S/P

Control

IIA

F-T

15.19.6

Ciclohexanonă, ciclohexanol amestec

S/P

Control

F-T

Ciclohexilamină

S/P

Control

IIA

F-T

15.19.6

Ciclopentan

Control

15.19.6

1,3- Ciclopentadienă, dimer (topitură)

Control

15.19.6,16.2.6,16.2.9

Ciclopenten

Control

15.19.6

p- Cimen

Control

15.19.6

Clorat de sodiu, soluție (50% sau mai puțin)

S/P

Deschisă

15.9,15.19.6,16.2.9

Clorbenzen

S/P

Control

IIA

F-T

15.19.6

1-( 4-Clorfenil)-4,4- dimetil-pentan-3-onă

Deschisă

ABC

15.19.6,16.2.6,16.2.9

Clorhidrine (brute)

S/P

Control

IIA

F-T

15.12,15.19

m-Clortoluen

S/P

Control

F-T

15.19.6

o-Clortoluen

S/P

Control

F-T

15.19.6

p-Clortoluen

S/P

Control

F-T

15.19.6,16.2.9

Clortolueni (izomeri în amestec)

S/P

Control

F-T

15.19.6

Clorură de alil

S/P

Control

IIA

F-T

15.12,15.17,15.19

Clorură de colină soluții

Deschisă

Clorură de magneziu soluție

Deschisă

Clorură de viniliden

S/P

Control

Inert

IIA

F-T

15.13,15.14,15.19.6,16.6.1,

16.6.2

Clorură ferică, soluții

S/P

Deschisă

15.11,15.19.6,16.2.9

Capitolul 17

i'''

Colofoniu

Deschisă

15.19.6,16.2.6,16.2.9

Compuși antidetonanți pentru motor (conținând alchili de plumb)

S/P

Control

IIA

F-T

15.6,15.12,15.18,15.19

Copolimer acrilonitril-stiren în dispersie în polieter

poliol

Deschisă

15.19.6,16.2.6

Copolimer de ester alchil (C4-C20)

Deschisă

15.19.6,16.2.6,16.2.9

Copolimer de polialchil (C10-C18) metacrilat/etilen- propilen în amestec

Deschisă

15.19.6,16.2.6,16.2.9

Copolimer olefin-ester alchilic (greutate moleculară 2000+)

Deschisă

15.19.6,16.2.6,16.2.9

Crezoli (toți izomerii)

S/P

Deschisă

IIA

15.19.6,16.2.9

Decahidronaftalină

Control

15.19.6

Deșeuri chimice lichide

S/P

Control

F-T

15.12,15.19.6,20.5.1

Diacetat al etilenglicolului

Deschisă

Diaceton - alcool

Control

Dialchil (C7-C13) ftalați

Deschisă

15.19.6,16.2.6

Dialchil (C8-C9) difenilamine

Deschisă

Dibrommetan

S/P

Control

15.12.3,15.19

Dibromură de etilen

S/P

Control

15.12,15.19.6,16.2.9

Dibutilamină

S/P

Control

IIA

F-T

ACD

15.19.6

Dibutilftalat

Deschisă

15.19.6

Diclorbenzen (toți izomerii)

S/P

Control

IIA

ABD

15.19.6

3, 4-Diclor-l-butenă

S/P

Control

F-T

ABC

15.12.3,15.17,15.19.6

2,4-Diclorfenol

S/P

Control

Uscat

15.19.6,16.2.6,16.2.9

1,1- Diclorpropan

S/P

Control

F-T

15.12,15.19.6

1,2-Diclorpropan

S/P

Control

IIA

F-T

15.12,15.19.6

Diclorpropenă/Diclorpropan în amestec

S/P

Control

F-T

ABD

15.12,15.17,15.18,15.19

1,3-Diclorpropenă

S/P

Control

IIA

F-T

15.12,15.17,15.18,15.19

Capitolul 17

i'''

Diclorură de etilen

S/P

Control

IIA

F-T

15.19

Dietanolamină

S/P

Deschisă

IIA

16.2.6, 16.2.9

Dietil ftalat

Deschisă

Dietil sulfat

S/P

Control

15.19.6

Dietilamină

S/P

Control

IIA

F-T

15.12,15.19.6

Dietilaminoetanol

S/P

Control

IIA

F-T

15.19.6

Dietilbenzen

Control

15.19.6

Dietilentriamină

S/P

Deschisă

IIA

Difenil

Deschisă

15.19.6,16.2.6,16.2.9

Difenil eter

Deschisă

15.19.6,16.2.9

Difenil eter/Difenil fenil eter în amestec

Deschisă

15.19.6,16.2.9

Difenil/Difenil eter amestecuri

Deschisă

15.19.6,16.2.9

Diheptil ftalat

Deschisă

15.19.6

Dihexil ftalat

Deschisă

15.19.6

Diizobutil cetonă

Control

15.19.6

Diizobutil ftalat

Deschisă

15.19.6

Diizobutilamină

S/P

Control

F-T

ACD

15.12.3,15.19.6

Diizobutilenă

Control

15.19.6

Diizocianat de izoforonă

S/P

Control

Uscat

ABD

15.12,15.16.2,15.17,15.19.

Diizocianat de toluen

S/P

Control

Uscat

IIA

F-T

AC (b) D

15.12,15.16.2,15.17,15.19,

16.2.9

Diizooctil ftalat

Deschisă

15.19.6,16.2.6

Diizopropanolamină

S/P

Deschisă

IIA

16.2.9

Diizopropilamină

S/P

Control

IIA

F-T

15.12,15.19

Diizopropilbenzen (toți izomerii)

Deschisă

15.19.6

Dimetil adipat

Deschisă

15.19.6,16.2.9

Capitolul 17

i'''

Dimetil ftalat

Deschisă

16.2.9

Dimetil glutarat

Deschisă

Dimetil succinat

Deschisă

16.2.9

N, N-Dimetilacetamidă

S/P

Control

ACD

15.12,15.17

N,N-Dimetilacetamidă soluție (40% sau mai puțin)

S/P

Control

15.12.1,15.17

Dimetilamină soluție (45% sau mai puțin)

S/P

Control

IIA

F-T

ACD

15.12,15.19.6

Dimetilamină soluție (mai mult de 45% dar nu mai mult de 55%)

S/P

Control

F-T

ACD

15.12,15.17,15.19

Dimetilamină soluție (mai mult de 55% dar nu mai mult de 65%)

S/P

Control

F-T

ACD

15.12,15.14,15.17,15.19

N,N- Dimetilciclohexilamină

S/P

Control

F-T

15.12,15.17,15.19.6

N,N-Dimetildodecilamină

S/P

Deschisă

15.19

Dimetiletanolamină

S/P

Control

IIA

F-T

15.19.6

Dimetilformamidă

S/P

Control

IIA

F-T

15.19.6

Dimetilpolisiloxan

Deschisă

15.19.6

2,2-Dimetilpropan-1,3-diol (topitută sau soluție)

Deschisă

Dinitrotoluen (topitură)

S/P

Control

15.12,15.17,15.19,15.21,

16.2.6, 16.2.9, 16.6.4

Dioctil ftalat

Deschisă

15.19.6

1,4-Dioxan

S/P

Control

IIB

F-T

15.12,15.19,16.2.9

Dioxid de titan, suspensie

Deschisă

Dipenten

Control

15.19.6

Dipropilen glicol

Deschisă

Dipropiltiocarbamat de S-etil

Deschisă

16.2.9

Disulfură de carbon

S/P

Control

Strat + inert

IIC

F-T

15.3,15.12,15.19

Disulfură de dimetil

S/P

Control

IIA

F-T

15.12.3,15.12.4, 15.19.6

Ditiocarbamat ester (C7-C35)

Deschisă

15.19.6,16.2.9

Capitolul 17

i'''

Diundecil ftalat

Deschisă

15.19.6,16.2.6,16.2.9

Dodecan (toți izomerii)

Control

15.19.6

terț- Dodecantiol

S/P

Control

ABD

15.12,15.17,15.19

Dodecenă (toți izomerii)

Deschisă

15.19.6

Dodecilbenzen

Deschisă

Dodecilfenol

Deschisă

15.19.6,16.2.6

Dodecilxilen

Deschisă

15.19.6,16.2.6

Epiclorhidrină

S/P

Control

IIB

F-T

15.12,15.17,15.19

Ester glicidilic al acidului trialchilacetic C10

Deschisă

15.19.6

Etanolamină

S/P

Deschisă

IIA

F-T

16.2.9

Eter 2,2'-Diclorizopropilic

S/P

Control

ACD

15.12,15.17,15.19

Eter de polietilenglicol și de dimetil

Deschisă

Eter dicloretilic

S/P

Control

IIA

F-T

15.19.6

Eter dietilic

S/P

Control

Inert

IIB

F-T

15.4,15.14,15.19

Eter etil terț-butilic

Control

15.19.6

Eter etilvinilic

S/P

Control

Inert

IIB

F-T

15.4,15.13,15.14,15.19,

16.6.1,16.6.2

Eter fenilic al propilenglicol

Deschisă

Eter izopropilic

S/P

Control

Inert

15.4.6,15.13.3,15.19.6

Eter metil terț-butilic

Control

Eter metilic terț-amilic

Control

15.19.6

Eter monoalchilic al propilenglicolului

Control

Eter n-butilic

S/P

Control

Inert

IIB

F-T

15.4.6,15.12,15.19.6

Eteri monoalchili ai etilenglicolului

S/P

Control

15.19.6,16.2.9

Etilamină

S/P

Control

IIA

F-T

15.12,15.14,15.19.6

Etilamină soluție (72% sau mai puțin)

S/P

Control

F-T

15.12,15.14,15.17,15.19

Capitolul 17

i'''

N- Etilciclohexilamină

S/P

Control

F-T

15.19.6

2-Etil-2-(hidroximetil) ester al propan-1,3-diol

C8-C10

Deschisă

15.19.6,16.2.6,16.2.9

2-Etil-3-propilacroleină

S/P

Control

IIA

F-T

15.19.6,16.2.9

Etilbenzen

Control

15.19.6

Etilciclohexan

Control

15.19.6

Etilen cianohidrină

S/P

Deschisă

IIB

Etilen clorhidrină

S/P

Control

IIA

F-T

15.12,15.17,15.19

Etilen glicol

Deschisă

15.19.6

Etilendiamină

S/P

Control

IIA

F-T

15.19.6,16.2.9

Etilenoxid/propilenoxid amestec cu conținut nu mai mult de 30% din masă (greutate), etilenoxid

S/P

Control

Inert

IIB

F-T

15.8,15.12,15.14,15.19

2-Etilhexilamină

S/P

Control

F-T

15.12,15.19.6

Di-(2-etilhexil) adipat

Deschisă

15.19.6

Etilidennorbornenă

S/P

Control

F-T

15.12.1,15.19.6

N-Etilmetilalilamină

S/P

Control

IIB

15.12.3,15.17,15.19

Etiltoluen

Control

15.19.6

3-Etoxipropionat de etil

Control

15.19.6

Fenilamină alchil (C8-C9) în solvenți aromatici

Control

15.19.6

1-Fenil-1-xilil etan

Deschisă

Fenol

S/P

Control

IIA

15.12,15.19,16.2.9

Fenoli (C4-C9) inhibitori alchilici

S/P

Deschisă

15.19.6,16.2.6,16.2.9

Formaldehidă soluții (45% sau mai puțin)

S/P

Control

IIB

F-T

15.19.6,16.2.9

Formamidă

Deschisă

15.19.6,16.2.9

Formiat de izobutil

Control

Formiat de metil

S/P

Control

F-T

15.12,15.14,15.19

Fosfat de tributil

Deschisă

15.19.6

Capitolul 17

i'''

Fosfați de fenil triizopropilat

Deschisă

15.19.6,16.2.6

Fosfit alchil (Cl0-C20, saturat și nesaturat)

Deschisă

16.2.9

Fosfor galben sau alb

S/P

Control

Strat+ (vent. sau inert)

Nu(c )

15.7,15.19,16.2.9

Fosforosulfură de poliolefin, derivat de bariu (C28-

C250)

Deschisă

16.2.6, 16.2.9

Ftalat de butil-benzil

Deschisă

15.19.6

Furfurol

S/P

Control

IIB

F-T

15.19.6

Glicină, sare de sodiu în soluție

Deschisă

Glifosat soluție (nu conține agent tensioactiv)

Deschisă

15.19.6,16.2.9

Glioxal soluție (40% sau mai puțin)

Deschisă

15.19.6,16.2.9

Grăsime (seu) (conținând mai puțin de 15% acizi grași liberi)

2 (k)

Deschisă

ABCD

15.19.6,16.2.6,16.2.9

Heptan (toți izomerii)

Control

15.19.6,16.2.9

Heptanol (toți izomerii) (d)

Control

15.19.6

Heptenă (toți izomerii)

Control

15.19.6

1-Hexadecilnaftalină/ 1,4-di(hexadecil) naftalină în amestec

Deschisă

15.19.6,16.2.6

Hexametilen diizocianat

S/P

Control

Uscat

IIB

AC(b)D

15.12,15.17,15.16.2,15.18,

15.19

Hexametilen glicol

Deschisă

Hexametilendiamină (topitură)

S/P

Control

15.12,15.17,15.18,15.19.6,

16.2.9

Hexametilendiamină adipat (50% în apă)

Deschisă

Hexametilendiamină soluție

S/P

Control

15.19.6

Hexametilenimină

S/P

Control

F-T

15.19.6

Hexan (toți izomerii)

Control

15.19.6

1,6-Hexandiol distilați de vârf, ( superior)

S/P

Control

ABCD

15.12.3,15.12.4,15.19.6,

16.2.9

Capitolul 17

i'''

Hexanol

Deschisă

15.19.6

Hexenă (toți izomerii)

Control

15.19.6

Di-n-Hexil adipat

Deschisă

15.19

Hidrogen fosfat de amoniu soluție

Deschisă

Hidrogenfosfat de dimetil

S/P

Control

15.12.1,15.19.6

Hidrogenfosfonat de dibutil

Deschisă

15.19.6,16.2.9

Hidrosulfură de sodiu / Sulfură de amoniu, soluție

S/P

Control

F-T

15.12,15.14,15.17,15.19,

16.6.1, 16.6.2, 16.6.3

Hidrosulfură de sodiu, soluție (45% sau mai puțin)

S/P

Control

Vent.sau strat(gaz)

15.19.6,16.2.9

Hidroxid de potasiu în soluție

S/P

Deschisă

15.19.6

Hidroxid de sodiu soluție

S/P

Deschisă

16.2.6, 16.2.9

Hipoclorit de calciu soluție (15% sau mai puțin)

S/P

Control

15.19.6

Hipoclorit de calciu soluție (mai mult de 15%)

S/P

Control

15.19,16.2.9

Hipoclorit de sodiu soluție (15% sau mai puțin)

S/P

Control

15.19.6

Izoforonă

S/P

Control

Izoforondiamină

S/P

Control

16.2.9

Izopren

S/P

Control

IIB

15.13,15.14,15.19.6,16.6.1,

16.6.2

Izopropanolamină

S/P

Deschisă

IIA

F-T

16.2.9,15.19.6,16.2.6

Izopropilamină

S/P

Control

IIA

F-T

15.12,15.14,15.19

Izopropilciclohexan

Control

15.19.6,16.2.9

Lactonitril, soluție (80% sau mai puțin)

S/P

Control

ACD

15.1,15.12,15.17,15.18,

15.19,16.6.1,16.2.2,16.6.3

Lichid nociv, F, (2) n.s.a. (denumire comercială

Conținut

) Nav.l, Cat. X

Control

IIA

15.19,16.2.6

Lichid nociv, F, (4) n.s.a. (denumire comercială

Conținut

) Nav.2, Cat. X

Control

IIA

15.19,16.2.6

Capitolul 17

i'''

Lichid nociv, F, (6) n.s.a. (denumire comercială

Conținut

) Nav.2, Cat. Y

Control

IIA

15.19,16.2.6,16.2.9(1)

Lichid nociv, F, (8) n.s.a. (denumire comercială

Conținut

) Nav.3, Cat. Y

Control

IIA

15.19,16.2.6,16.2.9(1)

Lichid nociv, F, (10) n.s.a. (denumire comercială

Conținut

) Nav.3, Cat. Z

Control

IIA

Lichid nociv, NF, (1) n.s.a. (denumire comercială

Conținut

) Nav.l, Cat. X

Deschisă

15.19,16.2.6

Lichid nociv, NF, (3) n.s.a. (denumire comercială ,

Conținut

) Nav.2, Cat. X

Deschisă

15.19,16.2.6

Lichid nociv, NF, (5) n.s.a(denumire comercială

Conținut

) Nav.2, Cat. Y

Deschisă

15.19,16.2.6,16.2.9(1)

Lichid nociv, NF, (7) n.s.a. (denumire comercială

Conținut

) Nav.3, Cat. Y

Deschisă

15.19,16.2.6,16.2.9(1)

Lichid nociv, NF, (9) n.s.a. (denumire comercială

Conținut

) Nav.3, Cat. Z

Deschisă

L-Lizină soluție (60% sau mai puțin)

Deschisă

Mercaptobenzotioazol, sare de sodium în soluție

S/P

Deschisă

15.19.6,16.2.9

Metacrilat de butil

S/P

Control

IIA

F-T

15.13,15.19.6,16.6.1,16.6.2

Metacrilat de butil/decil/cetil/icosil în amestec

S/P

Control

15.13,16.6.1,16.6.2,15.19.6

Metacrilat de cetil/icosil în amestec

S/P

Deschisă

15.13,16.6.1,16.6.2,15.19.6,16.2.9

Metacrilat de dodecil

S/P

Deschisă

15.13

Metacrilat de dodecil/octadecil (amestec)

S/P

Deschisă

15.13,16.6.1,16.6.2

Metacrilat de dodecil/pentadecil în amestec

S/P

Deschisă

15.13,16.6.1,16.6.2,15.19.6

Metacrilat de etil

S/P

Control

IIA

F-T

15.13,15.19.6,16.6.1,16.6.2

Metacrilat de izobutil

S/P

Control

IIA

F-T

15.12,15.13,15.17,15.19,

16.6.1,16.6.2

Metacrilat de metil

S/P

Control

IIA

F-T

15.13,15.19.6,16.6.1,16.6.2

Metacrilat de nonil monomer

Deschisă

15.19.6,16.2.9

Metacrilonitril

S/P

Control

F-T

15.12,15.13,15.17,15.19

Metam - sodiu soluție

S/P

Deschisă

15.19,16.2.9

Metil dietanolamină

S/P

Deschisă

16.2.6

Capitolul 17

i'''

2-Metil-6-etil anilină

S/P

Deschisă

2-Metil-5-etil piridină

S/P

Deschisă

IIA

15.19.6

2-Metil-2-hidroxi-3-butină

S/P

Control

IIA

F-T

ABD

15.19.6,16.2.9

3-Metil-3-metoxibutanol

Deschisă

Metilamil cetone

Control

15.19.6

Metilamină soluții (42% sau mai puțin)

S/P

Control

F-T

ACD

15.12,15.17,15.19

Metilbutenol

Control

15.19.6,16.2.9

Metilbutil cetone

Control

15.19.6

Metilbutinol

Control

Metilciclohexan

Control

15.19.6

Metilciclopentadienă, dimer

Control

15.19.6

Metilciclopentadienil mangan tricarbonil

S/P

Control

ABCD

15.12,15.18,15.19,16.2.9

Metiletil cetonă

Control

Metilizobutil cetonă

Control

Metilnaftalină (topitură)

S/P

Control

15.19.6

2-Metilpiridină

S/P

Control

15.12.3,15.19.6

3-Metilpiridină

S/P

Control

15.12.3,15.19

4-Metilpiridină

S/P

Control

F-T

15.12.3,15.19,16.2.9

N-Metil-2-pirolidonă

Deschisă

15.19.6

alfa- Metilstiren

S/P

Control

IIB

F-T

AD(j)

15.13,15.19.6,16.6.1,16.6.2

3-(Metiltio) propionaldehidă

S/P

Control

IIA

15.12,15.17,15.19

3-Metoxi -1-butanol

Control

N-(2-Metoxi-1-metil etil)-2-etil-6-metil cloracetanilidă

Deschisă

15.19,16.2.6

Monooleat de sorbitan poli (20) oxietilenă

Deschisă

15.19.6,16.2.6,16.2.9

Morfolină

S/P

Control

IIA

15.19.6

Naftalină (topitură)

S/P

Control

IIA

15.19.6,16.2.9

Capitolul 17

i'''

Neodecanoat de vinil

S/P

Deschisă

15.13,15.19.6,16.6.1,16.6.2

Nitrobenzen

S/P

Control

IIA

15.12,15.17,15.18,15.19,

16.2.9

Nitroetan

S/P

Control

IIB

F-T

A(f)

15.19.6,16.6.1,16.6.2,16.6.

Nitroetan (80%)/Nitropropan (20%)

S/P

Control

IIB

F-T

A(f)

15.19.6,16.6.1,16.6.2,16.6.

o-Nitrofenol (topit)

S/P

Control

15.12,15.19.6,16.2.6,16.2.9

1-sau-2-Nitropropan

S/P

Control

IIB

F-T

15.19.6

Nitropropan (60%)/Nitroetan (40%) în amestec

S/P

Control

F-T

A(f)

15.19.6

Nonan (toți izomerii)

Control

15.19.6

Nonenă (toți izomerii)

Control

15.19.6

Nonilfenol

Deschisă

15.19,16.2.6,16.2.9

Octan (toți izomerii)

Control

15.19.6

Octanol (toți izomerii)

Deschisă

Octenă (toți izomerii)

Control

15.19.6

Oleat de potasiu

Deschisă

15.19.6,16.2.6,16.2.9

Olefine (C13+, toți izomerii)

Deschisă

15.19.6,16.2.9

Oleină de palmier (conținând mai puțin de 5% acizi grași liberi)

2 (k)

Deschisă

ABCD

15.19.6,16.2.6,16.2.9

Oleum

S/P

Control

15.11.2 până la 15.11.8,

15.12.1,15.16.2,15.17, 15.19

16.2.6

Oxid de 1,2 - butilenă

S/P

Control

Inert

IIB

15.8.1 până la 15.8.7,

15.8.12,15.8.13,15.8.16,

15.8.17,15.8.18,15.8.19,

15.8.21,15.8.25,15.8.27,

15.8.29, 15.19.6

Oxid de mesitil

S/P

Control

IIB

F-T

15.19.6

Oxid de propilenă

S/P

Control

Inert

IIB

F-T

15.8,15.12.1,15.14,15.19

Capitolul 17

i'''

Parafină transparentă

Deschisă

15.19.6,16.2.6,16.2.9

Parafine

Deschisă

16.2.6, 16.2.9

Parafine clorurate (Cl0-C13)

Deschisă

15.19,16.2.6

Paraldehidă

S/P

Control

IIB

15.19.6,16.2.9

Pentacloretan

S/P

Control

15.12,15.17,15.19.6

1,3-Pentadienă

S/P

Control

F-T

15.13,15.19.6,16.6.1,16.6.2

,16.6.3

Pentan (toți izomerii)

Control

15.14,15.19.6

Pentenă (toți izomerii)

Control

15.14,15.19.6

Percloretilenă

S/P

Control

15.12.1,15.12.2,15.19.6

Peroxid de hidrogen (apă oxigenată) soluții (peste 60% dar nu peste 70% din masă)

S/P

Control

15.5.1,15.19.6

Petrolatum (vaselină)

Deschisă

16.2.6, 16.2.9

alfa- Pinen

Control

15.19.6

beta- Pinen

Control

15.19.6

Piridină

S/P

Control

IIA

15.19.6

Poli (C18-C22) acrilat de alchil în xilen

Control

15.19.6,16.2.6,16.2.9

Poliacrilat sulfonat, soluție

Control

Polialchil (C10-C20) metacrilat

Deschisă

15.19.6,16.2.6,16.2.9

Polieter alcaril (C11-C20), lanț lung

Deschisă

16.2.6, 16.2.9

Polietilenglicol

Deschisă

Polifosfat de amoniu soluție

Deschisă

Poliizobutenamină în solvent (Cl0-C14) alifatic

Deschisă

IIA

Poliizobutilenă (4+)

Deschisă

15.19.6,16.2.9

Poliolefin anhidridă

Deschisă

15.19.6,16.2.6,16.2.9

Poliolefin ester (C28-C250)

Deschisă

15.19.6,16.2.6,16.2.9

Poliolefin-amidă (C17 +) alchenamine

Deschisă

15.19.6,16.2.6

Capitolul 17

i'''

Poliolefin-amine (C28-C250)

Deschisă

16.2.9

Poliolefin-amine în alchil (C2-C4) benzeni

Control

15.19.6,16.2.6,16.2.9

Poliolefin-amine în solvent aromatic

Control

15.19.6,16.2.6,16.2.9

Polipropilen glicol

Deschisă

Polisiloxan

Control

15.19.6,16.2.9

Produs de reacție paraldehidă-amoniac

S/P

Control

F-T

15.12.3,15.19

n-Propanolamină

S/P

Deschisă

16.2.9,15.19.6

Di-n-Propilamină

S/P

Control

F-T

15.12.3,15.19.6

n-Propilamină

S/P

Control

Inert

IIA

F-T

15.12,15.19

Propilbenzen (toți izomerii)

Control

15.19.6

Propilen-tetramer (Tetrapropilenă)

Control

15.19.6

Propilen-trimer (Tripropilenă)

Control

15.19.6

beta-Propiolactonă

S/P

Control

IIA

Propionaldehidă

S/P

Control

F- T

15.17,15.19.6

Propionat de n-butil

Control

15.19.6

Propionat de n-pentil

Control

15.19.6

Propionitril

S/P

Control

IIB

F- T

15.12,15.17,15.18,15.19

Propoxilat de alchilfenil (C9-C15)

Deschisă

Proteine vegetale, soluție (hidrolizare)

Deschisă

Rășină metacrilică în diclorură de etilen

S/P

Control

IIA

F-T

15.19,16.2.9

Rășini de difenilolpropan epiclorhidrină

Deschisă

15.19.6,16.2.6,16.2.9

Salicilat de metil

Deschisă

15.19.6

Saramuri pentru foraj (conținând săruri de zinc)

Deschisă

15.19.6

Saramuri pentru foraj, inclusiv: bromură de calciu soluție, clorură de calciu soluție și clorură de sodiu soluție

Deschisă

Silicat de sodiu, soluție

Deschisă

16.2.9

Capitolul 17

i'''

Stearină de palmier (conținând mai puțin de 5% acizi grași liberi)

2 (k)

Deschisă

ABCD

15.19.6,16.2.6,16.2.9

Substanțe grase (C14-C20) sulfurate

Deschisă

Sulf (topitură)

Deschisă

Vent.sau strat(gaz)

F-T

15.10,16.2.9

Sulfat de aluminiu soluție

Deschisă

15.19.6

Sulfat de amoniu soluție

Deschisă

Sulfat poliferic, soluție

S/P

Deschisă

Sulfit acid de sodiu, soluție (45% sau mai puțin)

S/P

Deschisă

16.2.9

Sulfit de sodiu, soluție (25% sau mai puțin)

Deschisă

15.19.6,16.2.9

Sulfolan

Deschisă

15.19.6,16.2.9

Sulfură acidă de sodiu (65 sau mai puțin)/Carbonat de sodiu (3% sau mai puțin), soluție

Deschisă

15.19.6,16.2.9

Sulfură de alchilfenat de calciu (C8-C40) lanț lung

Deschisă

15.19.6,16.2.6,16.2.9

Sulfură de alchilfenol (C8-C40)

Deschisă

Sulfură de amoniu soluție (45% sau mai puțin)

S/P

Control

F-T

15.12,15.17,15.19,16.6.1,

16.6.2, 16.6.3

Sulfură de dodecil hidroxipropil

Deschisă

15.19.6

Sulfură de sodiu, soluție (15% sau mai puțin)

S/P

Control

15.19.6,16.2.9

Terebentină

Control

15.19.6

Tetracloretan

S/P

Control

15.12,15.17,15.19.6

Tetraclorură de carbon

S/P

Control

15.12,15.17,15.19.6

Tetraetilen glicol

Deschisă

Tetraetilenpentamină

S/P

Deschisă

Tetrahidrofuran

Control

IIB

F- T

15.19.6

Tetrahidronaftalină

Deschisă

Tetrametilbenzen (toți izomerii)

Deschisă

16.2.9

Tiocianat de sodiu, soluție (56% sau mai puțin)

Deschisă

15.19.6,16.2.9

Capitolul 17

i'''

Tiosulfat de potasiu (50% sau mai puțin)

Deschisă

16.2.9

Toluen

Control

15.19.6

Toluendiamină

S/P

Control

15.12,15.17,15.19,16.2.9,

16.2.6

o-Toluidină

S/P

Control

15.12,15.17,15.19

Triacetat de gliceril

Deschisă

1,2,4-Triclorbenzen

S/P

Control

15.19,16.2.9

1,2,3-Triclorbenzen (topitură)

S/P

Control

ACD

15.12.1,15,17,15.19,16.2.9,

16.2.6

1,1,1-Tricloretan

Deschisă

1,1,2-Tricloretan

S/P

Control

15.12.1,15.19.6

Tricloretilenă

S/P

Control

IIA

15.12,15.17,15.19.6

1,1,2-Triclor-1,2,2-trifluoretan

Deschisă

1,2,3-Triclorpropan

S/P

Control

ABD

15.12,15.17,15.19

Tricresil fosfat (conținând 1% sau mai mulți orto- izomeri)

S/P

Control

IIA

15.12.3,15.19,16.2.6

Tridecan

Deschisă

15.19.6

Trietanolamină

S/P

Deschisă

IIA

16.2.9

Trietil fosfat

Deschisă

Trietil fosfit

S/P

Control

F-T

15.12.1,15.19.6,16.2.9

Trietilamină

S/P

Control

IIA

F-T

15.12,15.19.6

Trietilbenzen

Deschisă

15.19.6

Trietilentetramină

S/P

Deschisă

IIA

Triizopropanolamină

Deschisă

Trimetilamină, soluție (30% sau mai puțin)

S/P

Control

F-T

15.12,15.14,15.19,16.2.9

Trimetilbenzen (toți izomerii)

Control

15.19.6

2,2,4-Trimetil-1,3-pentandiol diizobutirat

Deschisă

Capitolul 17

i'''

2,2,4-Trimetil-1,3-pentandiol-1-izobutirat

Deschisă

1,3,5-Trioxan

S/P

Control

15.19.6,16.2.9

Tripropilen glicol

Deschisă

Trixilil fosfat

Deschisă

15.19.6,16.2.6

Ulei de arahide (conținând mai puțin de 4% acizi grași liberi)

2 (k)

Deschisă

ABCD

15.19.6,16.2.6,16.2.9

Ulei de cocos (conținând mai puțin de 5% acizi grași

liberi)

2 (k)

Deschisă

ABCD

15.19.6,16.2.6,16.2.9

Ulei de in (conținând mai puțin de 2% acizi grași liberi)

2 (k)

Deschisă

ABCD

15.19.6,16.2.6

Ulei de măsline (conținând mai puțin de 3,3% acizi

grași liberi)

2 ( k)

Deschisă

ABCD

15.19.6,16.2.6,16.2.9

Ulei de palmier (conținând mai puțin de 5% acizi grași liberi)

2 (k)

Deschisă

ABCD

15.19.6,16.2.6,16.2.9

Ulei de pește (conținând mai puțin de 4% acizi grași liberi)

2 (k)

Deschisă

ABCD

15.19.6,16.2.6,16.2.9

Ulei de pin

Deschisă

16.2.6, 16.2.9

Ulei de porumb (conținând mai puțin de 10% acizi grași liberi)

2 (k)

Deschisă

ABCD

15.19.6,16.2.6

Ulei de rapiță (acid erucic slab, conținând mai puțin de 4% acizi grași liberi )

2 (k)

Deschisă

ABCD

15.19.6,16.2.6,16.2.9

Ulei de ricin (conținând mai puțin de 2% acizi grași

liberi)

2 (k)

Deschisă

ABCD

15.19.6,16.2.6

Ulei de sâmburi de palmier (conținând mai puțin de 5% acizi grași liberi)

2 (k)

Deschisă

15.19.6,16.2.6,16.2.9

Ulei de soia (conținând mai puțin de 0,5% acizi grași liberi)

2 (k)

Deschisă

ABCD

15.19.6,16.2.6

Ulei de tung (lemn chinezesc) (conținând mai puțin de

2,5% acizi grași liberi)

2 (k)

Deschisă

ABCD

15.19.6,16.2.6,16.2.9

Ulei din semințe de bumbac (conținând mai puțin de 12% acizi grași liberi)

2 (k)

Deschisă

ABCD

15.19.6,16.2.6,16.2.9

Ulei din semințe de floarea soarelui (conținând mai

puțin de 7% acizi grași liberi)

2 (k)

Deschisă

ABCD

15.19.6,16.2.6

1-Undecenă

Deschisă

15.19.6

Capitolul 17

i'''

Untură (conținând mai puțin de 1% acizi grași liberi)

2 (k)

Deschisă

ABCD

15.19.6,16.2.6,16.2.9

Uree / azotat de amoniu, soluție

Deschisă

Uree / azotat de amoniu, soluție (conținând amoniac apos)

S/P

Control

16.2.9

Uree / fosfat de amoniu, soluție

Deschisă

15.19.6

Uree, soluție

Deschisă

Valeraldehidă (toți izomerii)

S/P

Control

Inert

IIB

F-T

15.4.6,15.19.6

Viniltoluen

S/P

Control

IIA

15.13,15.19.6,16.6.1,16.6.2

Xilene

Control

15.19.6,16.2.9 (h)

Xilenol

S/P

Deschisă

IIA

15.19.6,16.2.9

Dacă produsul care se va transporta conține solvenți inflamabili astfel încât punctul de inflamabilitate să nu depășească 60 0 C, trebuie să fie prevăzute sisteme electrice speciale și un detector de vapori inflamabili.

Cu toate că apa poate fi folosită în mod satisfăcător pentru stingerea incendiilor survenite în aer liber care implică produsele chimice la care se referă prezenta notă, trebuie luate măsuri pentru ca apa să nu contamineze tancurile închise care conțin aceste produse chimice, datorită riscului de producere a gazelor periculoase.

Fosforul galben sau alb este transportat la o temperatură ce depășește temperatura sa de autoaprindere și, ca urmare, punctul de inflamabilitate nu este concludent. Cerințele referitoare la echipamentul electric pot fi similare cu acelea care se aplică substanțelor cu punctul de inflamabilitate mai mare de 60 0 C.

Cerințele se bazează pe acei izomeri care au punctul de inflamabilitate mai mic sau egal cu 60 0 C; unii izomeri au un punct de inflamabilitate mai mare de 60 0 C și, deci, cerințele bazate pe inflamabilitate nu se aplică acestor izomeri.

Se aplică numai alcoolului n-decilic.

Produsele chimice uscate nu trebuie folosite ca agent de stingere a incendiului.

In spațiile semiînchise trebuie să se verifice existența vaporilor de acid formic și a monoxidului de carbon, ca produs de descompunere.

Se aplică numai

p -xilenului

Pentru amestecurile care nu conțin alte componente cu pericol din punct de vedere al siguranței și care au categoria de poluare Y sau dintr-o categorie inferioară.

Numai anumite spume rezistente la alcool sunt eficiente.

Cerințele pentru Tipul de navă identificat în

coloana e

ar putea fi supus regulii 4.1.3 din Anexa II la Convenția MARPOL 73/78

Aplicabil atunci când punctul de topire este mai mare sau egal cu 0 0 C.

Capitolul 18

Lista produselor chimice cărora nu li se aplică cerințele Codului

18.1

În acest capitol se prezintă produsele chimice care au fost studiate și stabilite că nu prezintă pericole din punct de vedere al siguranței și poluării de o așa natură încât să justifice aplicarea Codului.

18.2

Cu toate că produsele chimice enumerate în prezentul capitol nu intră în domeniul de aplicare al Codului, Administrațiile acordă atenție necesității luării unor măsuri de precauție privind transportul în siguranță al acestor produse. În consecință, Administrațiile trebuie să stabilească cerințe corespunzătoare de siguranță.

18.3

Unele produse chimice sunt identificate ca făcând parte din categoria Z de poluare și, deci, trebuie supuse anumitor cerințe de exploatare enunțate în Anexa II la MARPOL 73/78.

18.4

Amestecurile lichide, care au fost evaluate provizoriu în virtutea regulii 6.3 din Anexa II la MARPOL 73/78 ca făcând parte din categoria de poluare Z sau OS și care nu prezintă pericole pentru siguranță, pot fi transportate cu mențiunile corespunzătoare în acest capitol pentru ,, Substanțe lichide nocive sau nenocive, nespecificate altfel (n.o.s)”

NOTĂ EXPLICATIVĂ

Numele produsului

Numele produsului trebuie să fie utilizat în documentul de transport

pentru orice marfă care se transportă în vrac. Orice nume suplimentar poate fi inclus între paranteze, după numele produsului. În unele cazuri, numele produselor nu sunt identice cu numele care figurează în edițiile anterioare ale Codului.

Categoria de poluare

Litera Z semnifică o categorie de poluare evaluată pentru fiecare

produs în conformitate cu Anexa II la MARPOL 73/78. Simbolul

,,OS” semnifică produsul care a fost evaluat și stabilit ca nefăcând parte din categoriilor X, Y sau Z.

Capitolul 18

Numele producătorului

Categoria de poluare

Acetat de sodiu în soluție

Acetonă

Alcool etilic

Alcool izopropilic

Alcool n-butilic

Alcool sec-butilic

Apă

Băuturi alcoolice, nespecificate altfel

Carbonat de etilenă

Carbonat de propilenă

Clorură de polialuminiu, soluție

Dietilenglicol

Formiat de potasiu, soluții

Glicerină

Glucoză în soluție

Hexametilentetramină în soluție

Hexilenglicol

Lichid nenociv, nespecificat altfel (12), (denumire comercială…., conținut….) categoria OS

Lichid nociv, nespecificat altfel (11), (denumire comercială….,

conținut….) categoria Z

Melasă

Metil-propil cetone

Monomer/oligomer de silicat de tetraetil (20% în etanol)

Monooleat al glicerinei

N-Metil-glucamină soluție (70% sau mai puțin)

Propilenglicol

Suc de mere

Sulfat de sodiu în soluție

Suspensie de argilă

Suspensie de caolin

Suspensie de cărbune

Suspensie de hidroxid de magneziu

Trietilenglicol

Capitolul 19

Indexul produselor transportate în vrac

19.1

Prima coloană a Indexului pentru produsele transportate în vrac (denumită în continuare “Index”) indică numele sub care produsul apare în index. Dacă Numele din index este scris cu majuscule și cu caractere bold, acest lucru înseamnă că numele din index este identic cu numele produsului dat fie în capitolul 17 fie în capitolul 18. Deci, cea de-a doua coloană, în care se indică numele produsului, este liberă. Capitolul relevant din Codul IBC apare în coloana a treia. Cea de-a patra coloană indică numărul ONU al produselor care erau disponibile până în februarie 2001.*

19.2

Indexul a fost elaborat numai în scop informativ. Nici una din denumirile din index, care sunt indicate cu caractere normale în prima coloană, nu trebuie să fie utilizată ca nume de produs pe documentul de expediție.

19.3

Prefixele, care fac parte integrantă din nume, sunt indicate cu caractere latine și sunt luate în considerare la ordonarea alfabetică a produselor. Aceste prefixe sunt:

Mono Di Tri Tétra Penta Iso Bis Neo Ortho Cyclo

19.4

Prefixele, care nu se iau în considerare la ordonarea alfabetică și sunt indicate cu caracter italic, sunt următoarele:

(normal-)

sec-

(secundar)

tert-

(terțiar-)

(orto-)

(meta)

(para-)

N-

O-

sym-

(simetric)

uns-

(nesimetric)

dl-

cis-

trans-

(E)-

(Z)-

alfa-

(  -)

beta-

(  -)

gama-

(  -)

epsilon-

(  -)

Motivul acestei decizii este indicat în paragraful 7.10 din BLG 6/16.

Nume Index

Nume Produsului

Capitol

Nr. ONU

Acedimetilamidă

N,N-DIMETILACETAMIDE

Acetaldehidă cianhidrică

LACTONITRIL, SOLUȚIE ( 80% SAU MAI PUȚIN)

Acetaldehidă trimer

PARALDEHIDE

Acetat de 1,3-dimetilbutil

METILAMILACETAT

Acetat de 1-metilbutil

ACETAT DE AMIL (TOȚI IZOMERII)

Acetat de 1-metiletil

ACETAT DE IZOPROPIL

Acetat de 1-metoxi -2-propanol

ACETAT DE ETER METILIC AL

PROPILENGLICOLULUI

Acetat de 1-pentanol

ACETAT DE AMIL (TOȚI IZOMERII)

Acetat de 2-butoxietil

ACETAT DE ETER BUTILIC AL ETILENGLICOLULUI

ACETAT DE 2-ETOXIETIL

1172

Acetat de 2-metoxi-1-metiletil

ACETAT DE ETER METILIC AL PROPILENGLICOLULUI

ACETAT DE 2-METOXIBUTIL

Acetat de 4-metil-2-pentanol

ACETAT DE METILAMIL

Acetat de 4-metil-2-pentil

ACETAT DE METILAMIL

Acetat de amil (esență de banane)

ACETAT DE AMIL (TOȚI IZOMERII)

1104

Acetat de amil, comercial

ACETAT DE AMIL (TOȚI IZOMERII)

ACETAT DE BENZIL

Acetat de butanol

ACETAT DE BUTIL (TOȚI IZOMERII)

Acetat de butanol-2

ACETAT DE BUTIL (TOȚI IZOMERII)

Acetat de butil

ACETAT DE BUTIL (TOȚI IZOMERII)

1123

Acetat de butilcelosolv

ACETAT DE ETER BUTILIC AL ETILENGLICOLULUI

Acetat de celosolv

ACETAT DE 2-ETOXIETIL

ACETAT DE CICLOHEXIL

2243

Acetat de dimetilacetamidă

N,N-DIMETILACETAMIDĂ

Acetat de etenil

ACETAT DE VINIL

ACETAT DE ETER BUTILIC AL

ETILENGLICOLULUI

Acetat de eter etilic al etilenglicolului

ACETAT DE 2-ETOXIETIL

ACETAT DE ETER METILIC AL PROPILENGLICOLULUI

Acetat de eter monoetil al etilenglicolului

ACETAT DE 2-ETOXIETIL

Acetat de eter monometilic de butilenglicol

ACETAT DE 3-METOXIBUTILIC

Acetat de etil

ACETAT DE ETIL

Acetat de fenilmetil

ACETAT DE BENZIL

ACETAT DE HEPTIL

ACETAT DE HEXIL

1233

Acetat de izoamil

ACETAT DE AMIL (TOȚI IZOMERII)

Acetat de izoamil

ACETAT DE AMIL (TOȚI IZOMERII)

Acetat de izobutil

ACETAT DE BUTIL (TOȚI IZOMERII)

Acetat de izopentil

ACETAT DE AMIL (TOȚI IZOMERII)

ACETAT DE IZOPROPIL

1220

ACETAT DE METIL

ACETAT DE METILAMIL

1233

Acetat de metilizobutilcarbinol

ACETAT DE METILAMIL

Acetat de n-amil

ACETAT DE AMIL (TOȚI IZOMERII)

Acetat de n-butil

ACETAT DE BUTIL (TOȚI IZOMERII)

ACETAT DE N-PROPIL

Nume Index

Nume Produsului

Capitol

Nr. ONU

Acetat de pentil

ACETAT DE AMIL (TOȚI IZOMERII)

Acetat de propil

ACETAT DE N-PROPIL

Acetat de sec-amil

ACETAT DE AMIL (TOȚI IZOMERII)

Acetat de sec-butil

ACETAT DE BUTIL (TOȚI IZOMERII)

Acetat de sec-hexil

ACETAT DE METILAMIL

Acetat de sec-pentil

ACETAT DE AMIL (TOȚI IZOMERII)

ACETAT DE SODIU SOLUȚII

Acetat de terț-butil

ACETAT DE BUTIL (TOȚI IZOMERII)

ACETAT DE TRIDECIL

ACETAT DE VINIL

1301

ACETAT ETILIC

Acetați de metilpentil

ACETAT DE METILAMIL

Acetilacetat de metil

ACETOACETAT DE METIL

ACETOACETAT DE ETIL

ACETOACETAT DE METIL

ACETONĂ

ACETONCIANHIDRINĂ

1541

ACETONITRIL

1648

Acid – n-valeric

ACID PENTANOIC

Acid (z)-octadec-9-enoic

ACID OLEIC

Acid 1,2-benzendicarboxilic, ester dietilic

FTALAT DE DIETIL

Acid 1,2-benzendicarboxilic, ester diundecilic

FTALAT DE DIUNDECIL

Acid 1-undecancarboxilic

ACID LAURIC

Acid 2,2-Dimetiloctanoic

ACID NEODECANOIC

Acid 2,2-dimetilpropanoic

Acid 2,2-dimetilpropionic

ACID TRIMETILACETIC

Acid 2,6-diaminohexanoic

L-LIZINĂ SOLUȚIE (60% SAU MAI PUȚIN)

Acid 2-etilcaproic

ACID - ETILHEXANOIC

ACID 2-ETILHEXANOIC

Acid 2-etilhexoic

ACID OCTANOIC (TOȚI IZOMERII)

ACID 2-HIDROXI-4-(METILTIO) BUTANOIC

Acid 2-hidroxi-4-metiltiobutiric

ACID 2-HIDROXI-4-(METILTIO) BUTANOIC

Acid 2-hidroxipropanoic

ACID LACTIC

Acid 2-hidroxipropionic

ACID LACTIC

Acid 2-metacrilic, ester dodecilic

METACRILAT DE DODECIL

Acid 2-metacrilic, ester laurilic

METACRILAT DE DODECIL

Acid 2-metilacrilic

ACID METACRILIC

Acid 2-metilenpropionic

ACID METACRILIC

Acid 2-sau 3 - clorpropanoic

ACID 2-SAU-3 CLORPROPIONIC

2511

ACID 2-SAU-3 CLORPROPIONIC

Acid 3-heptancarboxilix

ACID OCTANOIC (TOȚI IZOMERII)

Acid 3-hidroxipropionic, lactonă

BETA - PROPIOLACTONĂ

ACID 4-CLOR 2-METILFENOXIACETIC, SOLUȚIE DE SĂRURI DE

DIMETILAMINĂ

Acid 4-hidroxibutanoic, lactonă

GAMA - BUTIROLACTONĂ

Acid 4-hidroxibutiric, lactonă

GAMA - BUTIROLACTONĂ

ACID ACETIC

Acid acetic glacial

ACID ACETIC

Nume Index

Nume Produsului

Capitol

Nr. ONU

Acid acetic obținut prin fermentație naturală a

vinului

ACID ACETIC

Acid acetic, anhidridă

ANHIDRIDĂ ACETICĂ

ACID ACRILIC

2218

Acid acrilic, 2 – hidroxietil ester

ACRILAT DE HIDROXI 2-ETIL

Acid acroleic

ACID ACRILIC

Acid alfa –sau beta - clorpropionic

ACID 2-SAU-3 CLORPROPIONIC

Acid alfa-caproic

ACID OCTANOIC (TOȚI IZOMERII)

Acid alfa-hidroxipropionic

ACID LACTIC

Acid alfa-metacrilic

ACID METACRILIC

Acid alfa-metilpropenoic

ACID METACRILIC

Acid aminoacetic, sare de sodium în soluție

GLICINĂ, SARE DE SODIU ÎN SOLUȚIE

Acid azotic

ACID AZOTIC (70% ȘI MAI MULT)

2031, 20

ACID AZOTIC (MAI PUȚIN DE 70%)

2031

Acid azotic fumans

ACID AZOTIC (70% ȘI MAI MULT)

Acid azotic, fumans roșu

ACID AZOTIC (70% ȘI MAI MULT)

ACID BENZENTRICARBOXILIC, ESTER TRIOCTILIC

Acid butanoic

ACID BUTIRIC

Acid butiletilacetic

ACID OCTANOIC (TOȚI IZOMERII)

ACID BUTIRIC

2820

Acid capric

ACID DECANOIC

Acid caprilic

ACID OCTANOIC (TOȚI IZOMERII)

Acid caproic

ACID HEXANOIC

Acid carbolic

FENOL

Acid cis-9-octadecenoic

ACID OLEIC

ACID CITRIC (70% SAU MAI PUȚIN)

ACID CLORACETIC (80% SAU MAI PUȚIN)

1750

ACID CLORHIDRIC

1789

Acid clorhidric

ACID CLORHIDRIC

ACID CLORSULFONIC

1754

Acid clorsulfuric

ACID CLORSULFONIC

ACID CREZILIC, DEFENOLIZAT

ACID DECANOIC

Acid decilic

ACID DECANOIC

Acid decoic

ACID DECANOIC

ACID DIMETIL OCTANOIC

Acid DL-lactic

ACID LACTIL

Acid dodecanoic

ACID LAURIC

Acid dodecilic

ACID LAURIC

Acid enantic

ACID N-HEPTANOIC

Acid enantilic

ACID N-HEPTANOIC

ACID ESTER ALCHILSULFONIC DE FENOL

Acid etanoic

ACID ACETIC

Acid etilencarboxilic

ACID ACRILIC

Acid etilformic

ACID PROPIONIC

Acid etilic

ACID ACETIC

Acid fenic

FENOL

Acid fenilic (fenol)

FENOL

ACID FORMIC

1779

Nume Index

Nume Produsului

Capitol

Nr. ONU

ACID FOSFORIC

1805

Acid ftalic, ester diundecilic

FTALAT DE DIUNDECIL

Acid gama-hidroxibutiric, lactonă

GAMA - BUTIROLACTONĂ

ACID GLICOLIC SOLUȚIE (70% SAU MAI PUȚIN)

3265

ACID GRAS (SATURAT C13+)

Acid gras saturat (C13 și mai mult)

ACID GRAS (SATURAT C13+)

Acid hendecanoic

ACID UNDECANOIC

Acid heptanoic

ACID N-HEPTANOIC

Acid heptilic

ACID N-HEPTANOIC

Acid heptoic

ACID N-HEPTANOIC

ACID HEXANOIC(CAPRONIC)

Acid hidrogencarboxilic

ACID FORMIC

Acid hidroxiacetic

ACID GLICOLIC SOLUȚIE (70% SAU MAI PUȚIN)

Acid hidroxietanoic

ACID GLICOLIC SOLUȚIE (70% SAU MAI PUȚIN)

Acid izononanoic

ACID NONANOIC (TOȚI IZOMERII)

ACID LACTIC

Acid lactic

ACID LACTIC

ACID LAURIC

ACID METACRILIC

2531

Acid metacrilic, ester dodecilic

METACRILAT DE DODECIL

Acid metacrilic, ester laurilic

METACRILAT DE DODECIL

Acid metancarboxilic

ACID ACETIC

Acid metan-carboxilic

ACID ACETIC

Acid metanoic

ACID FORMIC

Acid metilacetic

ACID PROPIONIC

ACID N- (HIDROXIETIL)

ETILENDIAMINTRIACETIC, SARE TRISODICĂ ÎN SOLUȚIE

Acid n-butiric

ACID BUTIRIC

ACID NEODECANOIC

Acid neopentanoic

ACID TRIMETILACETIC

ACID N-HEPTANOIC

Acid n-heptilic

ACID N-HEPTANOIC

ACID NITRILOTRIACETIC, SARE TRISODICĂ ÎN SOLUȚIE

ACID NONANOIC (TOȚI IZOMERII)

Acid n-undecilic

ACID UNDECANOIC

ACID OCTANOIC (TOȚI IZOMERII)

Acid octilic

ACID OCTANOIC (TOȚI IZOMERII)

Acid octoic

ACID OCTANOIC (TOȚI IZOMERII)

Acid oenantic

ACID N-HEPTANOIC

Acid oenantilic

ACID N-HEPTANOIC

ACID OLEIC

Acid ortofosforic

ACID FOSFORIC

Acid oxietanoic

ACID GLICOLIC SOLUȚIE (70% SAU MAI PUȚIN)

Acid pelargonic

ACID NONANOIC (TOȚI IZOMERII)

ACID PENTANOIC

N-ACID PENTANOIC (64%)/2-ACID METILBUTIRIC (36%) ÎN AMESTEC

Nume Index

Nume Produsului

Capitol

Nr. ONU

Acid piroacetic

ACETONĂ

Acid propanoic

ACOD PROPIONIC

Acid propenoic

ACID ACRILIC

ACID PROPIONIC

1848

ACID SULFURIC

1830

Acid sulfuric concentrat

OLEUM

Acid sulfuric concentrat

ACID SULFURIC

Acid sulfuric pentru acumulatori

ACID SULFURIC

Acid sulfuric, fumans /oleum

OLEUM

Acid sulfuric, rezidual/ uzat

ACID SULFURIC, REZIDUAL /UZAT

ACID SULFURIC, REZIDUAL/UZAT

1832

Acid terț-pentanoic

ACID TRIMETILACETIC

ACID TRIDECANOIC

Acid tridecilic

ACID GRAS (SATURAT C13+)

Acid tridecilic

ACID TRIDECANOIC

Acid tridecoic

ACID TRIDECANOIC

ACID TRIMETILACETIC

1297

Acid trimetilacetic/pivalic

ACID TRIMETILACETIC

ACID UNDECANOIC

Acid undecilic

ACID UNDECANOIC

Acid valerianic

ACID PENTANOIC

Acid valeric

ACID PENTANOIC

Acid vinilformic

ACID ACRILIC

Acid Z-octadec-9-enoic

ACID OLEIC

Acid-2-metilpropenoic

ACID METACRILIC

Acintenă

BETA- PINENĂ

Acizi crezolici

CREZOLI (TOȚI IZOMERII)

Acizi din gudron

CREZOLI (TOȚI IZOMERII)

ACIZI GRAȘI, IN PRIMUL RAND LINIARI C6-C18, 2-ETILHEXIL ESTER

Acizi pentru gravuri

ACID AZOTIC (70% ȘI MAI MULT)

ACRILAT DE 2-ETILHEXIL

ACRILAT DE 2-HIDROXIETIL

Acrilat de 2-metilpropil

ACRILAT DE BUTIL (TOȚI IZOMERII)

Acrilat de beta-hidroxietil

ACRILAT 2-HIDROXIETIL

ACRILAT DE BUTIL (TOȚI IZOMERII)

2348

ACRILAT DE DECIL

ACRILAT DE ETIL

1917

Acrilat de etilen glicol

ACRILAT DE 2-HIDROXIETIL

Acrilat de izobutil

ACETAT DE BUTIL (TOȚI IZOMERII)

ACRILAT DE METIL

1919

Acrilat de metil alfa-metil

METACRILAT DE METIL

Acrilat de n-butil

ACRILAT DE BUTIL (TOȚI IZOMERII)

Acrilat de octil

ACRILAT DE 2-ETILHEXIL

ACRILONITRIL

ALCOOL DODECILIC

1093

ADIPONITRIL

2205

ADUCT DE ANHIDRIDĂ POLIIZOBUTENIL

‘Agent de fumigarea terenurilor pe bază de D- D’

DICLORPROPENĂ/DICLORPROPAN ÎN AMESTEC

Nume Index

Nume Produsului

Capitol

Nr. ONU

ALACLOR TECHNIC (90% SAU MAI MULT)

N-ALCANI (C10+)

ALCANI (C6-C9)

ALCARILDITIOFOSFAT (C7-C16) DE ZINC

ALCARILSULFONAT DE BARIU (C11-

C50) LANȚ LUNG

2810

Di[alchi/alchenil)(C10-C20)]hidrogenfosfit

ALCHIL (C10 –C20 SATURAT ȘI NESATURAT) FOSFIT

ALCHIL (C8-C10)/(C12-CI4):(40% SAU MAI PUȚIN / 60% SAU MAI MULT) POLIGLUCOZIDĂ SOLUȚIE (55% SAU

MAI PUȚIN)

ALCHIL (C12-C14) POLIGLUCOZIDĂ SOLUȚIE (55% SAU MAI PUȚIN)

3-Alchil (C16-C18)oxi-N,N’-bis (2- hidroxietil) propan – 1 amină

ALCHILOXIALCHILAMINĂ (C16+) ETOXILAT, LANȚ LUNG

ALCHIL (C8-C10) POLIGLUCOZIDĂ SOLUȚIE (65% SAU MAI PUȚIN)

ALCHIL (C8-C10)/(C12-C14):(50%/50%) POLIGLUCOZIDĂ SOLUȚIE (55% SAU

MAI PUȚIN)

ALCHIL (C8-C10)/(C12-C14):(60% SAU MAI MULT / 40% SAU MAI PUȚIN) POLIGLUCOZIDĂ SOLUȚIE (55% SAU

MAI PUȚIN)

Alchil C8-C14 D-glucopiranosidă

ALCHIL (C8-C10)/(C12-CI4):(40% SAU MAI PUȚIN / 60% SAU MAI MULT) POLIGLUCOZIDĂ SOLUȚIE (55% SAU MAI

PUȚIN)

Alchil C8-C14 D-glucopiranosidă

ALCHIL (C8-CL0)/(CI2-CI4):(60% SAU MAI MULT / 40% SAU MAI PUȚIN) POLIGLUCOZIDĂ SOLUȚIE (55% SAU MAI

PUȚIN)

ALCHIL DIMETILAMINĂ (C12+)

2735

ALCHIL DITIOTIADIAZOL (C6-C24)

2,2’ -[3-(Alchil(C16- C18)oxi )propilimino] dietanol

ALCHILOXIALCHILAMINĂ (C16+) ETOXILAT, LANȚ LUNG

2,5-Di (alchil(C7+)tio)-1,3,4- tiadiazol

ALCHILDITIOTIADIAZOL (C6-C24)

ALCHIL-ARIL FOSFAT ÎN AMESTEC (SAU MAI MULT DE 40% FOSFAT TOLILIC DE DIFENIL, SAU MAI PUȚIN DE 0,02% IZOMERI ORTO)

ALCHILAȚI PENTRU AVIAȚIE (PARAFINE C8 ȘI IZO-PARAFINE BPT

95 - 120°C)

ALCHILBENZEN, ALCHILINDAN, ALCHILINDENĂ ÎN AMESTEC (FIECARE C12-C17)

ALCHILBENZENI (C5-C8)

Nume Index

Nume Produsului

Capitol

Nr. ONU

ALCHILBENZENI (C9+ )

ALCHILDITIOCARBAMAT (C19-C35)

ALCHILDITIOFOSFAT (C3-C14) DE ZINC

ALCHILFENAT DE CALCIU (C11-C4),

LANȚ LUNG

ALCHILFENAT DE CALCIU (C5-C10), LANȚ LUNG

Alchili de plumb, n.s.a.

COMPUȘI ANTIDETONANȚI PENTRU

MOTOR (CONȚINÂND ALCHILI DE PLUMB)

ALCHILOXIALCHILAMINĂ (C16+) ETOXILAT, LANȚ LUNG

Alcool

ALCOOL ETILIC

ALCOOL (C12-16) POLI (1-6) ETOXILAȚI

ALCOOL (C12-C16) POLI (20+)

ETOXILAȚI

ALCOOL (C12-C16) POLI (7-19) ETOXILAȚI

ALCOOL (C6-C17) (SECUNDAR) POLI

(3-6) ETOXILAȚI

ALCOOL (C6-C17) (SECUNDAR) POLI (7-12) ETOXILAȚI

ALCOOL (C9-C11) POLI (2.5-9)

ETOXILAT

Alcool 1,1-dimetilpropargilic

2-METIL-2-HIDROXI-3-BUTINĂ

Alcool 2-cloretilic

ETILEN CLORHIDRINĂ

Alcool 2-etilhexilic

OCTANOL (TOȚI IZOMERII)

Alcool 2-metil-1-propil

ALCOOL IZOBUTILIC

Alcool 2-metil-2- butilic

ALCOOL TERȚ-AMILIC

Alcool 2-metil-2-propil

ALCOOL TERȚ-BUTILIC

Alcool 2-metil-4- butilic

ALCOOL IZOAMILIC

Alcool 2-propilic

ALCOOL IZOPROPILIC

Alcool 3-metil-1-butilic

ALCOOL IZOAMILIC

Alcool 3-metil-3- butilic

ALCOOL TERȚ-AMILIC

Alcool 3-metoxi-3-metilbutilic

3-METIL-3-METOXIBUTANOL

ALCOOL ALILIC

1098

Alcool amilic

ALCOOL N-AMILIC

ALCOOL AMILIC, PRIMAR

Alcool behenilic

ALCOOLI (C13+)

ALCOOL BENZILIC

Alcool beta-cloretilic

ETILEN CLORHIDRINĂ

Alcool butilic

ALCOOL N-BUTILIC

Alcool butiric

ALCOOL N-BUTILIC

Alcool caprilic

OCTANOL (TOȚI IZOMERII)

Alcool caproilic

HEXANOL

Alcool cetilic/strearilic

ALCOOLI (C13+)

Alcool columbian

ALCOOL METILIC

Alcool de fermentație

ALCOOL ETILIC

Nume Index

Nume Produsului

Capitol

Nr. ONU

Alcool de frecții

ALCOOL IZOPROPILIC

Alcool decilic

ALCOOL DECILIC (TOȚI IZOMERII)

Alcool dimetiletilic

ALCOOL TERȚ-BUTILIC

Alcool din grâu

ALCOOL ETILIC

ALCOOL DODECILIC

Alcool enantilic

HEPTANOL (TOȚI IZOMERII)(D)

Alcool etilenic

ETILEN GLICOL

Alcool etilic

ALCOOL ETILIC

ALCOOL FURFURILIC

2874

Alcool glicilic

GLICERINĂ

Alcool heptilic, toți izomerii

HEPTANOL (TOȚI IZOMERII) (D)

Alcool hexadecilic/octadecilic

ALCOOLI (C13+)

Alcool hexilic

HEXANOL

ALCOOL IZOAMILIC

ALCOOL IZOBUTILIC

1212

Alcool izodecilic

ALCOOL DECILIC (TOȚI IZOMERII)

Alcool izopentilic

ALCOOL IZOAMILIC

ALCOOL IZOPROPILIC

Alcool laurilic

ALCOOL DODECILIC

ALCOOL METILAMILIC

2053

Alcool metilic

ALCOOL METILIC

Alcool metilic

ALCOOL METILIC

Alcool metilic

ALCOOL METILIC

ALCOOL N-AMILIC

ALCOOL N-BUTILIC

Alcool n-dodecilic

ALCOOL DODECILIC

ALCOOL NONOLIC (TOȚI IZOMERII)

ALCOOL N-PROPILIC

1274

Alcool octilic

OCTANOL (TOȚI IZOMERII)

Alcool pelargonic

ALCOOL NONILIC (TOȚI IZOMERII)

Alcool pentilic

ALCOOL N-AMILIC

Alcool propenilic

ALCOOL ALILIC

Alcool propilic

ALCOOL N-PROPILIC

ALCOOL SEC-AMILIC

ALCOOL SEC-BUTILIC

Alcool sec-pentilic

ALCOOL SEC-AMILIC

Alcool sec-propilic

ALCOOL IZOPROPILIC

ALCOOL TERȚ-AMILIC

ALCOOL TERȚ-BUTILIC

Alcool terț-pentilic

ALCOOL TERȚ-AMILIC

Alcool tridecilic

ALCOOLI (C13+)

ALCOOL UNDECILIC

Alcool, C7

HEPTANOL (TOȚI IZOMERI) (D)

Alcool, C8

OCTANOL (TOȚI IZOMERII)

Alcool, C9

ALCOOL NONILIC (TOȚI IZOMERII)

Alcool, Cl0

ALCOOL DECILIC (TOȚI IZOMERII)

Alcool, Cll

ALCOOL UNDECILIC

Alcool, C12

ALCOOL DODECILIC

Nume Index

Nume Produsului

Capitol

Nr. ONU

ALCOOLI (C13+)

Alcooli , C13-C15

ALCOOLI (C13+)

Alcooluri columbiene

ALCOOL METILIC

Aldehidă

2-METIL-5-ETIL PIRIDINĂ

Aldehidă - crotonică

ALDEHIDĂ – CROTONICĂ

1143

Aldehidă amilică

VALERALDEHIDĂ (TOȚI IZOMERII)

Aldehidă butirică

ALDEHIDĂ BUTIRICĂ (TOȚI IZOMERII)

1129

Aldehidă formică

FORMALDEHIDĂ SOLUȚII (45% SAU MAI PUȚIN)

ALDEHIDĂ GLUTARICĂ ÎN SOLUȚII(50% SAU MAI PUȚIN)

Aldehidă izobutilică

ALDEHIDĂ BUTIRICĂ (TOȚI IZOMERII)

Aldehidă izobutirică

ALDEHIDĂ BUTIRICĂ (TOȚI IZOMERII)

Aldehidă izovarelică

VALERALDEHIDĂ (TOȚI IZOMERII)

Aldehidă n-butilică

ALDEHIDĂ BUTIRICĂ (TOȚI IZOMERII)

Aldehidă n-butirică

ALDEHIDĂ BUTIRICĂ (TOȚI IZOMERII)

Aldehidă piromucică

FURFUROL

Aldehidă propilenică

CROTONALDEHIDĂ

Aldehidă propilică

PROPIONALDEHIDĂ

Aldehidă propionică

PROPIONALDEHIDĂ

ALDEHIDĂ PROPIONICĂ

2496

Aldehidă valerică

VALERALDEHIDĂ (TOȚI IZOMERII)

ALDEHIDE OCTILICE

1191

ALFA-METILSTIREN

2303

ALUMINOSILICAT DE SODIU ÎN SUSPENSIE

AMESTEC NITRANT/SULFONITRIC (ACID SULFURIC ȘI AZOTIC ÎN

AMESTEC)

1796

n-Amil metilcetonă

METIL AMILCETONĂ

Amilcarbinol

HEXANOL

alfa –n-Amilen

PENTENĂ (TOȚI IZOMERII)

terț-Amileni

PENTENĂ (TOȚI IZOMERII)

AMINĂ FENOLICĂ DE POLIOLEFINE (C28-C250)

2-Amino - 1 – metilbenzen

O-TOLUIDINĂ

1-Amino - 2 – metilbenzen

O-TOLUIDINĂ

5-Amino-1,3,3-trimetilciclohexilmetilamină

IZOFORONDIAMINĂ

2-AMINO-2-METIL -1-PROPANOL

1-Amino-2-propanol

IZOPROPANOLAMINĂ

1-Amino-3-aminometil-3,5,5-trimetil- ciclohexan

IZOFORONDIAMINĂ

Aminoacetat de sodiu soluție

GLICINĂ, SARE DE SODIU ÎN SOLUȚIE

Aminobenzen

ANILINĂ

1-Aminobutan

BUTILAMINĂ (TOȚI IZOMERII)

2-Aminobutan

BUTILAMINĂ (TOȚI IZOMERII)

Aminociclohexan

CICLOHEXILAMINĂ

Aminoetan

ETILAMINĂ

Nume Index

Nume Produsului

Capitol

Nr. ONU

Aminoetan în soluție, 72% sau mai puțin

ETILAMINĂ ÎN SOLUȚIE (72% SAU MAI PUȚIN)

2-Aminoetanol

ETANOLAMINĂ

AMINOETIL ETANOLAMINĂ

N- (2-aminoetil) etilendiamină

DIETILENTRIAMINĂ

Di (2-aminoetil)amină

DIETILENTRIAMINĂ

N,N’- Di (2-aminoetil)etan-1,2-diamină

TRIETILENTETRAMINĂ

N,N’- Di (2-aminoetil)etilendiamină

TRIETILENTETRAMINĂ

2-(2-Aminoetilamino) etanol

AMINOETIL ETANOLAMINĂ

Aminofen

ANILINĂ

2-Aminoizobutan

BUTILAMINĂ (TOȚI IZOMERII)

Aminometan

METILAMINĂ ÎN SOLUȚIE (42% SAU MAI PUȚIN)

Aminometan în soluție, 42% sau mai puțin

METILAMINĂ ÎN SOLUȚIE (42% SAU MAI PUȚIN)

3-Aminometil-3,5,5-trimetilciclohexilamină

IZOFORONDIAMINĂ

1-Aminopropan

N-PROPILAMINĂ

1-Aminopropan

IZOPROPILAMINĂ

3-Aminopropan -1-ol

N-PROPANOLAMINĂ

1-Aminopropan -2-ol

IZOPROPANOLAMINĂ

2-Aminotoluen

O-TOLUIDINĂ

o-Aminotoluen

O-TOLUIDINĂ

AMONIAC, SOLUȚIE APOASĂ (28% SAU MAI PUȚIN)

2672

Anhidridă abietică

COLOFONIU

ANHIDRIDĂ ACETICĂ

1715

Anhidridă acetică

ANHIDRIDĂ ACETICĂ

Anhidridă acetilică

ANHIDRIDĂ ACETICĂ

Anhidrida acidului ftalic

ANHIDRIDĂ FTALICĂ (TOPITURĂ)

ANHIDRIDĂ ALCHENICĂ (C16-C20) SUCCINICĂ

Anhidridă cis-butendioică

ANHIDRIDĂ MALEICÎ

Anhidridă etanoică

ANHIDRIDĂ ACETICĂ

ANHIDRIDĂ FTALICĂ (TOPITURĂ)

2214

ANHIDRIDĂ MALEICĂ

2215

Anhidridă propanoică

ANHIDRIDĂ PROPIONICĂ

Anhidridă toxilică

ANHIDRIDĂ MALEICĂ

Anhidridă toxilică

ANHIDRIDĂ MALEICĂ

ANILINĂ

1547

APĂ

Apă amoniacală, 28% sau mai puțin

AMONIAC, SOLUȚIE APOASĂ (28% SAU MAI PUȚIN)

Apă tare

ACID AZOTIC (70% ȘI MAI MULT)

Argilă

SUSPENSIE DE CAOLIN

Argilă albă sau caolin

SUSPENSIE DE CAOLIN

ARIL – POLIOLEFINE (C11-C50)

AROMATE POLICICLICE (2+)

Azacicloheptan

HEXAMETILENIMINĂ

3-Azapentan-1, 5-diamină

DIETILENTRIAMINĂ

Azepan

HEXAMETILENIMINĂ

AZOTAT DE AMONIU SOLUȚIE (93% SAU MAI PUȚIN)

Nume Index

Nume Produsului

Capitol

Nr. ONU

Azotat feric(III)/acid azotic soluție

AZOTAT FERIC/ACID AZOTIC SOLUȚIE

BĂUTURI ALCOOLICE n.s.a.

Benzen

BENZEN ȘI AMESTECURI AVÂND 10% BENZEN SAU MAI MULT (I)

Benzen

BENZEN ȘI AMESTECURI AVÂND 10%

BENZEN SAU MAI MULT (I)

BENZEN ȘI AMESTECURI AVÂND 10% BENZEN SAU MAI MULT (I)

1114

Benzenamină

2-METIL-5-ETIL PIRIDINĂ

Benzenol

FENOL

Benzină de piroliză (cracarea păcurei în prezență de vapori)

BENZEN ȘI AMESTECURI AVÂND 10% BENZEN SAU MAI MULT (I)

Benzină de piroliză, conținând 10% sau mai

mult benzen

BENZEN ȘI AMESTECURI AVÂND 10% BENZEN SAU MAI MULT (I)

BENZOAT DE SODIU

Benzofenol

FENOL

Benzol

BENZEN ȘI AMESTECURI AVÂND 10% BENZEN SAU MAI MULT (I)

Benzol(e)

BENZEN ȘI AMESTECURI AVÂND 10% BENZEN SAU MAI MULT (I)

Benzotiazol -2-tiol (sare de sodiu)

MERCAPTOBENZOTIOAZOL, SARE DE

SODIUM ,SOLUȚIE

1,3-Benzotiazol -2-tiolat de sodiu soluție

MERCAPTOBENZOTIOAZOL, SARE DE SODIUM ÎN SOLUȚIE

2-Benzotiazoletiol (,sare de sodiu)

MERCAPTOBENZOTIOAZOL, SARE DE SODIUM, SOLUȚIE

(2-Benzotiazoliltio) de sodiu în soluție

MERCAPTOBENZOTIOAZOL, SARE DE

SODIUM, SOLUȚIE

beta - Metilacroleină

CROTONALDEHIDĂ

Betapronă

BETA- PROPIOLACTONĂ

Bicromat de sodiu

BICROMAT DE SODIU (70% SAU MAI PUȚIN)

Bifenil

DIFENIL

Bihexil

DODECAN (TOȚI IZOMERII)

Bisulfură de carbon

DISULFURĂ DE CARBON

Melasă pentru băuturi spirtoase

MELASĂ

BORAT DE POLIOLEFIN-AMIDE ALCHENAMINE (C28-C250)

BOROHIDRURĂ DE SODIU (15% SAU

MAI PUȚIN)/HIDROXID DE SODIU, SOLUȚIE

BROMCLORMETAN

Bromură de calciu/ bromură de zinc soluție

SARAMURI PENTRU FORAJ (CONȚINÂND SĂRURI DE ZINC)

Bromură de etilen

DIBROMURĂ DE ETILEN

Bromură de metilen

DIBROMMETAN

Buatnol -1-ol

ALCOOL N-BUTILIC

(E)But-2-enal

CROTONALDEHIDĂ

Butaldehidă

ALDEHIDĂ BUTIRICĂ (TOȚI IZOMERII)

Nume Index

Nume Produsului

Capitol

Nr. ONU

Butan -1,3-diol

BUTILEN GLICOL

Butan -1,4-diol

BUTILEN GLICOL

Butan -2,3-diol

BUTILEN GLICOL

Butan -2-ol

ALCOOL SEC-BUTILIC

Butan -2-onă

METIL ETIL CETONĂ

Butan -4-olid

GAMA - BUTIROLACTONĂ

Butanal

ALDEHIDĂ BUTIRICĂ (TOȚI IZOMERII)

n-Butanal

ALDEHIDĂ BUTIRICĂ (TOȚI IZOMERII)

1,3 -Butandiol

BUTILEN GLICOL

1,4-Butandiol

BUTILEN GLICOL

2,3-Butandiol

BUTILEN GLICOL

Butanoat de butil

BUTIRAT DE BUTIL (TOȚI IZOMERII)

Butanoat de metil

BUTIRAT DE METIL

Butanol

ALCOOL N-BUTILIC

1-Butanol

ALCOOL N-BUTILIC

n-Butanol

ALCOOL N-BUTILIC

sec-Butanol

ALCOOL SEC-BUTILIC

terț-Butanol

ALCOOL TERȚ-BUTILIC

Butanol-1

ALCOOL N-BUTILIC

2-Butanol

ALCOOL SEC-BUTILIC

1,4-Butanolidă

GAMA - BUTIROLACTONĂ

2-Butanonă

METIL ETIL CETONĂ

Butenă dimer

OCTENĂ (TOȚI IZOMERII)

2-Butenal

ALDEHIDĂ - CROTONICĂ

Butil metil cetonă

METIL BUTIL CETONĂ

BUTILAMINĂ (TOȚI IZOMERII)

1125,

n-Butilamină

BUTILAMINĂ (TOȚI IZOMERII)

sec-Butilamină

BUTILAMINĂ (TOȚI IZOMERII)

terț-Butilamină

BUTILAMINĂ (TOȚI IZOMERII)

BUTILBENZEN (TOȚI IZOMERII)

2709

terț-Butilbenzen

BUTILBENZEN (TOȚI IZOMERII)

n-Butilcarbinol

ALCOOL N-AMILIC

Butilcelosolv (butilglicol)

ETERI MONOALCHILI AI ETILENGLICOLULUI

BUTILEN GLICOL

alfa-Butilen glicol

BUTILEN GLICOL

beta-Butilen glicol

BUTILEN GLICOL

Butiletilenă

HEXENĂ (TOȚI IZOMERII)

BUTIRAT DE BUTIL (TOȚI IZOMERII)

BUTIRAT DE METIL

1237

Butirat de n-butil

BUTIRAT DE BUTIL (TOȚI IZOMERII)

1-Butoxibutan

ETER N-BUTILIC

2-Butoxietanol

ETERI MONOALCHILICI AI ETILENGLICOLULUI

2-terț -Butoxietanol

ETERI MONOALCHILICI AI ETILENGLICOLULUI

1-Butoxipropan -2-ol

ETERI MONOALCHILICI AI PROPILENGLICOLULUI

Caolin (argilă pentru porțelan)

SUSPENSIE DE CAOLIN

Caprolactamă

EPSILON- CAPROLACTAMĂ (TOPITURĂ SAU ÎN SOLUȚIE APOASĂ)

Carbamidă

UREE, SOLUȚIE

Nume Index

Nume Produsului

Capitol

Nr. ONU

Carbinol

ALCOOL METILIC

Carbonat de 1,2 –propandiol

CARBONAT DE PROPILENĂ

Carbonat de disodiu

CARBONAT DE SODIU SOLUȚIE

CARBONAT DE ETILENĂ

Carbonat de glicol

CARBONAT DE ETILENĂ

Carbonat de propilenă

CARBONAT DE PROPILENĂ

CARBONAT DE SODIU, SOLUȚIE

Carbonildiamidă

UREE, SOLUȚIE

Carbonildiamină

UREE, SOLUȚIE

CARBOXAMIDĂ DE ZINC ALCHENIL

2-[Carboxilatometil ((2- hidroxietil)amino) etil]imino-diacetat de trisodiu

ACID N-

(HIDROXIETIL)ETILENDIAMINTRIACETIC, SARE TRISODICĂ ÎN SOLUȚIE

N,N-Di (carboximetil) glicină sare trisodică

ACID NITRILOTRIACETIC, SARE TRISODICĂ SOLUȚIE

N-(Carboximetil)-N'-(2hidroxietil)- N,N'- etilen-diglicină trisodică

ACID N- (HIDROXIETIL)ETILENDIAMINTRIACETIC,

SARE TRISODICĂ ÎN SOLUȚIE

Ceară minerală

PETROLATUM (VASELINĂ)

Celosolv solvent

ETERI MONOALCHILI AI ETILENGLICOLULUI

Cetohexametilenă

CICLOHEXANONĂ

Cetonă propan

ACETONĂ

Cetopropan

ACETONĂ

2-Ciano-2- propanol

ACETONCIANHIDRINĂ

Cianoetilenă

ACRILONITRIL

2-Cianopropan -2- ol

ACETONCIANHIDRINĂ

2-Cianopropenă – 1

METACRILONITRIL

Cianură de etil

PROPIONITRIL

Cianură de metil

ACETONITRIL

Cianură de tetrametilen

ADIPONITRIL

Cianură de vinil

ACRILONITRIL

1,5,9-CICLODODECATRIENĂ

CICLOHEPTAN

2241

Ciclohexametilenimină

HEXAMETILENIMINĂ

CICLOHEXAN

1145

CICLOHEXANOL

CICLOHEXANONĂ

1915

Ciclohexanonă

CICLOHEXANONĂ

CICLOHEXANONĂ, CICLOHEXANOL AMESTEC

Ciclohexatrienă

BENZEN ȘI AMESTECURI AVÂND 10% BENZEN SAU MAI MULT (I)

Ciclohexil(etil)amină

N-ETILCICLOHEXILAMINĂ

CICLOHEXILAMINĂ

2357

Ciclohexilcetonă

CICLOHEXANONĂ

Ciclohexildimetilamină

N,N - DIMETILCICLOHEXILAMINĂ

Ciclohexilmetan

METILCICLOHEXAN

1,3 –CICLOPENTADIENĂ, DIMMER (TOPITURĂ)

CICLOPENTAN

1146

Nume Index

Nume Produsului

Capitol

Nr. ONU

CICLOPENTENĂ

2246

P-CIMEN

2046

Cimol

P-CIMEN

Cinenă

DIPEPTEN

1-Clor-2-(beta-cloretoxi)etan

ETER DICLORETILIC

1-Clor-2,3-epoxipropan

EPICLORHIDRINĂ

2-Clor-6'-etil –N-(2-metoxi-1-metiletil)acet- o- toluididă

N-(2-METOXI-1-METIL ETIL) -2-ETIL-6- METIL CLORACETANILIDĂ

Cloralilenă

CLORURĂ DE ALIL

CLORAT DE SODIU (50% SAU MAI PUȚIN)

2428

CLORBENZEN

1134

Clorbenzol

CLORBENZEN

Clorbrommetan

BROMCLORMETAN

2-Cloretanol

ETILEN CLORHIDRINĂ

Cloretanol-2

ETILEN CLORHIDRINĂ

1-(4-CLORFENIL)-4,4- DIMETIL- PENTAN-3-ONĂ

Clorhidrin sulfuric

ACID CLOROSULFONIC

CLORHIDRINE (BRUTE)

m-Clormetilbenzen

M-CLORTOLUEN

o-Clormetilbenzen

O-CLORTOLUEN

p-Clormetilbenzen

P-CLORTOLUEN

Clormetiloxiran

EPICLORHIDRINĂ

2-Clor-N-(2-etil-6 metilfenil)-N-(1- metoxipropan-2-ol) etanamină

N-(2-METOXI-1 METILETIL)-2-ETIL-6 METILCLORACETANILIDĂ

2-Clor-N-(2-etil-6-metilfenil)-N-(2 metoxi-1- metiletil) acetamidă

N-(2-METOXI-1-METIL ETIL) -2-ETIL-6- METIL CLORACETANILIDĂ

CLOROFORM

1888

3-Clorpropenă

CLORURĂ ALILICĂ

3-Clorpropilenă

CLORURĂ ALILICĂ

alfa -Clorpropilenă

CLORURĂ ALILICĂ

3-Clortoluen

M-CLORTOLUEN

4-Clortoluen

P-CLORTOLUEN

M-CLORTOLUEN

2238

O-CLORTOLUEN

2238

P-CLORTOLUEN

2238

CLORTOLUENI (IZOMERI ÎN AMESTEC)

2238

Clorură alfa-cloralilică

1,3-DICLORPROPENĂ

CLORURĂ DE ALIL

1100

CLORURĂ DE COLIN SOLUȚII

Clorură de etilen

DICLORURĂ DE ETILEN

Clorură de fenil (clorbenzen)

CLORBENZEN

Clorură de fier (III) soluții

CLORURĂ FERICĂ, SOLUȚII

CLORURĂ DE MAGNEZIU SOLUȚIE

CLORURĂ DE POLIALUMINIU SOLUȚIE

Clorură de propilen

1,2 - DICLORPROPAN

CLORURĂ DE VINILIDEN

1303

CLORURĂ FERICĂ, SOLUȚII

2582

Colamină

ETANOLAMINĂ

Colidinaldehidă

2-METIL-5-ETIL PIRIDINĂ

Nume Index

Nume Produsului

Capitol

Nr. ONU

Colofoniu

COLOFONIU

COMPUȘI ANTIDETONANȚI PENTRU MOTOR (CONȚINÂND ALCHILI DE PLUMB)

1649

COPOLIMER ACRILONITRIL- STIREN

ÎN DISPERSIE ÎN POLIETER POLIOL

COPOLIMER DE ESTER ALCHIL (C4- C20)

COPOLIMER DE POLIALCHIL (C10-

C18) METACRILAT/ETILEN-PROPILEN ÎN AMESTEC

3257

COPOLIMER OLEFIN-ESTER ALCHILIC (GREUTATE MOLECULARĂ

2000+)

Creozot săruri

NAFTALINĂ (TOPITURĂ)

Crezoli

CREZOLI (TOȚI IZOMERII)

2076

Cumen

PROPILBENZEN (TOȚI IZOMERII)

Cumol

PROPILBENZEN (TOȚI IZOMERII)

Deanol

DIMETILETANOLAMINĂ

DECAHIDRONAFTALINĂ

Decan-l-ol

ALCOOL DECILIC (TOȚI IZOMERII)

n-Decanol

ALCOOL DECILIC (TOȚI IZOMERII)

Decilbenzen

ALCHILI (C9+) BENZEN

1-Deoxi-1-metilamino-D-glucitol

N-METILGLUCAMIN SOLUȚIE (70% SAU MAI PUȚIN)

DEȘEURI CHIMICE LICHIDE

Detergent alchilat

ALCHILI (C9+) BENZEN

Diacetat de etilenă

DIACETAT DE ETILEN GLICOL

DIACETAT DE ETILENGLICOL

Diacetonă

DIACETONĂ - ALCOOL

DIALCHIL (C7-C13) FTALAȚI

DIALCHIL (C8-C9) DIFENILAMINE

4,6-Diamino-3,5,5-trimetilciclohex-2-enonă

IZOFORONDIAMINĂ

1,2-Diaminoetan

ETILENDIAMINĂ

1,2-Diaminohexan

HEXAMETILENDIAMINĂ (TOPITURĂ)

1,6-Diaminohexan soluții

HEXAMETILENDIAMINĂ SOLUȚIE

Diaminotoluen

TOLUENDIAMINĂ

2,4-Diaminotoluen

TOLUENDIAMINĂ

2,6-Diaminotoluen

TOLUENDIAMINĂ

3,6-Diazaoctan-1,8-diamine

TRIETILENTETRAMINĂ

1,2-Dibrometan

DIBROMURĂ DE ETILEN

DIBROMMETAN

DIBROMURĂ DE ETILEN

1605

Dibutil carbinol

ALCOOL NINILIC (TOȚI IZOMERII)

Dibutil fosfonat

HIDROGENFOSFONAT DE DIBUTIL

Dibutil orto-ftalat

DIBUTILFTALAT

DIBUTILAMINĂ

Dibutilbenzen -1,2-dicarboxilat

DIBUTILFTALAT

Nume Index

Nume Produsului

Capitol

Nr. ONU

DIBUTILFTALAT

1,4-Dicianobutan

ADIPONITRIL

Dicianură de tetrametilen

ADIPONITRIL

Diciclopentadienă

1,3 – CICLOPENTADIENĂ, DIMMER (TOPITURĂ)

1,2Diclor etan

DICLORURĂ DE ETILENĂ

1,2Diclor etan

DICLORURĂ DE ETILENĂ

3,4-DICLOR-1-BUTENĂ

DICLORBENZEN (TOȚI IZOMERII)

m-Diclorbenzen

DICLORBENZEN (TOȚI IZOMERII)

o-Diclorbenzen

DICLORBENZEN (TOȚI IZOMERII)

1,2-Diclorbenzen

DICLORBENZEN (TOȚI IZOMERII)

1,1-Dicloretan

CLORURĂ DE VINILIDEN

1,2-Dicloretan

DICLORURĂ DE ETILEN

sim -Dicloretan

DICLORURĂ DE ETILENĂ

Dicloreter

ETER DICLORETILIC

1,1-Dicloretilenă

CLORURĂ DE VINILIDEN

2,4-DICLORFENOL

2021

3,4-Diclorobut-1-enă

3,4-DICLOR-1-BUTENĂ

1,1-DICLORPROPAN

1,2-DICLORPROPAN

1279

Diclorpropan/Diclorpropenă în amestec

DICLORPROPENĂ/DICLORPROPAN ÎN AMESTEC

1,3-DICLORPROPENĂ

2047

DICLORPROPENĂ/DICLORPROPAN ÎN AMESTEC

Diclorpropilenă

1,3-DICLORPROPENĂ

DICLORURĂ DE ETILEN

1184

Diclorură de glicol

DICLORURĂ DE ETILEN

Diclorură de propilen

1,2 - DICLORPROPAN

Didecil ftalat

DIALCHIL (C7-C13) FTALAȚI

Didodecil ftalat

DIALCHIL (C7-C13) FTALAȚI

DIETANOLAMINĂ

DIETIL FTALAT

Dietil oxid

ETER DIETILIC

DIETIL SULFAT

1594

DIETILAMINĂ

1154

DIETILAMINOETANOL

2686

2-Dietilaminoetanol

DIETILAMINOETANOL

DIETILBENZEN

2049

1,4-Dietilen dioxid

1,4-DIOXAN

Dietilen eter

1,4-DIOXAN

DIETILEN GLICOL

Dietilen oxid

1,4-DIOXAN

DIETILENTRIAMINĂ

2079

N,N-Dietiletanamină

TRIETILAMINĂ

Dietiletanolamină

DIETILAMINOETANOL

N,N -Dietiletanolamină

DIETILAMINOETANOL

N,N -Dietiletilamină

TRIETILAMINĂ

DIFENIL

DIFENIL ETER

DIFENIL ETER/DIFENIL FENIL ETER ÎN AMESTEC

Nume Index

Nume Produsului

Capitol

Nr. ONU

Difenil oxid

DIFENIL ETER

Difenil oxid / difenil fenil eter în amestec

DIFENIL ETER/DIFENIL FENIL ETER ÎN AMESTEC

DIFENIL/DIFENIL ETER AMESTECURI

Difenil/difenil oxid amestecuri

DIFENIL/DIFENIL ETER AMESTECURI

Diformil

GLIOXAL SOLUȚIE (40% SAU MAI PUȚIN)

Diglicol

DIETILEN GLICOL

DIHEPTIL FTALAT

Dihexil

DODECAN (TOȚI IZOMERII)

DIHEXIL FTALAT

1,3-Dihidroizobenzofuran-1,3-dion

ANHIDRIDĂ FTALICĂ (TOPITURĂ)

2,3 -Dihidroxibutan

BUTILEN GLICOL

2,2' -Dihidroxidietilamină

DIETANOLAMINĂ

Dihidroxietil eter

DIETILEN GLICOL

Dihidroxihexan

HEXAMETILEN GLICOL

1,2-Dihidroxipropan

PROPILEN GLICOL

Diizobutenă

DIIZOBUTILENĂ

DIIZOBUTIL CETONĂ

DIIZOBUTIL FTALAT

DIIZOBUTILAMINĂ

2361

Diizobutilcarbinol

ALCOOL NONILIC (TOȚI IZOMERII)

DIIZOBUTILENĂ

2050

alfa -Diizobutilenă

DIIZOBUTILENĂ

beta -Diizobutilenă

DIIZOBUTILENĂ

DIIZOBUTIRAT DE 2,2,4-TRIMETIL-1,3- PENTANDIOL

Diizobutirat de 2,2,4-trimetilpentan-1,3-diol

DIIZOBUTIRAT DE 2,2,4-TRIMETIL-1,3-

PENTANDIOL

Diizocianat de 1-izopropil-3,3- dimetiltrimetilenă

DIIZOBUTIRAT DE 2,2,4-TRIMETIL-1,3- PENTANDIOL

Diizocianat de 2,4 - tolilen

DIIZOCIANAT DE TOLUEN

Diizocianat de 4-metil-1,3-fenilen

DIIZOCIANAT DE TOLUEN

Diizocianat de 4-metil-m-fenilen

DIIZOCIANAT DE TOLUEN

DIIZOCIANAT DE HEXAMETILEN

2281

DIIZOCIANAT DE IZOFORONĂ

2290

Diizocianat de m - tolilen

DIIZOCIANAT DE TOLUEN

Diizocianat de metilfenilen

DIIZOCIANAT DE TOLUEN

2078

2,4-Diizocianattoluen

DIIZOCIANAT DE TOLUEN

2,4-Diizociant -1- metilbenzen

DIIZOCIANAT DE TOLUEN

Diizodecil ftalat

DIALCHIL (C7-C13) FTALAȚI

Diizononil ftalat

DIALCHIL (C7-C13) FTALAȚI

DIIZOOCTIL FTALAT

DIIZOPROPANOLAMINĂ

Diizopropilacetonă

DIIZOBUTIL CETONĂ

DIIZOPROPILAMINĂ

1158

DIIZOPROPILBENZEN (TOȚI IZOMERII)

2,6-Dimetil -4-heptanonă

DIIZOBUTIL CETONĂ

DIMETIL ADIPAT

Dimetil cetonă

ACETONĂ

Nume Index

Nume Produsului

Capitol

Nr. ONU

Dimetil formaldehidă

ACETONĂ

DIMETIL FTALAT

1,1'-Dimetil-2,2'-iminodietanol

DIIZOPROPANOLAMINĂ

6,6-Dimetil-2-metilenbiciclo[3.1.1]heptan

BETA - PINENĂ

N,N -DIMETILACETAMIDĂ

N,N –DIMETILACETAMIDĂ SOLUȚIE (40% SAU MAI PUȚIN)

Dimetilacetilenă carbinol

2-METIL -2-HIDROXI-3-BUTINĂ

DIMETILAMINĂ SOLUȚIE (45% SAU MAI PUȚIN)

1160

DIMETILAMINĂ SOLUȚIE (MAI MULT DE 45% DAR NU MAI MULT DE 55%)

1160

DIMETILAMINĂ SOLUȚIE (MAI MULT

DE 55% DAR NU MAI MULT DE 65%)

1160

Dimetilaminoetanol

DIMETILETANOLAMINĂ

2-Dimetilaminoetanol

DIMETILETANOLAMINĂ

Dimetilbenzeni

XILENI

1,3-Dimetilbutan -1-ol

ALCOOL METILAMILIC

1,3-Dimetilbutanol

ALCOOL METILAMILIC

Dimetilcarbinol

ALCOOL IZOPROPILIC

Dimetilcetal

ACETONĂ

N,N-DIMETILCICLOHEXILAMINĂ

2264

N,N-Dimetildodecan-1-amină

N,N - DIMETILDODECILAMINĂ

N,N-Dimetildodecanamină

ALCHIL(C12+)DIMETILAMINĂ

N,N -DIMETILDODECILAMINĂ

1,1-Dimetiletanol

ALCOOL TERȚ-BUTILIC

DIMETILETANOLAMINĂ

2051

Dimetiletil carbinol

ALCOOL TERȚ-AMILIC

1,1-Dimetiletil metil eter

ETER METIL TERȚ-BUTILIC

sim -Dimetiletilenglicol

BUTILEN - GLICOL

Dimetilfenil fosfat (3:1)

TRIXILIL FOSFAT

Tri (dimetilfenil)fosfat

FOSFAT DE TRIXILIL

2,3-Dimetilfenol

XILENOL

2,4-Dimetilfenol

XILENOL

2,5-Dimetilfenol

XILENOL

2,6-Dimetilfenol

XILENOL

3,4-Dimetilfenol

XILENOL

3,5-Dimetilfenol

XILENOL

Dimetilfenoli

XILENOL

DIMETILFORMAMIDĂ

2265

2,6-Dimetilheptan -4-onă

DIIZOBUTIL CETONĂ

N,N-Dimetilhexanamină

ALCHIL(C12+)DIMETILAMINĂ

Dimetilhidroxibenzeni

XILENOL

Dimetillaurilamină

N,N - DIMETILDODECILAMINĂ

N,N-Dimetilmetanamină

TRIMETILAMINĂ SOLUȚIE (30% SAU MAI PUȚIN)

N,N -Dimetilmetilamină

TRIMETILAMINĂ SOLUȚIE (30% SAU MAI PUȚIN)

DIMETILPOLISILOXAN

2,2-Dimetilpropan

PENTAN (TOȚI IZOMERII)

Nume Index

Nume Produsului

Capitol

Nr. ONU

2,2-DIMETILPROPAN-1,3-DIOL (TOPITURĂ SAU SOLUȚIE)

1,1-Dimetilpropinol

2-METIL-2-HIDROXI-3-BUTINĂ

N,N-Dimetiltetradecanamină

ALCHIL (C12+)DIMETILAMINĂ

Dimetiltetradecilamină

ALCHIL (C12+)DIMETILAMINĂ

3,9-Dimetiltriciclo[5.2.1.0;2,6]deca-3, 8-dienă

METILCICLOPENTADIENĂ DIMER

Dimetiltrimetilen glicol

2,2-DIMETILPROPAN-1,3-DIOL (TOPITURĂ SAU SOLUȚIE)

DI-N-HEXIL ADIPAT

DINITROTOLUEN (TOPITURĂ)

1600

Dinonil ftalat

DIALCHIL(C7-C13)FTALAȚI

3,6-Dioaxaoctan-1,8-diol

TRIETILEN GLICOL

DIOCTIL FTALAT

Dioctil adipat

DI-(2-ETILHEXIL) ADIPAT

1,4-Dioxan

1,4-DIOXAN

1165

DIOXID DE TITAN, SUSPENSIE

Dioxietilenă eter

1,4-DIOXAN

Dioxipropan de 1,3-carbonil

CARBONAT DE PROPILENĂ

1,3-Dioxolan-2-on

CARBONAT DE ETILENĂ

Dioxolanon

CARBONAT DE PROPILENĂ

Dioxolon -2

CARBONAT DE ETILENĂ

1,1-Dioxotiolan

SULFOLAN

DIPEPTEN

2052

Dipepten (limonen)

DIPENTEN

Dipropilamină

DI-N-PROPILAMINĂ

n-Dipropilamină

DI-N-PROPILAMINĂ

Dipropilcarbamotioat de S-etil

DIPROPILTIOCARBAMAT DE S-ETIL

Dipropilditiocarbamat de S-etil

DIPROPILTIOCARBAMAT DE S-ETIL

DIPROPILEN GLICOL

DIPROPILTIOCARBAMAT DE S-ETIL

DISULFURĂ DE CARBON

1131

DISULFURĂ DE DIMETIL

2381

Disulfură de metil

DISULFURĂ DE DIMETIL

Disulfură de sodiu

HIDROSULFURĂ DE SODIU, SOLUȚIE (45% SAU MAI PUȚIN)

DITIOCARBAMAT ESTER (C7-C35)

DIUNDECIL FTALAT

Docosan-1-ol

ALCOOLI (C13+)

1-Docosanol

ALCOOLI (C13+)

DODECAN (TOȚI IZOMERII)

Dodecan -1-ol

ALCOOL DODECILIC

1-Dodecanol

ALCOOL DODECILIC

n-Dodecanol

ALCOOL DODECILIC

TERȚ-DODECANTIOL

DODECENĂ (TOȚI IZOMERII)

Dodecil -2-metilprop-2-enoat

METACRILAT DE DODECIL

DODECIL XILEN

Dodecil-2-metil-2-propenoat

METACRILAT DE DODECIL

DODECILBENZEN

Dodecildimetilamină

ALCHIL (C12+) DIMETILAMINĂ

Nume Index

Nume Produsului

Capitol

Nr. ONU

Dodecilenă

DODECENĂ (TOȚI IZOMERII)

DODECILFENOL

terț-Dodecilmercaptan

TERT –DODECANETHIOL TERȚ- DODECANTIOL

2-Dodeciltio-1-metiletanol

SULFURĂ DE DODECIL HIDROXIPROPIL

1-Dodeciltiopropan-2-ol

SULFURĂ DE DODECIL HIDROXIPROPIL

EPICLORHIDRINĂ

2023

1,2-Epoxibutan

OXID DE 1,2-BUTILENĂ

1,4-Epoxibutan

TETRAHIDROFURAN

1,2-Epoxipropan

OXID DE PROPILENĂ

EPSILON- CAPROLACTAMĂ (TOPITURĂ SAU ÎN SOLUȚIE APOASĂ)

EPTC

DIPROPILTIOCARBAMAT DE S-ETIL

Ester 2,3- epoxipropilic al acidului neodecanoic

ESTER GLICIDILIC AL ACIDULUI TRIALCHILACETIC C10

Ester 2,3-epoxipropilic al amestecului acid

trialchilacetic

ESTER GLICIDILIC AL ACIDULUI TRIALCHILACETIC C10

Ester acetic

ACETAT DE ETIL

Ester acetoacetic

ACETOACETAT DE ETIL

Ester alcan(C10-C21)fenilic al acidului sulfonic

ACID ESTER ALCHILSULFONIC DE FENOL

Ester amilacetic

ACETAT DE AMIL (TOȚI IZOMERII)

Ester di(2-etilhexilic) a acidului hexandioic

DI-(2-ETILHEXIL) ADIPAT

Ester butilic

ACETATE DE BUTIL (TOȚI IZOMERII)

Ester di(2-etilhexilic) a acidului adipic

DI-(2-ETILHEXIL) ADIPAT

Ester diacetic

ACETOACETAT DE ETIL

Ester etenilic a acidului acetic

ACETAT DE VINIL

Ester fenilic de acid alcan(C10-C18) sulfonic

ACID ESTER ALCHILSULFONIC DE FENOL

ESTER GLICIDILIC AL ACIDULUI TRIALCHILACETIC C10

Ester glucidilic al acidului neodecanoic

ESTER GLICIDILIC AL ACIDULUI TRIALCHILACETIC C10

Ester metilic a acidului acetoacetic

ACETOACETAT DE METIL

Ester metilic al acidului acetic

ACETAT DE METIL

Ester vinilic a acidului acetic

ACETAT DE VINIL

Ester vinilic al acidului neodecanoic

NEODECANOAT DE VINIL

Etanamină soluții, 72% sau mai puțin

ETILAMINĂ SOLUȚII (72% SAU MAI PUȚIN)

Etancarbonitril

PROPIONITRIL

Etandial

GLIOXAL SOLUȚIE (40% SAU MAI PUȚIN)

1,2-Etandiol

ETILEN GLICOL

Etanoat de butil

ACETATE DE BUTIL (TOȚI IZOMERII)

Etanoat de etil

ACETAT DE ETIL

Etanoat de hexil

ACETAT DE HEXIL

Etanoat de metil

ACETAT DE METIL

Etanoat de vinil

ACETAT DE VINIL

Etanoat etenilic

ACETAT DE VINIL

Etanol

ALCOOL ETILIC

ETANOLAMINĂ

2491

Nume Index

Nume Produsului

Capitol

Nr. ONU

Eter

ETER DIETILIC

ETER 2, 2'-DICLORIZOPROPILIC

2490

Eter 2,2'-diclordietilic

ETER DICLORETILIC

Eter 2,2'-dicloretilic

ETER DICLORETILIC

Eter 2-clor-1-metiletil

ETER 2, 2' -DICLORIZOPROPIL

Eter 2-clor-1-metiletil

ETER 2, 2' -DICLORIZOPROPIL

Eter acetic

ACETAT DE ETIL

Eter acetil

ANHIDRIDĂ ACETICĂ

Eter anestezic

ETER DIETILIC

Eter beta-monoetilic al propilenglicolului

ETER MONOALCHILIC AL PROPILENGLICOLULUI

Eter butilic

ETER N-BUTILIC

Eter butilic

ACETAT DE BUTIL (TOȚI IZOMERII)

Eter butilic al etilenglicolului

ETERI MONOALCHILICI AI ETILENGLICOLULUI

Eter cloretilic

ETER DICLORETILIC

ETER DE POLIETILENGLICOL ȘI DE DIMETIL

Eter di(2-clor-1-metiletilic)

ETER 2,2'-DICLORIZOPROPILIC

Eter di(2-cloretilic)

ETER DICLORETILIC

Eter di(2-clorizopropilic)

ETER 2,2'-DICLORIZOPROPILIC

Eter di(2-hidroxietil)

DIETILEN GLICOL

Eter di(cloretilic)

ETER DICLORETILIC

Eter dibutilic

ETER n-BUTILIC

Eter diclordiizopropilic

ETER 2,2'-DICLORIZOPROPILIC

ETER DICLORETILIC

1916

ETER DIETILIC

1155

Eter diizopropilic

ETER IZOPROPILIC

ETER ETIL TERȚ-BUTILIC

1993

Eter etilic

ETER DIETILIC

Eter etilic al etilenglicolului

ETERI MONOALCHILICI AI ETILENGLICOLULUI

Eter etilic al propilenglicolului

ETER MONOALCHILIC AL PROPILENGLICOLULUI

ETER ETILVINILIC

1302

Eter fenilic

ETER DIFENILIC

ETER FENILIC AL PROPILENGLICOLULUI

ETER IZOPROPILIC

1159

Eter izopropilic al etilenglicolului

ETERI MONOALCHILICI AI ETILENGLICOLULUI

Eter metilic al etilenglicolului

ETERI MONOALCHILICI AI ETILENGLICOLULUI

Eter metilic al propilenglicolului

ETER MONOALCHILIC AL

PROPILENGLICOLULUI

ETER METILIC TERȚ-AMIL

ETER METILIC terț-AMILIC

1993

Eter metilic terț-pentil

ETER METIL TERȚ-AMILIC

Eter mono terț-butilic al etilenglicolului

ETERI MONOALCHILICI AI ETILENGLICOLULUI

ETER MONOALCHILIC AL

PROPILENGLICOLULUI

Nume Index

Nume Produsului

Capitol

Nr. ONU

Eter monobutilic al etilenglicolului

ETERI MONOALCHILICI AI ETILENGLICOLULUI

Eter monobutilic al propilenglicolului

ETER MONOALCHILIC AL PROPILENGLICOLULUI

Eter monobutilic de glicol

ETERI MONOALCHILICI AI ETILENGLICOLULUI

Eter monoetilicl al etilenglicolului

ETERI MONOALCHILICI AI ETILENGLICOLULUI

Eter monometil al etilenglicolului

ETERI MONOALCHILICI AI ETILENGLICOLULUI

Eter monometilic al propilenglicolului

ETER MONOALCHILIC AL PROPILENGLICOLULUI

Eter monometilic de butilenglicol

3-METOXI -1-BUTANOL

ETER N-BUTILIC

1149

Eter n-butilic al propilenglicolului

ETER MONOALCHILIC AL PROPILENGLICOLULUI

Eter n-dibutilic

ETER N-BUTILIC

Eter piroacetic

ACETONĂ

Eter propilic al propilenglicolului

ETER MONOALCHILIC AL PROPILENGLICOLULUI

Eter sim- dicloretilic

ETER DICLORETILIC

Eter sulfuric

ETER DIETILIC

Eter terț-butil etil

ETER ETIL TERȚ-BUTILIC

Eter terț-butil metilic

ETER METIL TERȚ-BUTILIC

Eter terț-butilic al etilenglicolului

ETERI MONOALCHILICI AI ETILENGLICOLULUI

Eter viniletilic

ETER ETILVINILIC

ETERI MONOALCHILICI AI ETILENGLICOLULUI

Etil acetonă

METILPROPIL CETONĂ

Etil carbinol

ALCOOL N-PROPILIC

Etil fosfat

TRIETIL FOSFAT

Etil ftalat

DIETIL FTALAT

Etil sulfat

DIETIL SULFAT

Etil(ciclohexil)amină

N-ETILCICLOHEXILAMINĂ

2-ETIL-2-(HIDROXIMETIL) ESTER AL PROPAN-1,3-DIOL C8-C10

N-Etil-2-metilalilamină

N-ETILMETILALILAMINĂ

5-Etil-2-metilpiridină

2-METIL-5-ETILPIRIDINĂ

5-Etil-2-picolină

2-METIL-5-ETILPIRIDINĂ

6-Etil-2-toluidină

2-METIL-6-ETIL ANILINĂ

2-ETIL-3-PROPILACROLEINĂ

2-Etil-6-metilanilină

2-METIL-5-ETILPIRIDINĂ

2-Etil-6-metilbenzenamină

2-METIL-6-ETILANILINĂ

ETILAMINĂ

1036

ETILAMINĂ SOLUȚII (72% SAU MAI PUȚIN)

2270

Etilaminociclohexan

N-ETILCICLOHEXILAMINĂ

ETILBENZEN

1175

Etilbenzol

ETILBENZEN

ETILCICLOHEXAN

N-ETILCICLOHEXILAMINĂ

Etildimetilmetan

PENTAN (TOȚI IZOMERII)

Nume Index

Nume Produsului

Capitol

Nr. ONU

ETILEN CIANOHIDRINĂ

ETILEN CLORHIDRINĂ

1135

ETILEN GLICOL

ETILENDIAMINĂ

1604

2,2’-Etilendi-iminodi(etilamină)

TRIETILENTETRAMINE

2,2’-Etilendioxidietanol

TRIETILEN GLICOL

ETILENOXID/PROPILENOXID AMESTEC CU CONȚINUT NU MAI MULT DE 30% DIN MASĂ,

ETILENOXID

2983

Etilglicol

ETERI MONOALCHILI AI ETILENGLICOLULUI

2-Etilhex-2-enal

2-ETIL-3-PROPILACROLEINĂ

2-Etilhexaldehidă

ALDEHIDE OCTILICE

2-Etilhexanal

ALDEHIDE OCTILICE

2-Etilhexanol

OCTANOL(TOȚI IZOMERII)

2-Etilhexenal

2-ETIL-3-PROPILACROLEINĂ

DI – (2-ETILHEXIL) ADIPAT

Di(2-etilhexil) adipat

DI–(2-ETILHEXIL) ADIPAT

2-ETILHEXILAMINĂ

2276

5-Etilidenbiciclo(2,2,1)hept-2-enă

ETILIDENNORBORNENĂ

Etilmetil cetonă

METILETIL CETONĂ

N-ETILMETILALILAMINĂ

5-Etil-o-toluidină

2-METIL-5-ETILPIRIDINĂ

6-Etil-o-toluidină

2-METIL-6-ETIL ANILINĂ

2-Etilpropan-1-ol

ETER MONOALCHIL AL PROPILENGLICOLULUI

ETILTOLUEN

Etinildimetil carbinol

2-METIL-2-HIDROXI-3-BUTINĂ

2-Etoxi-2-metilpropan

ETER ETIL TERȚ-BUTILIC

2-Etoxietanol

ETERI MONOALCHILICI AI ETILENGLICOLULUI

1-Etoxipropan-2-ol

ETER MONOALCHILIC AL PROPILENGLICOLULUI

3-ETOXIPROPIONAT DE ETIL

1-Fenil-1-(2,5 - xilil)etan

1-FENIL-1-XILIL ETAN

1-Fenil-1-(3,4 - xilil) etan

1-FENIL-1-XILIL ETAN

Fenilamină

ANILINĂ

FENILAMINĂ ALCHIL (C8-C9) ÎN SOLVENȚI AROMATICI

1993

1-Fenilbutan

BUTILBENZEN (TOȚI IZOMERII)

2-Fenilbutan

BUTILBENZEN (TOȚI IZOMERII)

Fenilcarbinol

ALCOOL BENZILIC

1-Fenildecan

ALCHILBENZENI (C9+ )

1-Fenildodecan

ALCHILBENZENI (C9+ )

Feniletan

ETILBENZEN

1-Feniletilxilen

1-FENIL-1-XILIL ETAN

Fenilmetan

TOLUEN

Fenilmetanol

ALCOOL BRNZILIC

2-Fenilpropan

PROPILBENZEN (TOȚI IZOMRII)

Nume Index

Nume Produsului

Capitol

Nr. ONU

1-Fenilpropan

PROPILBENZEN (TOȚI IZOMRII)

2-Fenilpropenă

ALFA-METILSTIREN

1-Feniltetradecan

ALCHILBENZENI (C9+ )

1-Feniltridecan

ALCHILBENZENI (C9+ )

1-Fenilundecan

ALCHILBENZENI (C9+ )

Fenilxililetan

1-FENIL-1-XILIL ETAN

FENOL

2312

FENOLI (C4-C9) INHIBITORI ALCHILICI

Formaldehidă

FORMALDEHIDĂ SOLUȚIE (45% SAU MAI

PUȚIN)

FORMALDEHIDĂ SOLUȚII (45% SAU MAI PUȚIN)

1198,

Formaldehidă trimer

1,3,5-TRIOXAN

FORMAMIDĂ

Formdimetilamidă

DIMETILFORMAMIDĂ

Formiat de 2-metilpropil

FORMIAT DE IZOBUTIL

2393

FORMIAT DE METIL

1243

FORMIAT DE POTASIU SOLUȚII

Formiat de tetril/tetranitrometilanilină

FORMIAT DE IZOBUTIL

Formol

FORMALDEHIDĂ SOLUȚII (45% SAU MAI PUȚIN)

Fosfat de tri(dimetilfenil)

FOSFAT DE TRIXILIL

FOSFAT DE TRIBUTIL

FOSFAT DE TRIETIL

Fosfat de tri-tolil, conținând 1% sau mai mulți orto-izomeri

TRICRESIL FOSFAT (CONȚINÂND 1% SAU MAI MULȚI ORTO-IZOMERI)

FOSFAT DE TRIXILIL

FOSFAȚI DE FENIL TRIIZOPROPIL

FOSFIT ALCHIL (C10-C20, SATURAT ȘI NESATURAT)

FOSFIT DE TRIETIL

2323

N- (fosfonometil)glicină

GLIFOSAT SOLUȚIE (NU CONȚINE AGENT TENSIOACTIV)

FOSFOR GALBEN SAU ALB

1381,

FOSFOROSULFURĂ DE POLIOLEFIN, DERIVAT DE BARIU (C28-C250)

Ftalat de benzil și butil

FTALAT DE BUTIL ȘI BENZIL

Ftalat de butil

FTALAT DE DIBUTIL

FTALAT DE BUTIL-BENZIL

Ftalat de di(2-etilhexil)

DIOCTIL FTALAT

Ftalat de di(6-metilheptil)

DIOCTIL FTALAT

Ftalat de octil

DIALCHIL (C7-C13) FTALAȚI

Ftalat de octil și decil

DIALCHIL (C7-C13) FTALAȚI

2-Furaldehidă

FURFUROL

2-Furan anilină

FURFUROL

Furan-2,5-dionă

ANHIDRIDĂ MALEICĂ

2,5-Furandionă

ANHIDRIDĂ MALEICĂ

2-Furfuraldehidă

FURFUROL

1199

Furilcarbinol

ALCOOL FURFURILIC

Nume Index

Nume Produsului

Capitol

Nr. ONU

Furol

FURFUROL

GAMA-BUTIROLACTONĂ

Glicerină

GLICERINĂ

Gliceritol

GLICERINĂ

Glicerol

GLICERINĂ

GLICINĂ, SARE DE SODIU ÎN SOLUȚIE

Glicinat de sodiu soluție

GLICINĂ, SARE DE SODIU ÎN SOLUȚIE

Glicol

ETILEN GLICOL

Glicol clorhidrină

ETILEN CLORHIDRINĂ

Glifosat

GLIFOSAT SOLUȚIE (NU CONȚINE AGENT TENSIOACTIV)

GLIFOSAT SOLUȚIE (NU CONȚINE

AGENT TENSIOACTIV)

Gliofosat –mono(izopropilamoniu)

GLIFOSAT SOLUȚIE (NU CONȚINE AGENT TENSIOACTIV)

Glioxal

GLIOXAL SOLUȚIE (40% SAU MAI PUȚIN)

Glioxaldehidă

GLIOXAL SOLUȚIE (40% SAU MAI PUȚIN)

Glucinat de sodiu în soluție

GLICINĂ, SARE DE SODIU ÎN SOLUȚIE

GLUCOZĂ ÎN SOLUȚIE

GLUTARAT DE DIMETIL

Glutardialdehidă soluții, 50% sau mai puțin

ALDEHIDĂ GLUTARICĂ SOLUȚII, (50% SAU MAI PUȚIN)

GRĂSIME (SEU) (CONȚINÂND MAI

PUȚIN DE 15% ACIZI GRAȘI LIBERI)

Grăsime albă selectată

GRĂSIME (SEU) (CONȚINÂND MAI PUȚIN DE 15% ACIZI GRAȘI LIBERI)

Hemimelitină

TRIMETILBENZEN (TOȚI IZOMERII)

1-Hendecanol

ALCOOL UNDECILIC

Heptametilenă

CICLOHEPTAN

HEPTAN (TOȚI IZOMERII)

1206

Heptan -2-onă

METILAMIL CETONĂ

Heptan -2-onă

METILAMIL CETONĂ

HEPTANOL (TOȚI IZOMERII)

2-Heptanonă

METILAMIL CETONĂ

HEPTENĂ (TOȚI IZOMERII)

Heptilcarbinol

OCTANOL (TOȚI IZOMERII)

Heptilenă, izomeri în amestec

HEPTENĂ (TOȚI IZOMERII)

Hex-1-enă

HEXENĂ(TOȚI IZOMERII)

1-Hexadecenă

OLEFINE (C13+, TOȚI IZOMERII)

Hexadecilnaftalină / dihexadecilnaftalină în amestec

1-HEXADECILNAFTALINĂ/ 1,4- DI(HEXADECIL) NAFTALINĂ ÎN AMESTEC

1-HEXADECILNAFTALINĂ/ 1,4- DI(HEXADECIL) NAFTALINĂ ÎN

AMESTEC

Hexaetilen glicol

POLIETILEN GLICOL

Nume Index

Nume Produsului

Capitol

Nr. ONU

Hexahidro-1H-azepină

HEXAMETILENIMINĂ

Hexahidro-1-H-azepină

HEXAMETILENIMINĂ

Hexahidroanilină

CICLOHEXILAMINĂ

Hexahidrobenzen

CICLOHEXAN

Hexahidrofenol

CICLOHEXANOL

Hexahidrotoluen

METILCICLOHEXAN

Hexametilen-1,6-diizocianat

DIIZOCIANAT DE HEXAMETILEN

Hexametilenă

CICLOHEXAN

HEXAMETILENDIAMINĂ (TOPITURĂ)

HEXAMETILENDIAMINĂ ADIPAT (50% ÎN APĂ)

HEXAMETILENDIAMINĂ SOLUȚIE

1783

1,6-Hexametilendiamină soluție

HEXAMETILENDIAMINĂ SOLUȚIE

Hexametilendiamoniu adipat în soluție (50% soluție)

HEXAMETILENDIAMINĂ ADIPAT (50% ÎN APĂ)

HEXAMETILENGLICOL

HEXAMETILENIMINĂ

2493

HEXAMETILENTETRAMINĂ SOLUȚII

Hexamină

HEXAMETILENTETRAMINĂ SOLUȚII

Hexan – 1,6 – diamină soluții

HEXAMETILENDIAMINĂ SOLUȚIE

HEXAN (TOȚI IZOMERII)

1208

Hexan -2-onă

METILBUTIL CETONĂ

Hexan- 6-olidă

EPSILON- CAPROLACTAMĂ (TOPITURĂ SAU ÎN SOLUȚII APOASE)

n-Hexan

HEXAN (TOȚI IZOMERII)

Hexan-1.6-diol

HEXAMETILENGLICOL

Hexan-1-ol

HEXANOL

Hexanaftenă

CICLOHEXAN

1,6 -Hexandiamină

HEXAMETILENDIAMINĂ (TOPITURĂ)

1,6-Hexandiamină hexandioat (1:1)

HEXAMETILENDIAMINĂ ADIPAT (50% ÎN APĂ)

1,6 –Hexandiamină soluții

HEXAMETILENDIAMINĂ SOLUȚIE

1,6-Hexandiol

HEXAMETILENGLICOL

1,6-HEXANDIOL DISTILAT DE VÂRF, (SUPERIOR)

1987

HEXANOL

2282

2-Hexanonă

METILBUTIL CETONĂ

Hexenă -1

HEXENĂ(TOȚI IZOMERII)

2-Hexenă

HEXENĂ(TOȚI IZOMERII)

2370

Hexildimetilamină

ALCHIL DIMETILAMINĂ (C12+)

HEXILEN GLICOL

Hexilenă

HEXENĂ(TOȚI IZOMERII)

Hexonă

METILIZOBUTIL CETONĂ

Hidrat de amil

ALCOOL N-AMILIC

Hidrat de amilen

ALCOOL terț-AMILIC

Hidrat de sodiu

HIDROXID DE SODIU SOLUȚIE

Hidrocarburi aromate poli(2+)ciclice, topite

AROMATE POLICICLICE (2+)

Hidrofuran

TETRAHIDROFURAN

Nume Index

Nume Produsului

Capitol

Nr. ONU

Hidrogen clorhidric, apos

ACID CLORHIDRIC

HIDROGEN FOSFAT DE AMONIU SOLUȚIE

Hidrogenfosfit de dibutil

HIDROGENFOSFONAT DE DIBUTIL

HIDROGENFOSFIT DE DIMETIL

HIDROGENFOSFONAT DE DIBUTIL

HIDROSULFURĂ DE SODIU / SULFURĂ DE AMONIU, SOLUȚIE

HIDROSULFURĂ DE SODIU, SOLUȚIE (45% SAU MAI PUȚIN)

2949

3-Hidroxi – 2,2, 4- trimetilpentilizobutirat

2,2,4-TRIMETIL-1,3-PENTANDIOL-1-

IZOBUTIRAT

4-Hidroxi -4-metilpentan -2-onă

DIACETON - ALCOOL

4-Hidroxi-2-ceto-4-metilpentan

DIACETON- ALCOOL

2-Hidroxi-2-metilpropionitril

ACETONCIANOHIDRINĂ

4-Hidroxi-4-metilpentanonă-2

DIACETON - ALCOOL

Hidroxibenzen

FENOL

Hidroxid de amoniu, 28% sau mai puțin

AMONIAC, SOLUȚIE APOASĂ (28% SAU MAI PUȚIN)

Hidroxid de fenil

FENOL

Hidroxid de magneziu

SUSPENSIE DE HIDROXID DE MAGNEZIU

HIDROXID DE POTASIU SOLUȚIE

1814

Hidroxid de silicat de aluminiu

SUSPENSIE DE CAOLIN

Hidroxid de sodiu

HIDROXID DE SODIU SOLUȚIE

1824

Hidroxidimetilbenzeni

XILENOL

Di (2-hidroxietil)amină

DIETANOLAMINĂ

Di-(2-hidroxietil)amină

DIETANOLAMINĂ

N-(2-hidroxietil)etilendiamin -N,N', N' - triacetat de trisodiu

ACID N(HIDROXIETIL)

ETILENDIAMINTRIACETIC,

SARE TRISODICĂ ÎN SOLUȚIE

2-Hidroxietilamină

ETANOLAMINĂ

N-beta-Hidroxietiletilendiamină

AMINOETIL ETANOLAMINĂ

alfa -Hidroxiizobutironitril

ACETONCIANOHIDRINĂ

2-(Hidroximetil)propan

ALCOOL IZOBUTILIC

2-Hidroxinitrobenzen (topitură)

O-NITROFENOL (TOPITURĂ)

alfa-Hidroxi-omega-hidroxipoli[ oxi(metil-] etanediol)]

POLIPROPILENGLICOL

Di (2-hidroxipropil) amină

DIIZOPROPANOLAMINĂ

2-Hidroxipropilamină

IZOPROPANOLAMINĂ

3-Hidroxipropilamină

N-PROPANOLAMINĂ

2-Hidroxipropionitril

LACTONITRIL SOLUȚIE (80% SAU MAI PUȚIN)

alfa-Hidroxipropionitril

LACTONITRIL SOLUȚIE (80% SAU MAI PUȚIN)

beta-Hidroxipropionitril

ETILEN CIANOHIDRINĂ

2-Hidroxipropiononitril

LACTONITRIL SOLUȚIE (80% SAU MAI PUȚIN)

3-Hidroxipropiononitril

ETILEN CIANOHIDRINĂ

2-[2-(2- Hidroxipropoxi)propoxi]propan-1-ol

TRIPROPILEN GLICOL

alfa-Hidroxitoluen

ALCOOL BENZILIC

Nume Index

Nume Produsului

Capitol

Nr. ONU

Hidrură de amil

PENTAN (TOȚI IZOMERII)

Hidrură de nonil

NONAN (TOȚI IZOMERII)

HIPOCLORIT DE CALCIU SOLUȚIE (15% SAU MAI PUȚIN)

HIPOCLORIT DE CALCIU SOLUȚIE

(MAI MULT DE 15%)

HIPOCLORIT DE SODIU SOLUȚIE(15% SAU MAI PUȚIN)

1791

Homopiperidină

HEXAMETILENIMINĂ

Humă albă

SUSPENSIE DE CAOLIN

2,2' -[ Iminobis( etileneimino)]dietilamină

TETRAETILEN PENTAMINĂ

2,2'-Iminodietanol

DIETANOLAMINĂ

IZO- ;I CICLO ALCANI (C12+)

3-Isocianatometil-3,S ,S-trimetilciclohexil

izocianat

DIIZOCIANAT DE IZOFORONĂ

IZO ȘI CICLO ALCANI (C10-C11)

Izoacetofenonă

IZOFORONĂ

Izobenzofuran-1,3-dionă

ANHIDRIDĂ FTALICĂ (TOPITURĂ)

Izobutaldehidă

ALDEHIDĂ BUTIRICĂ (TOȚI IZOMERII)

Izobutanal

ALDEHIDĂ BUTIRICĂ (TOȚI IZOMERII)

Izobutanol

ALCOOL IZOBUTILIC

Izobutanolamină

2-AMINO-2-METIL-1-PROPANOL

Izobutil cetonă

DIIZOBUTIL CETONĂ

Izo-butil cetonă

DIIZOBUTIL CETONĂ

Izobutilamină

BUTILAMINĂ (TOȚI IZOMERII)

Izobutilcarbinol

ALCOOL IZOAMILIC

Izobutilmetil carbinol

ALCOOL METILAMILIC

Izobutilmetil cetonă

METILIZOBUTIL CETONĂ

Izobutilmetilmetanol

ALCOOL METILAMILIC

Izobutiraldehidă

ALDEHIDĂ BUTIRICĂ (TOȚI IZOMERII)

IZOBUTIRAT DE 2,2,4-TRIMETIL-1,3- PENTANDIOL-1

1-Izocianato-3-izociantometil – trimetilciclohexan

DIIZOCIANAT DE IZOFORONĂ

Izodecanol

ALCOOL DECILIC (TOȚI IZOMERII)

Izododecan

DODECAN (TOȚI IZOMERII)

Izodurenă

TETRAMETILBENZEN (TOȚI IZOMERII)

IZOFORONĂ

IZOFORONDIAMINĂ

2289

Izononanol

ALCOOL NONILIC (TOȚI IZOMERII)

Izooctan

OCTAN (TOȚI IZOMERII)

Izooctanol

OCTANOL (TOȚI IZOMERII)

Izopentan

PENTAN (TOȚI IZOMERII)

Izopentanol

ALCOOL AMILIC, PRIMAR

Izopentanol

ALCOOL IZOAMILIC

Izopentenă

PENTENĂ (TOȚI IZOMERII)

IZOPREN

1218

Izopropanol

ALCOOL IZOPROPILIC

IZOPROPANOLAMINĂ

Izopropenilbenzen

ALFA – METILSTIREN

Izopropil carbinol

ALCOOL IZOBUTILIC

Izopropil carbinol

ALCOOL IZOBUTILIC

Nume Index

Nume Produsului

Capitol

Nr. ONU

Izopropilacetonă

METILIZOBUTIL CETONĂ

IZOPROPILAMINĂ

1221

Izopropilamoniu n-(fosfonometil)glicină

GLIFOSAT SOLUȚIE (NU CONȚINE AGENT TENSIOACTIV)

IZOPROPILCICLOHEXAN

Izopropiliden acetonă

OXID DE MESITIL

Izopropiltoluen

P- CIMEN

4-Izopropiltoluen

P- CIMEN

4-Izopropiltoluol

P- CIMEN

2-Izopropoxietanol

ETERI MONOALCHILICI AL ETILENGLICOLULUI

2-Izopropoxipropan

ETER IZOPROPILIC

Izovaleral

VALERALDEHIDĂ (TOȚI IZOMERII)

Izovaleraldehidă

VALERALDEHIDĂ (TOȚI IZOMERII)

Izovaleraldehidă

VALERALDEHIDĂ (TOȚI IZOMERII)

Izovaleron

DIIZOBUTIL CETONĂ

LACTONITRIL SOLUȚIE (80% SAU MAI PUȚIN)

Laurilmercaptan

TERȚ-DODECANTIOL

Leșie

HIDROXID DE SODIU SOLUȚIE

Leșie de sodă

HIDROXID DE SODIU SOLUȚIE

Leșie soluție

HIDROXID DE SODIU SOLUȚIE

Leșie, potasă

HIDROXID DE POTASIU ÎN SOLUȚIE

Leșie, sodă

HIDROXID DE SODIU SOLUȚIE

LICHID NENOCIV, F, (12) N.S.A. (DENUMIRE COMERCIALĂ

CONȚINUT

) CAT. O

LICHID NOCIV, F, (10) N.S.A. (DENUMIRE COMERCIALĂ

CONȚINUT

) NAV.3, CAT. Z

LICHID NOCIV, F, (11) N.S.A. (DENUMIRE COMERCIALĂ

CONȚINUT

) CAT. Z

LICHID NOCIV, F, (2) N.S.A. (DENUMIRE COMERCIALĂ

CONȚINUT

) NAV.1, CAT. X

LICHID NOCIV, F, (4) N.S.A. (DENUMIRE COMERCIALĂ

CONȚINUT

) NAV.2, CAT. X

LICHID NOCIV, F, (6) N.S.A. (DENUMIRE COMERCIALĂ

CONȚINUT

) NAV.2, CAT. Y

LICHID NOCIV, F, (8) N.S.A. (DENUMIRE COMERCIALĂ

CONȚINUT

) NAV.3, CAT. Y

LICHID NOCIV, NF, (1) N.S.A. (DENUMIRE COMERCIALĂ

CONȚINUT

) NAV.1, CAT. X

LICHID NOCIV, NF, (3) N.S.A. (DENUMIRE COMERCIALĂ

CONȚINUT

) NAV.2, CAT. X

LICHID NOCIV, NF, (5) N.S.A (DENUMIRE COMERCIALĂ

CONȚINUT

) NAV.2, CAT. Y

Nume Index

Nume Produsului

Capitol

Nr. ONU

LICHID NOCIV, NF, (7) N.S.A. (DENUMIRE COMERCIALĂ

CONȚINUT

) NAV.3, CAT. Y

LICHID NOCIV, NF, (9) N.S.A. (DENUMIRE COMERCIALĂ

CONȚINUT

) NAV.3, CAT. Z

Limonen

DIPENTEN

L-LIZINĂ SOLUȚIE (60% SAU MAI PUȚIN)

2,2'-lminodi( etilamină)

DIETILENTRIAMINĂ

1,1'-lminodipropan-2-ol

DIIZOPROPANOLAMINĂ

Meglumină (n-metil-glucamină)

N-METIL-GLUCAMINĂ SOLUȚIE (70% SAU MAI PUȚIN)

MELASĂ

Melasă /glucoză alimentară

MELASĂ

Melasă alimentară din porumb

MELASĂ

Melasă din trestie de zahăr

MELASĂ

dl-p-Menta-1,8-dienă

ACID LACTIL

Mercaptid de sodiu

HIDROSULFURĂ DE SODIU, SOLUȚIE (45% SAU MAI PUȚIN)

MERCAPTOBENZOTIOAZOL, SARE DE SODIUM ÎN SOLUȚIE

Mesitilen

TRIMETILBENZEN (TOȚI IZOMERII)

METACRILAT DE BUTIL

METACRILAT DE BUTIL/DECIL/ CETIL/ICOSIL ÎN AMESTEC

Metacrilat de butil/decil/hexadecil/icosil în amestec

METACRILAT DE BUTIL/DECIL/ CETIL/ICOSIL ÎN AMESTEC

METACRILAT DE CETIL/ICOSIL MIXTURĂ

METACRILAT DE DODECIL

METACRILAT DE DODECIL/ OCTADECIL (AMESTEC)

METACRILAT DE DODECIL/ PENTADECIL ÎN AMESTEC

METACRILAT DE ETIL

2277

Metacrilat de hexadecil și icosil în amestec

METACRILAT DE CETIL/ICOSIL MIXTURĂ

Metacrilat de hexadecil, octadecil și icosil în amestec

METACRILAT DE CETIL/ICOSIL MIXTURĂ

METACRILAT DE IZOBUTIL

Metacrilat de laurin

METACRILAT DE DODECIL

METACRILAT DE METIL

1247

METACRILAT DE NONIL MONOMER

METACRILONITRIL

3079

Metaformaldehidă

1,3,5-TRIOXAN

Metam - sodiu

METAM-SODIU SOLUȚIE

Metan - sodiu

METAM-SODIU SOLUȚIE

Metanal

FORMALDEHIDĂ SOLUȚII (45% SAU MAI PUȚIN)

Metanamidă

FORMAMIDĂ

Nume Index

Nume Produsului

Capitol

Nr. ONU

Metanamină

METILAMINĂ SOLUȚII (42% SAU MAI PUȚIN)

Metanoat de metil

FORMIAT DE METIL

Metanol

ALCOOL METILIC

Metenamină

HEXAMETILENTETRAMINĂ SOLUȚII

Metil -1,3-ciclopentadienă, dimer

METILCICLOPENTADIENĂ, DIMER

2-Metil -2,4-pentandiol

HEXILENGLICOL

3-Metil butiraldehidă

VALERALDEHIDĂ (TOȚI IZOMERII)

METIL DIETANOLAMINĂ

Metil etilen glicol

PROPILEN GLICOL

Metil glicol

PROPILEN GLICOL

2-Metil hidroxibenzoat sau salicilat de metil

SALICILAT DE METIL

2-Metil hidroxibenzoat sau salicilat de metil

SALICILAT DE METIL

Metil mercaptopropionaldehidă

3-(METILTIO)PROPIONALDEHIDĂ

Metil n-amil cetonă

METILAMIL CETONĂ

Metil pentil cetonă

METILAMIL CETONĂ

2-Metil-1,3-butadienă

IZOPREN

3-Metil-1,3-butadienă

IZOPREN

4-Metil-1,3-dioxolan-2-onă

CARBONAT DE PROPILENĂ

2-Metil-1-aminobenzen

O-TOLUIDINĂ

3-Metil-1-butanol

ALCOOL AMILIC, PRIMAR

3-Metil-1-butanol

ALCOOL IZOAMILIC

2-Metil-1-pentenă

HEXENĂ (TOȚI IZOMERII)

4-Metil-1-pentenă

HEXENĂ (TOȚI IZOMERII)

2-Metil-1-propanol

ALCOOL IZOBUTILIC

1-Metil-1-propiletilenă

HEXENĂ (TOȚI IZOMERII)

N-Metil-2,2'-iminodietanol

METIL DIETANOLAMINĂ

1-Metil-2-aminobenzen

O-TOLUIDINĂ

2-Metil-2-butanol

ALCOOL TERȚ-AMILIC

2-Metil-2-fenilpropan

BUTILBENZEN (TOȚI IZOMERII)

2-METIL-2-HIDROXI-3-BUTINĂ

2-Metil-2-hidroxi-3-butină

METILBUTINOL

Metil-2-hidroxibenzoat

SALICILAT DE METIL

Metil-2-hidroxibenzoat

SALICILAT DE METIL

4-Metil-2-pentanonă

METILIZOBUTIL CETONĂ

1-Metil-2-pirolidinonă

N-METIL-2-PIROLIDONĂ

1-Metil-2-pirolidonă

N-METIL-2-PIROLIDONĂ

2-Metil-2-propanol

ALCOOL TERȚ-BUTILIC

2-Metil-3-butin-2-ol

2-METIL-2-HIDROXI-3-BUTINĂ

2-Metil-3-butin-2-ol

METILBUTINOL

3-METIL-3-METOXIBUTANOL

4-Metil-3-penten-2-onă

OXID DE MESITIL

2-Metil-4-butanol

ALCOOL IZOAMILIC

2-METIL-5-ETIL PIRIDINĂ

2300

2-METIL-6-ETILANILINĂ

Metilacetaldehidă

PROPIONALDEHIDĂ

METILAMIL CETONĂ

1110

METILAMINĂ SOLUȚII (42% SAU MAI PUȚIN)

1235

Nume Index

Nume Produsului

Capitol

Nr. ONU

2-Metilanilină

O-TOLUIDINĂ

3-Metilanilină

O-TOLUIDINĂ

o-Metilanilină

O-TOLUIDINĂ

Metilbenzen

TOLUEN

2-Metilbenzenamină

O-TOLUIDINĂ

3-Metilbenzenamină

O-TOLUIDINĂ

o-Metilbenzenamină

O-TOLUIDINĂ

Metilbenzendiamină

TOLUENDIAMINĂ

Metilbenzol

TOLUEN

3-Metilbut-1-enă

PENTENĂ (TOȚI IZOMERII)

2-Metilbut-3-in-2-ol

2-METIL-2-HIDROXI-3-BUTINĂ

2-Metilbut-3-in-2-ol

METILBUTINOL

1-Metilbutan

PENTAN (TOȚI IZOMERII)

2-Metilbutan

PENTAN (TOȚI IZOMERII)

3-Metilbutan-1-ol

ALCOOL AMILIC, PRIMAR

3-Metilbutan-1-ol

ALCOOL IZOAMILIC

2-Metilbutan-2-ol

ALCOOL TERȚ-AMILIC

3-Metilbutan-3-ol

ALCOOL TERȚ-AMILIC

2-Metilbutanal

VALERALDEHIDĂ (TOȚI IZOMERII)

3-Metilbutanal

VALERALDEHIDĂ (TOȚI IZOMERII)

Metilbutene

PENTENĂ (TOȚI IZOMERII)

METILBUTENOL

METILBUTIL CETONĂ

1224

METILBUTINOL

3-Metilbutiraldehidă

VALERALDEHIDĂ (TOȚI IZOMERII)

2-Metilbutiraldehidă

VALERALDEHIDĂ (TOȚI IZOMERII)

Metilcarbamoditioat de sodiu

METAM - SODIU SOLUȚIE

Metil-celosolv

ETERI MONOALCHILICI AI ETILENGLICOLULUI

METILCICLOHEXAN

2296

Di (metilciclopentadienă)

METILCICLOPENTADIENĂ, DIMER

METILCICLOPENTADIENIL-MANGAN TRICARBONIL

3281

Metilcloroform

1,1,1- TRICLORETAN

N-Metil-D-glucamină

N-METIL-GLUCAMINĂ SOLUȚIE (70% SAU MAI PUȚIN)

Metilditiocarbamat de sodiu soluție

METAM - SODIU SOLUȚIE

S.S '-Metilen di[N-dialchil( C4- C8) ditiocarbamat]

ALCHILDITIOCARBAMAT (C19-C35)

METILETIL CETONĂ

N -(1-Metiletil)propan -2-amină

DIIZOPROPILAMINĂ

1-Metiletilamină

IZOPROPILAMINĂ

1,4-Metiletilbenzen

ETIL TOLUEN

Metiletilcarbinol

ALCOOL SEC-BUTILIC

Metiletilen glicol

PROPILENGLICOL

Metilfenilendiamină

TOLUENDIAMINĂ

N-METIL-GLUCAMINĂ SOLUȚIE (70% SAU MAI PUȚIN)

5-Metilhexan -2-onă

METILAMIL CETONĂ

Metil-hexil-carbinol

OXCTANOL (TOȚI IZOMERII)

2,2'-(Metilimino)dietanol

METIL DIETANOLAMINĂ

Metilizoamil cetonă

METILAMIL CETONĂ

Nume Index

Nume Produsului

Capitol

Nr. ONU

Metilizobutenil cetonă

OXID DE MESITIL

METILIZOBUTIL CETONĂ

Metilizobutilcarbinol

ALCOOL METILAMILIC

2-Metillactonitril

ACETONCIANHIDRINĂ

2-Metil-m-fenilendiamină

TOLUENDIAMINĂ

4-Metil-m-fenilendiamină

TOLUENDIAMINĂ

METILNAFTALINĂ (TOPITURĂ)

alfa -Metilnaftalină

METILNAFTALINĂ (TOPITURĂ)

beta -Metilnaftalină

METILNAFTALINĂ (TOPITURĂ)

8-Metilnonan-1-ol

ALCOOL DECILIC (TOȚI IZOMERII)

Alfa-Metil-omega-metoxipoli(etilen ox id )

ETER DE POLIETILENGLICOL ȘI DE DIMETIL

Alfa-Metil-omega-metoxipoli(oxi.1,2 etanedil)

ETER DE POLIETILENGLICOL ȘI DE

DIMETIL

Alfa-Metil-omega-metoxipoli(oxietilen)

ETER DE POLIETILENGLICOL ȘI DE DIMETIL

Metiloprpoan

ALCOOL N-BUTILIC

Metiloxiran

OXID DE PROPILENĂ

2-Metilpent-1-enă

HEXENĂ (TOȚI IZOMERII)

4-Metilpent-3-en-2-onă

OXID DE MESITIL

Metilpentan -2-ol

ALCOOL METILAMILIC

2-Metilpentan-2,4-diol

HEXILENGLICOL

4-Metilpentan-2o

ALCOOL METILAMILIC

4-Metilpentan-2-onă

METILIZOBUTIL CETONĂ

4-Metilpentanol-2

ALCOOL METILAMILIC

2-Metilpentenă

HEXENĂ (TOȚI IZOMERII)

2-METILPIRIDINĂ

2313

3-METILPIRIDINĂ

2313

4-METILPIRIDINĂ

2313

alfa-Metilpiridină

2-METILPIRIDINĂ

1-Metilpirolidin-2-onă

N-METIL-2-PIROLIDONĂ

N-Metilpirolidinonă

N-METIL-2-PIROLIDONĂ

2-Metilprop-1-enilmetil cetonă

OXID DE MESITIL

2-Metilprop-2-ennitril

METACRILONITRIL

2-Metilprop-2-enoat de metil

METACRILAT DE METIL

2-Metilpropan

ALDEHIDĂ BUTIRICĂ (TOȚI IZOMERII)

2-Metilpropan-1-ol

ALCOOL IZOBUTILIC

2-Metilpropan-2-ol

ALCOOL TERȚ-BUTILIC

METILPROPIL CETONĂ

1249

Metilpropilbenzen

P- CIMEN

Metilpropilcarbinol

ALCOOL SEC-AMILIC

Metilstiren

VINIL TOLUEN

3-(METILTIO)PROPIONALDEHIDĂ

3-METOXI-1-BUTANOL

N-(2-METOXI-1-METILETIL)-2-ETIL-6- METIL CLOROACETANILIDĂ

2-Metoxi-2-metil butan

ETER TERȚ-AMIL METILIC

2-Metoxi-2-metilpropan

ETER METIL TERȚ-BUTILIC

3-Metoxi-3-metilbutan-1-ol

3-METIL-3-METOXIBUTANOL

3-Metoxibutan-1-ol

3-METOXI-1-BUTANOL

2-Metoxietanol

ETERI MONOALCHILICI AI ETILENGLICOLULUI

Nume Index

Nume Produsului

Capitol

Nr. ONU

1-Metoxipropan-2-ol

ETERI MONOALCHILICI AI PROPILENGLICOLULUI

Monoclorbenzen

CLORBENZEN

Monoclorbenzol

CLORBENZEN

Monoetanolamină

ETANOLAMINĂ

Monoetilamină

ETILAMINĂ

Monoetilamină soluții, 72% sau mai puțin

ETILAMINĂ SOLUȚII (72% SAU MAI PUȚIN)

Monoizopropanolamină

IZOPROPANOLAMINĂ

Monoizopropilamină

IZOPROPILAMINĂ

MONOMER/OLIGOMER DE SILICAT DE TETRAETIL (20% ÎN ETANOL)

Monometilamină

METILAMINĂ SOLUȚII (42% SAU MAI

PUȚIN)

Monometilamină soluții, 42% sau mai puțin

METILAMINĂ SOLUȚII (42% SAU MAI PUȚIN)

MONOOLEAT DE GLICEROL

MONOOLEAT DE SORBITAN POLI (20) OXIETILENĂ

Monopropilamină

N-PROPILAMINĂ

Monopropilen glicol

PROPILENGLICOL

MORFOLINĂ

2054

Naftalină

NAFTALINĂ (TOPITURĂ)

Naftalină

NAFTALINĂ, (TOPITURĂ)

NAFTALINĂ (TOPITURĂ)

2304

Neodecanoat de 2,3-epoxipropil

ESTER GLICIDILIC AL ACIDULUI TRIALCHILACETIC C10

Neodecanoat de glicidil

ESTER GLICIDILIC AL ACIDULUI TRIALCHILACETIC C10

NEODECANOAT DE VINIL

Neopentan

PENTAN (TOȚI IZOMERII)

Neopentilen glicol

2,2-DIMETILPROPAN-1,3-DIOL (TOPITURĂ SAU SOLUȚIE)

Nitrilo -2,2', 2"– trietanol

TRIETANOLAMINĂ

1,1', 1"-Nitrilotri-2-propanol

TRIIZOPROPANOLAMINĂ

Nitrilotriacetat de trisodiu soluție

ACID NITRILOTRIACETIC, SARE TRISODICĂ ÎN SOLUȚIE

2,2', 2"-Nitrilotrietanol

TRIETANOLAMINĂ

2,2', 2"-Nitrilotrietanol

TRIETANOLAMINĂ

1,1',1"-Nitrilotripropan-2-ol

TRIIZOPROPANOLAMINĂ

1,1',1"-Nitrilotripropan-2-ol

TRIIZOPROPANOLAMINĂ

NITRIT DE SODIU SOLUȚIE

1500

Nitrobenzen

NITROBENZEN

Nitrobenzen

NITROBENZEN

1662

Nitrobenzen

NITROBENZEN

Nitrobenzen

NITROBENZEN

Nitrobenzol

NITROBENZEN

NITROETAN

2842

NITROETAN (80%)/ NITROPROPAN (20%)

Nume Index

Nume Produsului

Capitol

Nr. ONU

o-Nitrofenol (topit)

O-NITROFENOL (TOPIT)

1663

2-Nitrofenol

TRIIZOPROPANOLAMINĂ

o-Nitrofenol

O-NITROFENOL (TOPIT)

orto-Nitrofenol

O-NITROFENOL (TOPITURĂ)

NITROPROPAN (60%)/NITROETAN (40%) ÎN AMESTEC

1-SAU-2-NITROPROPAN

2608

NONAN (TOȚI IZOMERII)

1920

n-Nonan

NONAN (TOȚI IZOMERII)

Nonanoli

ALCOOL NONILIC (TOȚI IZOMERII)

NONENĂ (TOȚI IZOMERII)

Nonilcarbinol

ALCOOL DECILIC (TOȚI IZOMERII)

Nonilenă

NONENĂ (TOȚI IZOMERII)

NONILFENOL

Nopinen

Nopinenă

N-PROPANOLAMINĂ

Octadecan -1-ol

ALCOOLI (C13+)

1-Octadecanol

ALCOOLI (C13+)

OCTAN (TOȚI IZOMERII)

1262

Octan -1-ol

OCTANOL (TOȚI IZOMERII)

Octanal

ALDEHIDE OCTILICE

OCTANOL (TOȚI IZOMERII)

OCTENĂ (TOȚI IZOMERII)

Octil adipat

DI-(2-ETILHEXIL) ADIPAT

Octilcarbinol

ALCOOL NONILIC (TOȚI IZOMERII)

Oleat de glicerol

MONOOLEAT DE GLICEROL

1-Oleat de glicerol

MONOOLEAT DE GLICEROL

OLEAT DE POTASIU

OLEFINE (C13+, TOȚI IZOMERII)

OLEINA DE PALMIER (CONȚINÂND

MAI PUȚIN DE 5% ACIZI GRAȘI LIBERI)

OLEUM

1831

Oxal

GLIOXAL SOLUȚIE (40% SAU MAI PUȚIN)

Oxaldehidă

GLIOXAL SOLUȚIE (40% SAU MAI PUȚIN)

3-Oxapentan -1,5-diol,

DIETILENGLICOL

1,4 -Oxazinan

MORFOLINĂ

2-Oxetanonă

BETA - PROPIOLACTONĂ

Oxid acetic

ANHIDRIDĂ ACETICĂ

Oxid clormetiletilenă

EPICLORHIDRINĂ

Oxid clorpropilenă

EPICLORHIDRINĂ

OXID DE 1,2-BUTILENĂ

3022

Oxid de butilenă

TETRAHIDROFURAN

Oxid de ciclotetrametilenă

TETRAHIDROFURAN

Oxid de diizopropil

ETER IZOPROPILIC

Oxid de etil

ETER DIETILIC

Oxid de izopropil

ETER IZOPROPILIC

Oxid de magneziu hidratat

SUSPENSIE DE HIDROXID DE MAGNEZIU

Nume Index

Nume Produsului

Capitol

Nr. ONU

OXID DE MESITIL

1229

Oxid de metiletilenă

OXID DE PROPILENĂ

Oxid de propenă

OXID DE PROPILENĂ

Oxid de propilenă

OXID DE PROPILENĂ

1280

Oxid de propionil

ANHIDRIDĂ PROPIONICĂ

Oxid de tetrametilen

TETRAHIDROFURAN

Oxid de titan(IV)

DIOXID DE TITAN, SUSPENSIE

Oxid dicloretilic

ETER DICLORETILIC

2,2' –Oxidi(1-clorpropan)

ETER 2,2'-DICLORIZOPROPILIC

2,2'-Oxidi(etilenoxi)dietanol

TETRAETILENGLICOL

2,2'-Oxidietanol

DIETILENGLICOL

2,2'-Oxidipropan

ETER IZOPROPILIC

1,1'-Oxidipropan-2-ol

DIPROPILENGLICOL

Parafină

PARAFINĂ TRANSPARENTĂ

Parafină în solzi

PARAFINĂ TRANSPARENTĂ

PARAFINE

n-Parafine (C10-C20)

N-ALCANI (C10+)

PARAFINE CLORURATE (C10-C13)

PARALDEHIDĂ

1264

Pent-1-enă

PENTENĂ (TOȚI IZOMERII)

Penta -1,3-dienă

1,3-PENTADIENĂ

PENTACLORETAN

1669

Pentadec-1-enă

OLEFINE (C13+, TOȚI IZOMERII)

Pentadecanol

ALCOOLI (C13+)

1-Pentadecenă

OLEFINE (C13+, TOȚI IZOMERII)

1,3-PENTADIENĂ

cis-1,3-Pentadienă

1,3 – PENTADIENĂ

cis-trans-1,3-Pentadienă

1,3 – PENTADIENĂ

E-1,3-Pentadienă

1,3-PENTADIENĂ

trans-1,3 -Pentadienă

1,3 - PENTADIENĂ

z-1,3-Pentadienă

1,2-PENTADIENĂ

Pentaetilenglicol

POLIETILENGLICOL

Pentalin

PENTACLORETAN

2,2,4,6,6-Pentametil-4- heptantiol

TERȚ-DODECANTIOL

Pentametilenă

CICLOPENTAN

Pentan

PENTAN (TOȚI IZOMERII)

1265

Pentan -1-ol

ALCOOL N-AMILIC

Pentan -2-ol

ALCOOL SEC-AMILIC

Pentan -2-onă

METILPROPIL CETONĂ

Pentan -3-ol

ALCOOL SEC-AMILIC

n-Pentan

PENTAN (TOȚI IZOMERII)

1-Pentanol

ALCOOL N-AMILIC

2-Pentanol

ALCOOL SEC-AMILIC

3-Pentanol

ALCOOL SEC-AMILIC

n-Pentanol

ALCOOL N-AMILIC

sec-Pentanol

ALCOOL SEC-AMILIC

terț-Pentanol

ALCOOL TERȚ-AMILIC

2-Pentanonă

METILPROPIL CETONĂ

PENTENĂ (TOȚI IZOMERII)

n-Pentenă

PENTENĂ (TOȚI IZOMERII)

Nume Index

Nume Produsului

Capitol

Nr. ONU

Pentene

PENTENĂ (TOȚI IZOMERII)

PERCLORETILENĂ

1897

Perclormetan

TETRACLORURĂ DE CARBON

Perhidroazepin

HEXAMETILENIMINĂ

PEROXID DE HIDROGEN (SAU APĂ

OXIGENATĂ) SOLUȚII (PESTE 60% DAR NU PESTE 70% DIN MASĂ)

2015

Petrol de lemn

ALCOOL METILIC

Petrolatum

PETROLATUM (VASELINĂ)

2-Picolină

2-METILPIRIDINĂ

3-Picolină

3-METILPIRIDINĂ

4-Picolină

4-METILPIRIDINĂ

alfa-Picolină

2 -METILPIRIDINĂ

beta-Picolină

3 -METILPIRIDINĂ

gama -Picolină

4 -METILPIRIDINĂ

2-Pinen

ALFA - PINEN

2(10)-Pinen

BETA - PINEN

ALFA-PINEN

2368

BETA -PINEN

2368

Piperilenă

1,3 -PENTADIENĂ

PIRIDINĂ

1282

POLI (CI8-C22) ACRILAT DE ALCHIL ÎN XILEN

Poli(oxid de propilenă)

POLIPROPILENGLICOL

POLIACRILAT SULFONAT, SOLUȚIE

POLIALCHIL (C10-C20) METACRILAT

POLIETER ALCARIL (C11-C20), LANȚ LUNG

POLIETILENGLICOL

POLIFOSFAT DE AMONIU SOLUȚIE

POLIIZOBUTENAMINĂ ÎN SOLVENT (C1O-C14) ALIFATIC

Poliizobutilenă

POLIIZOBUTILENĂ (4+)

POLIOLEFIN ANHIDRIDĂ

POLIOLEFIN ESTER (C28-C50)

POLIOLEFIN-AMIDĂ (C17 +) ALCHENAMINE

POLIOLEFIN-AMINE (C28-C250)

POLIOLEFIN-AMINE ÎN ALCHIL (C2- C4) BENZENI

POLIOLEFIN-AMINE ÎN SOLVENT

AROMATIC

POLIPROPILENGLICOL

POLISILOXAN

Potasă caustică soluție

HIDROXID DE POTASIU SOLUȚIE

PRODUS DE REACȚIE PARALDEHIDĂ- AMONIAC

2920

Prop -2-en-1-ol

ALCOOL ALILIC

Propan – 1,2 - diol

PROPILENGLICOL

Nume Index

Nume Produsului

Capitol

Nr. ONU

Propan -1,2,3-triol

GLICERINĂ

Propan -1-amină

N-PROPILAMINĂ

Propan-2-ol

ALCOOL IZOPROPILIC

Propan-2-onă

ACETONĂ

Propanal

PROPIONALDEHIDĂ

2-Propanamină

IZOPROPILAMINĂ

1,2 -Propandiol

PROPILENGLICOL

Propan-l-ol

ALCOOL N-PROPILIC

Propannitril

PROPIONITRIL

Propanoat de pentil

PROPIONAT DE N-PENTIL

Propanol

ALCOOL N-PROPILIC

1-Propanol

ALCOOL N-PROPILIC

2-Propanol

ALCOOL IZOPROPILIC

n-Propanol

ALCOOL N-PROPILIC

3-Propanolidă

BETA - PROPIOLACTONĂ

Propanonă

ACETONĂ

2-Propanonă

ACETONĂ

1,2,3 -Propantriol

GLICERINĂ

2-Propen-1-ol

ALCOOL ALILIC

Propennitril

ACRILONITRIL

Propenoat de 2-hidroxietil

ACRILAT DE 2-HIDROXIETIL

2-Propenoat de 2-hidroxietil

ACRILAT DE 2-HIDROXIETIL

Propenoat de etil

ACRILAT DE ETIL

1-Propenol-3

ALCOOL ALILIC

Propil acetonă

METIL-BUTIL CETONĂ

n-Propil-1-propanamină

DI-N-PROPILAMINĂ

Propilamină

N-PROPILAMINĂ

DI-N-PROPILAMINĂ

2383

N-PROPILAMINĂ

1277

PROPILBENZEN (TOȚI IZOMERII)

n-Propilbenzen

PROPILBENZEN (TOȚI IZOMERII)

Propilcarbinol /alcool butilic

ALCOOL N-BUTILIC

2,2'-[Propilendi( nitrilometilen)]difenol

FENILAMINĂ ALCHIL (C8-C9) ÎN SOLVENȚI AROMATICI

alpha, alpha' - (Propilendinitrilo )di-o-crezol

FENILAMINĂ ALCHIL (C8-C9) ÎN SOLVENȚI AROMATICI

PROPILENGLICOL

Propilenglicol - trimer

TRIPROPILENGLICOL

1,2-Propilenglicol – trimer

TRIPROPILENGLICOL

1,2 –Propilenglicol

PROPILENGLICOL

PROPILEN-TETRAMER (TETRAPROPILENĂ)

2850

PROPILEN-TRIMER (TRIPROPILENĂ)

2057

Propiletilenă

PENTENĂ (TOȚI IZOMERII)

Propilmetil cetonă

METILPROPIL CETONĂ

Propiolactonă

BETA - PROPIOLACTONĂ

BETA -PROPIOLACTONĂ

PROPIONALDEHIDĂ

1275

Propionat de n-Amil

PROPIONAT DE N-PENTIL

PROPIONAT DE N-BUTIL

1914

PROPIONAT DE N-PENTIL

1993

PROPIONITRIL

2404

Nume Index

Nume Produsului

Capitol

Nr. ONU

beta-Propionolactonă

BETA- PRIOPIOLACTONĂ

Propiononitril

PROPIONITRIL

PROPOXILAT DE ALCHILFENIL (C9-C15)

1-Propoxipropan-2-o1

ETER MONOALCHILIC AL

PROPILENGLICOLULUI

PROTEINE VEGETALE, SOLUȚIE (HIDROLIZARE)

Pseudobutilen - glicol

BUTILENGLICOL

Pseudocumen

TRIMETILBENZEN (TOȚI IZOMERII)

Pseudopinen

BETA-PINEN

Pseudopinen

BETA-PINEN

Pucioasă

SULF (PUCIOASĂ)(TOPIT/Ă)

Rășină acrilică monomer

METACRILAT DE METIL

RĂȘINĂ METACRILICĂ ÎN DICLORURĂ DE ETILEN

RĂȘINI DE DIFENILOLPROPAN- EPICLORHIDRINĂ

Rodanat de sodiu

TIOCIANAT DE SODIU, SOLUȚIE (56% SAU MAI PUȚIN)

SALICILAT DE METIL

Salicilat de metil

SALICILAT DE METIL

Salicilat de metil

SALICILAT DE METIL

Saramură pentru foraj : bromură de zinc

SARAMURI PENTRU FORAJ (CONȚINÂND SĂRURI DE ZINC)

SARAMURI PENTRU FORAJ, INCLUSIV: BROMURĂ DE CALCIU SOLUȚIE, CLORURĂ DE CALCIU SOLUȚIE ȘI CLORURĂ DE SODIU

SOLUȚIE

Sarea de dipotasiu a acidului tiosulfuric

TIOSULFAT DE POTASIU (50% SAU MAI PUȚIN)

SILICAT DE SODIU SOLUȚIE

Sodă calcinată

CARBONAT DE SODIU SOLUȚIE

Sodă caustică

HIDROXID DE POTASIU SOLUȚIE

Sodă caustică soluție

HIDROXID DE POTASIU SOLUȚIE

Sodiu - N- metilditiocarbamat

METAM - SODIU SOLUȚIE

Sodiu - rodanide

TIOCIANAT DE SODIU, SOLUȚIE (56% SAU MAI PUȚIN)

Sodiu -mercaptan

HIDROSULFURĂ DE SODIU, SOLUȚIE (45% SAU MAI PUȚIN)

Spirt/distilat de vin

ALCOOL ETILIC

STEARINĂ DE PALMIER

(CONȚINÂND MAI PUȚIN DE 5% ACIZI GRAȘI LIBERI)

Sticlă solubilă

SILICAT DE SODIU SOLUȚIE

Suberan

CICLOHEPTAN

SUBSTANȚE GRASE (C14-C20) SULFURATE

SUC DE MERE

SUCCINAT DE DIMETIL

Nume Index

Nume Produsului

Capitol

Nr. ONU

SULF (TOPITURĂ)

2448

Sulfat acid

ACID SULFURIC

SULFAT DE ALUMINIU SOLUȚIE

SULFAT DE AMONIU SOLUȚIE

SULFAT DE SODIU SOLUȚII

SULFAT POLIFERIC, SOLUȚIE

Sulfhidrat de sodiu

HIDROSULFURĂ DE SODIU, SOLUȚIE (45% SAU MAI PUȚIN)

Sulfit acid de sodiu

SULFIT ACID DE SODIU, SOLUȚIE (45% SAU MAI PUȚIN)

SULFIT ACID DE SODIU, SOLUȚIE

(45% SAU MAI PUȚIN)

2693

Sulfocianat de sodiu

TIOCIANAT DE SODIU, SOLUȚIE (56% SAU MAI PUȚIN)

Sulfocianură de sodiu

TIOCIANAT DE SODIU, SOLUȚIE (56% SAU

MAI PUȚIN)

SULFOLAN

Sulfonat de alcanfenil(C10-C21)

ACID ESTER ALCHILSULFONIC DE FENOL

Sulfură acidă de sodiu

HIDROSULFURĂ DE SODIU, SOLUȚIE (45% SAU MAI PUȚIN)

SULFURĂ ACIDĂ DE SODIU (6% SAU

MAI PUȚIN)/CARBONAT DE SODIU (3% SAU MAI PUȚIN), SOLUȚIE

Sulfură de 1,3-benzotiazol-2-il de sodiu, soluție

MERCAPTOBENZOTIOAZOL, SARE DE SODIUM ÎN SOLUȚIE

SULFURĂ DE ALCHILFENAT DE CALCIU (C8-C40), LANȚ LUNG

SULFURĂ DE ALCHILFENOL (C8-C40)

SULFURĂ DE AMONIU SOLUȚIE (45% SAU MAI PUȚIN)

2683

SULFURĂ DE DODECIL

HIDROXIPROPIL

SULFURĂ DE SODIU SOLUȚIE (15% SAU MAI PUȚIN)

1385

SULFURĂ DE SODIU SOLUȚIE (25%

SAU MAI PUȚIN)

SUSPENSIE DE ARGILĂ

Suspensie de argilă caolinică

SUSPENSIE DE CAOLIN

Suspensie de caolinit

SUSPENSIE DE CAOLIN

SUSPENSIE DE CARBONAT DE CALCIU

SUSPENSIE DE CĂRBUNE

SUSPENSIE DE HIDROXID DE MAGNEZIU

Terebentenă

BETA - PINEN

TEREBENTINĂ

1299

Terebentine

TEREBENTINĂ

1,3,5,7-Tetraazatriciclo[3.3.1.13,7]-decan

HEXAMETILENTETRAMINĂ SOLUȚII

TETRACLORETAN

1702

Nume Index

Nume Produsului

Capitol

Nr. ONU

1,1,2,2 -Tetracloretan

TETRACLORETAN

sim -Tetracloretan

TETRACLORETAN

Tetracloretilenă

PERCLORETILENĂ

1,1,2,2 -Tetracloretilenă

PERCLORETILENĂ

Tetraclormetan

TETRACLORURĂ DE CARBON

Tetraclorură de acetilenă

TETRACLORETAN

TETRACLORURĂ DE CARBON

1846

Tetraclorură de etilenă

PERCLORETILENĂ

Tetradecan-1-ol

ALCOOLI (C13+)

1-Tetradecanol

ALCOOLI (C13+)

Tetradecenă

OLEFINE (C13+, TOȚI IZOMERII)

Tetradecilbenzen

ALCHILBENZENI (C9+ )

Tetraetil de plumb

COMPUȘI ANTIDETONANȚI PENTRU MOTOR (CONȚINÂND ALCHILI DE PLUMB)

Tetraetil de plumb

COMPUȘI ANTIDETONANȚI PENTRU

MOTOR (CONȚINÂND ALCHILI DE PLUMB)

TETRAETILENGLICOL

TETRAETILENPENTAMINĂ

2320

Tetraetilplumb

COMPUȘI ANTIDETONANȚI PENTRU MOTOR (CONȚINÂND ALCHILI DE PLUMB)

Tetraetilplumb

COMPUȘI ANTIDETONANȚI PENTRU MOTOR (CONȚINÂND ALCHILI DE PLUMB)

Tetrahidro – 2H -1,4 -oxazin

MORFOLINĂ

Tetrahidro -1,4 - oxazină

MORFOLINĂ

3a, 4, 7,7 a-Tetrahidro- 3,5-dimetil-4, 7 -metan IH-inden

METILCICLOPENTADIENĂ, DIMER

2H-Tetrahidro-1,4-oxazină

MORFOLINĂ

Tetrahidroborat de sodiu(15% sau mai puțin)/ hidroxid de sodiu soluție

BOROHIDRURĂ DE SODIU (15% SAU MAI PUȚIN)/HIDROXID DE SODIU, SOLUȚIE

TETRAHIDROFURAN

2056

TETRAHIDRONAFTALINĂ

1,2,3,4 -Tetrahidronaftalină

TETRAHIDRONAFTALINĂ

Tetrahidrotiofen -1,1-dioxid

SULFOLAN

Tetrahidrotiofen -1-dioxid

SULFOLAN

Tetralină

TETRAHIDRONAFTALINĂ

TETRAMETILBENZEN (TOȚI IZOMERII)

1,2,3,4-Tetrametilbenzen

TETRAMETILBENZEN (TOȚI IZOMERII)

1,2,3,5-Tetrametilbenzen

TETRAMETILBENZEN (TOȚI IZOMERII)

1,2,4,5-Tetrametilbenzen

TETRAMETILBENZEN (TOȚI IZOMERII)

Tetrametilen glicol

BUTILENGLICOL

Tetrametilen sulfonă

SULFOLAN

Tetrametilplumb

COMPUȘI ANTIDETONANȚI PENTRU MOTOR (CONȚINÂND ALCHILI DE PLUMB)

Tetrametilplumb

COMPUȘI ANTIDETONANȚI PENTRU MOTOR (CONȚINÂND ALCHILI DE PLUMB)

Tetrapropilbenzen

ALCHILBENZENI (C9+ )

Nume Index

Nume Produsului

Capitol

Nr. ONU

Tetrapropilen benzen

DODECILBENZEN

Tiaciclopentan-1,1-dioxid

SULFOLAN

4-Tiapentanal

3-(METILTIO)PROPIONALDEHIDĂ

TIOCIANAT DE SODIU, SOLUȚIE (56% SAU MAI PUȚIN)

Tiociclopentan-1,1-dioxid

SULPHOLANE SULFOLAN

Tiofan sulfonă

SULFOLAN

TIOSULFAT DE POTASIU (50% SAU MAI PUȚIN)

o -Tolilamină

O - TOLUIDINĂ

2,4 -Tolilendiamină

TOLUENDIAMINĂ

2,6 -Tolilendiamină

TOLUENDIAMINĂ

Tolilendiizocianat

DIIZOCIANAT DE TOLUEN

TOLUEN

1294

Toluen

TOLUEN

TOLUENDIAMINĂ

1709

2,4 -Toluendiamină

TOLUENDIAMINĂ

2,6 -Toluendiamină

TOLUENDIAMINĂ

2 –Toluidină

O- TOLUIDINĂ

O-TOLUIDINĂ

1708

Tri (2-hidroxi-1-propil)amină

TRIIZOPROPANOLAMINĂ

Tri (2-hidroxietil)amină

TRIETANOLAMINĂ

Tri (2-hidroxipropil)amină

TRIIZOPROPANOLAMINĂ

Tri [2-hidroxietil]amină

TRIETANOLAMINĂ

N,N,N -Tri(2- hidroxietil)amină

TRIETANOLAMINĂ

Triacetat de 1,2,3-propantriol

TRIACETAT DE GLICERIL

Triacetat de glicerină

TRIACETAT DE GLICERIL

Triacetat de glicerol

TRIACETAT DE GLICERIL

Triacetină / Triacetat de glicerină

GLIOXAL SOLUȚIE (40% SAU MAI PUȚIN)

3,6,9 -Triazaundecametilendiamină

TETRAETILEN PENTAMINĂ

3,6,9-Triazaundecan-l, 11-diamină

TETRAETILEN PENTAMINĂ

1,1,2 –TRICLOR – 1,2,2 – TRIFLUORETAN

1,2,3-TRICLORBENZEN (TOPITURĂ)

1,2,3-Triclorbenzen

1,2,3- TRICLORBENZEN (TOPITURĂ)

1,2,4-TRICLORBENZEN

2321

sim -Triclorbenzen

1,2,4-TRICLORBENZEN

Tricloretan

TRICLORETILENĂ

1,1,1-TRICLORETAN

2831

beta -Tricloretan

1,1,2- TRICLORETAN

1,1,2-TRICLORETAN

TRICLORETILENĂ

1710

Triclormetan

CLOROFORM

1,2,3 -TRICLORPROPAN

Triclorură de etilenă

1,1,1-TRICLORETAN

Triclorură de etilenă

TRICLORETILENĂ

Triclorură de etinil

TRICLORETILENĂ

Triclorură de vinil

1,1,2-TRICLORETAN

Triclorură de vinil

1,1,2- TRICLORETAN

Nume Index

Nume Produsului

Capitol

Nr. ONU

TRICRESIL FOSFAT (CONȚINÂND 1% SAU MAI MULȚI ORTO-IZOMERI)

2574

TRIDECAN

Tridecanol

ALCOOLI (C13+)

Tridecenă

OLEFINE (C13+, TOȚI IZOMERII)

Tridecilbenzen

ALCHILBENZENI (C93+)

TRIETANOLAMINĂ

TRIETILAMINĂ

1296

TRIETILBENZEN

TRIETILENGLICOL

TRIETILENTETRAMINĂ

2259

Triformol

1,3,5-TRIOXANE

Triglicol

TRIETILENGLICOL

Trihidroxipropan

GLICERINĂ

Trihidroxitrietilamină

TRIETANOLAMINĂ

TRIIZOPROPANOLAMINĂ

2,4,6-Trimetil-1,3,5-trioxan

PARALDEHIDĂ

1,1,3 –Trimetil-3-ciclohexan-5-onă

IZOFORONĂ

TRIMETILAMINĂ SOLUȚIE (30% SAU MAI PUȚIN)

Trimetilaminometan

BUTILAMINĂ(TOȚI IZOMERII)

TRIMETILBENZEN (TOȚI IZOMERII)

1,2,3-Trimetilbenzen

TRIMETILBENZEN (TOȚI IZOMERII

1,2,4-Trimetilbenzen

TRIMETILBENZEN (TOȚI IZOMERII

uns -Trimetilbenzen

TRIMETILBENZEN(TOȚI IZOMERII)

1,3,5-Trimetilbenzen

TRIMETILBENZEN (TOȚI IZOMERII

2,6,6 -Trimetilbiciclo[3.1.1]hept-2-enă

ALFA-PINEN

Trimetilcarbinol

ALCOOL TERȚ-BUTILIC

3,5,5-Trimetilciclohex-2-en-1-onă

IZOFORONĂ

3,3,5-Trimetilciclohex-2-enonă

IZOFORONĂ

3,3'-Trimetilendioxidipropan-1-ol

TRIPROPILENGLICOL

2,2,4-Trimetilpent-1-enă

DIIZOBUTILENĂ

2,2,4-Trimetilpent-2-enă

DIIZOBUTILENĂ

2,2,4-Trimetilpentan

OCTAN(TOȚI IZOMERII)

2,2,4-Trimetilpentenă-1

DIIZOBUTILENĂ

2,2,4-Trimetilpentenă-2

DIIZOBUTILENĂ

2,4,6-Trimetil-s-trioxan

PARALDEHIDĂ

Trioxan

1,3,5- TRIOXAN

1,3,5-TRIOXAN

sim -Trioxan

1,3,5 - TRIOXAN

Trioximetilenă

1,3,5- TRIOXAN

Trioxin

1,3,5- TRIOXAN

Tripropilenă

PROPILEN-TRIMER/(TRIPROPILENĂ)

TRIPROPILENGLICOL

Trixilenil fosfat

FOSFAT DE TRIXILIL

Ulei de terebentină

TEREBENTINĂ

Ulei de terebentină

TEREBENTINĂ

Ulei de anilină

ANILINĂ

Ulei de arahide

ULEI DE ARAHIDE (CONȚINÂND MAI PUȚIN DE 4% ACIZI GRAȘI LIBERI)

Nume Index

Nume Produsului

Capitol

Nr. ONU

Ulei de cocos

ULEI DE COCOS (CONȚINÂND MAI PUȚIN DE 5% ACIZI GRAȘI LIBERI)

Ulei de copră (miez uscat de nucă de cocos)

ULEI DE COCOS (CONȚINÂND MAI PUȚIN DE 5% ACIZI GRAȘI LIBERI)

ULEI DE IN (CONȚINÂND MAI PUȚIN DE 2% ACIZI GRAȘI LIBERI)

ULEI DE MĂSLINE (CONȚINÂND MAI PUȚIN DE 3,3% ACIZI GRAȘI LIBERI)

Ulei de mesteacăn neagresiv/ îndulcit

SALICILAT DE METIL

ULEI DE PALMIER (CONȚINÂND MAI PUȚIN DE 5% ACIZI GRAȘI LIBERI)

ULEI DE PEȘTE (CONȚINÂND MAI PUȚIN DE 4% ACIZI GRAȘI LIBERI)

ULEI DE PIN

1272

Ulei de porumb

ULEI DE PORUMB (CONȚINÂND MAI PUȚIN DE 10% ACIZI GRAȘI LIBERI)

ULEI DE PORUMB (CONȚINÂND MAI

PUȚIN DE 10% ACIZI GRAȘI LIBERI)

Ulei de rapiță

ULEI DE RAPIȚĂ (ACID ERUCIC SLAB, CONȚINÂND MAI PUȚIN DE 4% ACIZI GRAȘI LIBERI )

ULEI DE RAPIȚĂ (ACID ERUCIC SLAB,

CONȚINÂND MAI PUȚIN DE 4% ACIZI GRAȘI LIBERI )

Ulei de ricin

ULEI DE RICIN (CONȚINÂND MAI PUȚIN DE 2% ACIZI GRAȘI LIBERI)

ULEI DE SÂMBURI DE PALMIER (CONȚINÂND MAI PUȚIN DE 5% ACIZI

GRAȘI LIBERI)

ULEI DE SOIA (CONȚINÂND MAI PUȚIN DE 0,5% ACIZI GRAȘI LIBERI)

Ulei de tărâțe

FORFUROL

Ulei de terebentină

TEREBENTINĂ

Ulei de tung (de lemn chinezesc)

ULEI DE TUNG (LEMN CHINEZESC)

(CONȚINÂND MAI PUȚIN DE 2,5% ACIZI GRAȘI LIBERI)

ULEI DE TUNG (LEMN CHINEZESC) (CONȚINÂND MAI PUȚIN DE 2,5%

ACIZI GRAȘI LIBERI)

Ulei de vitriol/acid sulfuric concentrat

OLEUM

Ulei din resturi de măsline

ULEI DE MĂSLINE (CONȚINÂND MAI PUȚIN DE 3,3% ACIZI GRAȘI LIBERI)

Ulei din sămânță de in

ULEI DE IN (CONȚINÂND MAI PUȚIN DE 2% ACIZI GRAȘI LIBERI)

Nume Index

Nume Produsului

Capitol

Nr. ONU

ULEI DIN SEMINȚE DE BUMBAC (CONȚINÂND MAI PUȚIN DE 12%

ACIZI GRAȘI LIBERI)

ULEI DIN SEMINȚE DE FLOAREA

SOARELUI (CONȚINÂND MAI PUȚIN DE 7% ACIZI GRAȘI LIBERI)

Ulei lampant

ULEI DE MĂSLINE (CONȚINÂND MAI PUȚIN DE 3,3% ACIZI GRAȘI LIBERI)

Undec -1-enă

1-UNDECENĂ

Undecan

N-ALCANI (C10+)

Undecan-1-ol

ALCOOL UNDECILIC

1-UNDECENĂ

Undecilbenzen

ALCHILIBENZENI(C9+)

Unsoare/lubrifiant galben

GRĂSIME (SEU) (CONȚINÂND MAI PUȚIN DE 15% ACIZI GRAȘI LIBERI)

Untdelemn /Ulei de arahide

ULEI DE ARAHIDE (CONȚINÂND MAI PUȚIN DE 4% ACIZI GRAȘI LIBERI)

UNTURĂ (CONȚINÂND MAI PUȚIN DE 1% ACIZI GRAȘI LIBERI)

UREE / AZOTAT DE AMONIU, SOLUȚIE

UREE / AZOTAT DE AMONIU, SOLUȚIE (CONȚINÂND AMONIAC APOS)

UREE / FOSFAT DE AMONIU, SOLUȚIE

Uree, apă amoniacală

UREE / AZOTAT DE AMONIU, SOLUȚIE (CONȚINÂND AMONIAC APOS)

Uree, carbamat de amoniu în soluție

UREE / AZOTAT DE AMONIU, SOLUȚIE (CONȚINÂND AMONIAC APOS)

UREE, SOLUȚIE

Valeral

VALERALDEHIDĂ (TOȚI IZOMERII)

Valeraldehidă

VALERALDEHIDĂ (TOȚI IZOMERII)

2058

Valeronă

DIIZOBUTIL CETONĂ

Vaselină

PETROLATUM (VASELINĂ)

Vaselină rectificată

PETROLATUM (VASELINĂ)

Vin

BĂUTURI ALCOOLICE, N.S.A.

Vinilcarbinol

ALCOOL ALILIC

VINILTOLUEN

2618

XILENE

1307

Xilene

XILENE

2,4 -Xilenol

XILENOL

2261

2,3 -Xilenol

XILENOL

2,5 -Xilenol

XILENOL

2,6 -Xilenol

XILENOL

3,4 -Xilenol

XILENOL

3,5 -Xilenol

XILENOL

Zeolit de tip A

ALUMINOSILICAT DE SODIU ÎN SUSPENSIE

Capitolul 20

Transportul deșeurilor chimice lichide

20.1

Introducere

20.1.1

Transportul maritim al deșeurilor chimice lichide ar putea prezenta o amenințare pentru sănătatea omului și mediu.

20.1.2

Prin urmare, deșeurile chimice lichide trebuie transportate în conformitate cu convențiile și recomandările internaționale relevante și, în mod deosebit, cu prevederile acestui Cod, dacă ele sunt transportate maritim în vrac.

20.2

Definiții

Pentru scopul acestui capitol:

20.2.1

Deșeuri chimice lichide

sunt substanțe, soluții sau amestecuri oferite pentru expediere, care conțin sau au fost contaminate cu una sau mai multe componente cărora li se aplică cerințele prezentului Cod și pentru care nu se prevede nici o utilizare directă, dar care sunt transportate în vederea descărcării, incinerării sau eliminării prin alte metode, decât în mare.

20.2.2

Deplasarea transfrontieră

înseamnă orice transport maritim al deșeurilor provenind dintr-o zonă aflată sub jurisdicția națională a unei țări spre/sau printr-o zonă aflată sub jurisdicția națională a altei țări, sau spre o zonă ce nu este sub jurisdicția națională a nici unei țări, cu condiția ca cel puțin două țări să fie implicate în această deplasare.

20.3

Aplicare

20.3.1

Cerințele acestui capitol sunt aplicabile în cazul deplasării transfrontiere a deșeurilor chimice lichide în vrac cu ajutorul navelor maritime și ele vor fi luate în considerare în legătură cu toate celelalte cerințe ale Codului.

20.3.2

Cerințele acestui capitol nu se aplică:

deșeurilor, provenite din operațiile de exploatare de la bordul navei, care intră sub incidența cerințelor MARPOL 73/78;

substanțelor, soluțiilor sau amestecurilor care conțin materiale radioactive sau care au fost contaminate cu acestea, ele fiind supuse cerințelor aplicabile materialelor radioactive.

20.4

Expedieri autorizate

20.4.1

Deplasarea transfrontieră a deșeurilor se permite a începe numai când:

notificarea a fost transmisă țării de destinație finală de către autoritatea competentă a țării de origine, de producător sau exportator prin intermediul autorității competente a țării de origine; și

autoritatea competentă a țării de origine, după ce a primit consimțământul scris din partea tării de destinație finală care declară că deșeurile vor fi incinerate în deplină siguranță sau tratate printre alte metode de eliminare, a dat autorizația de deplasare.

20.5

Documentație

20.5.1

S uplimentar documentației specificate în secțiunea 16.2 din acest Cod, navele angajate în transportul transfrontalier al deșeurilor chimice lichide, trebuie să dețină la bord documentul de transport al deșeurilor eliberat de autoritatea competentă a țării de origine.

20.6

Clasificarea deșeurilor chimice lichide

20.6.1

În scopul protecției mediului marin, toate deșeurile chimice lichide transportate în vrac trebuie tratate ca substanțe lichide nocive de categoria X indiferent de categoria evaluată la zi.

20.7

Transportul și manipularea deșeurilor chimice lichide

20.7.1

Deșeurile chimice lichide trebuie transportate la bordul navelor și în tancurile de marfă în conformitate cu cerințele minime pentru deșeurile chimice lichide specificate în capitolul 17, în afară de cazul când există motive clare că pericolele prezentate de deșeuri ar justifica:

transportul în conformitate cu cerințele pentru nave de tip 1; sau

orice cerințe suplimentare din acest Cod aplicabile substanței respective sau, în cazul unui amestec, componentelor sale care prezintă un pericol predominant.

Capitolul 21

Criterii privind includerea cerințelor de transport produselor prevăzute de Codul IBC

21.1

Introducere

21.1.1

Următoarele criterii constituie indicații pentru stabilirea categoriilor de poluare și a cerințelor corespunzătoare de transport pentru mărfurile lichide în vrac care sunt luate în considerare la introducerea în codul IBC sau anexele 1, 3 sau 4 din Circulara MEPC.2.

21.1.2

La elaborarea acestor criterii, s-au depus toate eforturile pentru a se urmări criteriile și valorile de prag stabilite în Sistemul global armonizat (GHS).

21.1.3

Deși intenția este de a defini în mod riguros aceste criterii în scopul stabilirii unei concepții uniforme, trebuie precizat faptul că acestea sunt doar recomandări și, în cazul în care experiența umană sau alți factori indică necesitatea adoptării altor soluții, se va ține seama întotdeauna de acestea. Dacă abaterile de la criterii au fost recunoscute, acestea trebuie să fie înregistrate în mod corespunzător și justificate.

21.2

Cuprins

21.2.1

Acest capitol conține următoarele:

criteriile minime de siguranță și poluare aplicabile produselor incluse în capitolul 17 din Codul IBC;

criteriile utilizate pentru includerea cerințelor minime de transport produselor care respectă criteriile minime de siguranță și poluare în vederea includerii lor în capitolul 17 din Codul IBC;

criteriile utilizate în scopul includerii cerințelor speciale din capitolul 15 al Codului IBC în

coloana o

a capitolului 17 din codul IBC;

criteriile utilizate în scopul includerii cerințelor speciale din capitolul 16 al Codului IBC în

coloana o

a capitolului 17 din codul IBC; și

definirea proprietăților utilizate în prezentul capitol.

21.3

Criterii minime de siguranță și poluare aplicabile produselor incluse în capitolul 17 din Codul IBC

21.3.1

Se consideră că produsele sunt periculoase și sunt incluse în capitolul 17 din Codul IBC dacă respectă unul sau mai multe din următoarele criterii:

inhalare LC 50



20 mg/ litri /4 h (a se vedea definițiile de la paragraful 21.7.1.1);

contact cutanat LD 50



2000 mg/kg (a se vedea definițiile de la paragraful 21.7.1.2);

administrare orală LD 50



2000 mg/kg (a se vedea definițiile de la paragraful 21.7.1.3);

toxic pentru mamifere prin expunere prelungită (a se vedea definițiile de la paragraful 21.7.2);

determină sensibilizarea cutanată (a se vedea definițiile de la paragraful 21.7.3);

determină sensibilizarea respiratorie (a se vedea definițiile de la paragraful 21.7.4);

efect corosiv asupra pielii (a se vedea definițiile de la paragraful 21.7.5);

are un indice de reactivitate la apă (WRI)



1 (a se vedea definițiile de la paragraful 21.7.6);

necesită introducere în atmosferă inertizată, inhibare, stabilizare, controlul temperaturii sau controlul atmosferei din tanc în scopul prevenirii unei reacții periculoase (a se vedea definițiile de la paragraful 21.7.10);

.10

punct de inflamabilitate este



23 0 C; domeniul de siguranță la explozie/aprindere (exprimat în procente de volum de aer) este



20%;

.11

temperatura de autoaprindere este < 200 0 C; și

.12

sunt clasificate în categoria de poluare X sau Y sau respectă criteriile corespunzătoare regulilor 11 până la 13 conform paragrafului 21.4.5.1.

21.4

Criteriile utilizate pentru includerea cerințelor minime de transport aplicabile produselor care respectă criteriile minime de siguranță și poluare în vederea includerii lor în capitolul 17 din codul IBC

21.4.1

Coloana a

–

Numele produsului

21.4.1.1

În măsura în care este posibil trebuie să fie utilizat numele produsului conform Uniunii internaționale pentru chimie pură și aplicată (IUPAC); totuși, dacă complexitatea numelui produsului este inutilă, atunci se poate utiliza un alt nume chimic alternativ care din punct de vedere tehnic este corect și neambiguu.

21.4.2

Coloana b

– Se elimină.

21.4.3

Coloana c

– Categoria de poluare

21.4.3.1

Coloana c

identifică categoria de poluare atribuită fiecărui produs conform Anexei II la MARPOL 73/78.

21.4.4

Coloana d

–

Pericole

21.4.4.1

Simbolul “S” este introdus în

coloana d

dacă sunt respectate oricare din criteriile de siguranță descrise la paragrafele 21.3.1.1 până la 21.3.1.11.

21.4.4.2

Simbolul “P” este introdus în

coloana d

dacă produsul respectă criteriile pentru atribuirea Tipului de navă de tip 1 până la 3 așa cum s-a definit la regulile 1 până la 14 din paragraful 21.4.5.

21.4.5

Coloana e

–

Tipul de navă

21.4.5.1

Criteriile de bază pentru atribuirea Tipurilor de navă care țin seama de Profilul de Pericole GESAMP sunt indicate în tabelul de mai jos.

Numărul regulii

Tipul de navă



CMRTNI



CMRTNI



CMRTNI



Toate celelalte substanțe din categoria Y

Toate celelalte substanțe din categoria Z Toate ”Celelalte substanțe” (OS)

21.4.5.2

Tipul navei este atribuit conform următoarelor criterii: Navă de tipul 1:

inhalare LC 50



0,5 mg/ litri /4 h; și/sau contact cutanat LD 50



50 mg/kg; și/sau administrare orală LD 50



5 mg/kg; și/sau temperatura de autoaprindere



65 0 C; și/sau

domeniul de siguranță la explozie



50% v/v în aer și punctul de inflamabilitate < 23 0 C; și/sau Regula 1 sau 2 din tabelul indicat la 21.4.5.1.

Navă de tipul 2:

inhalare LC 50

> 0,5 mg/ litri /4 h -



2 mg/ litri /4 h; și/sau contact cutanat LD 50

>50 mg/kg -



1000 mg/kg; și/sau administrare orală LD 50

>5 mg/kg -



300 mg/kg ; și/sau WRI=2;

temperatura de autoaprindere



200 0 C; și/sau

domeniul de siguranță la explozie



40% v/v în aer și punctul de inflamabilitate < 23 0 C; și/sau oricare din regulile 3 până la 10 din tabelul indicat la 21.4.5.1

Navă de tipul 3:

Oricare din criteriile minime de siguranță și poluare aplicabile produselor lichide în vrac incluse în capitolul 17 din Codul IBC care nu respectă cerințele aplicabile tipurilor de nave de tipul 1 sau 2 și care nu respectă regula 15 din tabelul indicat la 21.4.5.1.

21.4.6

Coloana f

– Tipul de tanc

21.4.6.1

Tipul de tanc este atribuit în conformitate cu următoarele criterii:

Tipul de tanc 1G:

inhalare LC 50



0,5 mg/ litri

/4 h; și/sau

contact cutanat LD 50

 200 mg/kg; și/sau temperatura de autoaprindere



65 0 C; și/sau

domeniul de siguranță la explozie



40% v/v în aer și punctul de inflamabilitate < 23 0 C; și/sau

WRI=2

Tipul de tanc 2G:

Oricare din criteriile minime de siguranță și poluare aplicabile produselor lichide în vrac incluse în capitolul 17 din Codul IBC care nu respectă cerințele tipurilor de nave de tipul 1G.

21.4.7

Coloana g

– Instalații de evacuare a gazelor din tanc

21.4.7.1

Instalații de evacuare a gazelor din tanc sunt introduse în conformitate cu următoarele criterii: Evacuare controlată:

inhalare LC 50



10 mg/ litri /4 h; și/sau

Toxic pentru mamifere prin expunere prelungită; și/sau

Sensibilizator de respirație; și/sau Necesită control special la transport; și/sau punctul de inflamabilitate

60 0 C

efect corosiv asupra pielii ( <

4 h expunere)

Evacuare liberă:

Oricare din criteriile minime de siguranță și poluare aplicabile produselor lichide în vrac incluse în capitolul 17 din Codul IBC care nu respectă cerințele aplicabile instalațiilor de evacuare a gazelor din tanc

21.4.8

Coloana h

– Controlul atmosferei din tanc

21.4.8.1

Condițiile privind controlul atmosferei din tanc sunt introduse în conformitate cu următoarele criterii:

Inertizare:

temperatura de autoaprindere



200 0 C; și/sau

prezintă pericol atunci când este în contact cu aerul; și/sau

domeniul de siguranță la explozie



40% și punctul de inflamabilitate

< 23 0 C.

Stare uscată:

WRI



Strat de protecție:

Se aplică numai la produsele specifice identificate de la caz la caz. Ventilație:

Se aplică numai la produsele specifice identificate de la caz la caz.

Nu:

În cazul în care criteriile de mai sus nu se aplică (cerințele de inertizare pot fi cerute conform SOLAS)

21.4.9

Coloana i

– Echipament electric

21.4.9.1

Dacă punctul de inflamabilitate al produsului este



60 0 C sau dacă produsul este încălzit cu 15 0 C peste punctul său de inflamabilitate, atunci echipamentului electric cerut este stabilit conform următoarelor criterii, altfel se marchează cu “-” în coloanele

i’

și

i’’ .

Coloana i’ – Clasa de temperatură:

Temperatura de autoaprindere



450 0 C

Temperatura de autoaprindere

 300

0 C dar < 450 0 C

Temperatura de autoaprindere



200 0 C dar < 300 0 C

Temperatura de autoaprindere



135 0 C dar < 200 0 C

Temperatura de autoaprindere

 100 0 C dar < 135 0 C

Temperatura de autoaprindere

 85 0 C dar < 100 0 C

Coloana i’’ – Grupa de echipament:

Grupa de echipament

MESG la 20 0 C

(mm)

Raportul MIC Produs/metan

IIA



0,9

> 0,8

IIB

> 0,5 până la < 0,9



0,45 până la < 0,8

IIC



0,5

< 0,45

2.1

Încercările trebuie să fie efectuate în conformitate cu procedurile descrise în Publicația IEC 60079-1-1:2002 și IEC 79-3.

2.2

Pentru gaze și vapori este suficient să se efectueze doar o determinare fie a spațiului maxim experimental de siguranță (MESG) fie a Curentului minim de aprindere (MIC) cu condiția ca:

pentru grupa IIA

MESG

este > 0,9 mm sau valoarea MIC > 0,9

pentru grupa IIB

MESG

este



0,55 mm și

0,9; sau valoarea MIC este



0,5 și < 0,8

pentru grupa IIC

MESG

este < 0,5 mm sau valoarea MIC < 0,45

2.3

Este necesar să se determine atât MESG cât și valoarea MIC atunci când:

Odată ce s-a efectuat determinarea valoarii MIC și acesta se situează între 0,8 și 0,9

, atunci se va cere determinarea MESG;

Odată ce s-a efectuat determinarea raportului MIC și acesta se situează între 0,45 și 0,5 , atunci se va cere determinarea MESG; sau

Odată ce s-a efectuat determinarea raportului MIC și acesta se situează între 0,5 și 0,55; atunci se va cere determinarea MESG;

Coloana i’’’ – Punctul de inflamabilitate:

> 60 0 C

:Da

60 0 C :Nu

Neinflamabil

:NF

21.4.10

Coloana j

– Echipament de măsurare

21.4.10.1

Tipul echipamentului autorizat pentru măsurare este stabilit conform următoarelor criterii:

Închis:

Inhalare LC 50



2 mg/ l /4 h; și/sau

Contact cutanat LD 50



1000 mg/kg; și/sau

Toxic pentru mamifere prin expunere prelungită; și/sau Sensibilizant respirator; și/sau

Efect corosiv asupra pielii (< 3 min expunere).

Restricționat:

Inhalare LC 50

> 2 -



10 mg/ l /4 h; și/sau

Condițiile speciale pentru controlul transportului indică necesitatea inertizării; și/sau

Efect corosiv asupra pielii (>3min -



1 h expunere); și/sau Punctul de inflamabilitate < 60 0 C.

Deschis:

Oricare din criteriile minime de siguranță și poluare aplicabile produselor lichide în vrac incluse în capitolul 17 din Codul IBC care nu respectă cerințele aplicabile dispozitivelor de măsurare

a presiunii de tip închis sau cu deschidere limitată.

21.4.11

Coloana k

– Detecția vaporilor

21.4.11.1

Tipul echipamentului cerut pentru detectarea vaporilor este stabilit conform următoarelor criterii:

Toxic (T):

Inhalare LC 50



2 mg/ l /4 h; și/sau Sensibilizant respirator; și/sau Toxic prin expunere prelungită.

Inflamabil (F):

Punctul de inflamabilitate < 60 0 C

Nu:

Dacă nu se aplică criteriile de mai sus.

21.4.12

Coloana l

– Echipament pentru protecția contra incendiului

21.4.12.1

Agenții corespunzători pentru stingerea incendiului sunt definiți în funcție de următoarele criterii legate de proprietățile produsului:

Solubilitatea > 10% (>100000 mg/ l ):

Spumă rezistentă la alcooli.

Solubilitatea < 10% (< 100000 mg/ l ):

A B

Spumă rezistentă la alcooli; și/sau Spumă obișnuită

WRI=0

Pulverizare apă (în general utilizată ca lichid de răcire și poate fi utilizată cu A și/sau B cu condiția ca WRI=0).

WRI  1

Produs chimic uscat.

Nu:

Nici o cerință nu se aplică în virtutea acestui Cod.

Notă: toți agenții corespunzători trebuie să fie enumerați.

21.4.13

Coloana m

–

Se elimină.

21.4.14

Coloana n

– Echipament de urgență

21.4.14.1

Cerința de a avea la bord echipament de urgență pentru personal se identifică cu marcajul “Da” în

coloana n

conform următoarelor criterii:

Inhalare LC 50



2 mg/ l /4 h; și/sau Sensibilizant respirator; și/sau

Efect corosiv asupra pielii ( <

3 min expunere); și/sau WRI=2

Nu: arată că nu se aplică criteriile de mai sus.

21.5

Criterii aplicabile cerințelor speciale din capitolul 15 care urmează să fie incluse în

coloana o

21.5.1

Pentru includerea cerințelor speciale în

coloana o

trebuie urmărite în mod normal criterii clare bazate pe datele furnizate în formularul de raportare. Dacă se consideră în mod corect abaterea de la aceste criterii, acest lucru trebuie să fie bine fondat astfel încât documentele să fie ușor accesibile la cerere.

21.5.2

Criteriile pentru a face o referire la cerințele speciale identificate în capitolele 15 și 16 sunt definite în continuare cu comentarii acolo unde este cazul.

21.5.3

Paragrafele 15.2 până la 15.10 și 15.20

21.5.3.1

Paragrafele 15.2 până la 15.10 și 15.20 identifică produsele specifice, după nume, cu cerințe speciale de transport, pentru care este dificil să se procedeze altfel.

21.5.4

Paragraful 15.11 - Acizi

21.5.4.1

Paragraful 15.11 se aplică tuturor acizilor în afară de cazul în care aceștia:

sunt acizi organici – atunci când se aplică numai paragrafele 15.11.2 până la 15.11.4 și paragrafele 15.11.6 până la 15.11.8; sau

nu degajă hidrogen – când nu este necesară aplicarea paragrafului 15.11.5.

21.5.5

Produse toxice

21.5.5.1

Întreg paragraful 15.12 se adaugă la

coloana o

conform următoarelor criterii:

Inhalare LC 50



2 mg/ l /4 h; și/sau

produsul este un sensibilizant respirator; și/sau

produsul este toxic pentru mamifere prin expunere prelungită.

21.5.5.2

Paragraful 15.12.3 se adaugă la

coloana o

conform următoarelor criterii:

Inhalare LC 50

>2- 

10mg/ l /4 h; și/sau contact cutanat LD 50

 1000 mg/kg; și/sau administrare orală LD 50



300 mg/kg.

21.5.5.3

Paragraful 15.12.4 se adaugă la

coloana o

conform următorul criteriu: Inhalare LC 50

>2- 

10mg/ l /4 h

21.5.6

Paragraful 15.13 – Mărfuri protejate de aditivi

21.5.6.1

Cerința de a include paragraful 15.13 în

coloana o

se bazează pe informații referitoare la tendința produselor de a se polimeriza, descompune, oxida sau de a fi supuse altor modificări chimice care pot constitui un pericol în condiții normale de transport și care ar putea fi prevenit prin adăugarea de aditivi corespunzători.

21.5.7

Paragraful 15.14 – Mărfuri cu o presiune a vaporilor mai mare decât cea atmosferică la 37,8 0 C

21.5.7.1

Cerința de a include paragraful 15.14 în

coloana o

se bazează pe următorul criteriu: Punctul de fierbere



37,8 0 C

21.5.8

Paragraful 15.16 – Contaminarea mărfii

21.5.8.1

Paragraful 15.16.1 se elimină.

21.5.8.2

Paragraful 15.16.2 se adaugă la

coloana o

conform următorului criteriu: WRI



21.5.9

Paragraful 15.17 – Cerințe privind capacitatea de ventilație mărită

21.5.9.1

Paragraful 15.17 trebuie să fie adăugat la

coloana o

conform următoarelor criterii:

Inhalare LC 50



0,5 -



2 mg/ l /4 h; și/sau Sensibilizant respirator; și/sau

Produsul este toxic pentru mamifere prin expunere prelungită; și/sau Efect corosiv asupra pielii ( <

1 h timp de expunere).

21.5.10

Paragraful 15.18 – Cerințe speciale aplicabile compartimentului pompelor de marfă

21.5.10.1

Paragraful 15.18 trebuie să fie adăugat la

coloana o

conform următorului criteriu: Inhalare LC 50



0,5 mg/ l /4 h

21.5.11

Paragraful 15.19 – Controlul de supraplin

21.5.11.1

Paragraful 15.19 trebuie să fie adăugat la

coloana o

conform următoarelor criterii: inhalare LC 50



2 mg/ l /4 h; și/sau

contact cutanat LD 50



1000 mg/kg; și/sau

administrare orală LD 50



300 mg/kg; și/sau sensibilizant respirator; și/sau

efect corosiv asupra pielii ( 

3 min expunere); și/sau temperatura de autoaprindere



200 0 C; și/sau

domeniul de siguranță la explozie



40% v/v în aer și punctul de inflamabilitate



23 0 Cși/sau clasificare ca navă de tipul 1 din motive de poluare.

21.5.11.2

Trebuie să se aplice numai paragraful 15.19.6 dacă produsul are una din proprietățile următoare:

inhalare LC 50

> 2 mg/ l /4 h -



10 mg/ l /4 h; și/sau

contact cutanat LD 50

> 1000 mg/kg -



2000 mg/kg; și/sau administrare orală LD 50

> 300 mg/kg -



2000 mg/kg; și/sau sensibilizant respirator; și/sau

efect corosiv asupra pielii (> 3 min –

 1 h expunere) și/sau punctul de inflamabilitate



60 0 C și/sau

clasificare ca navă de tipul 2 din motive de poluare; și/sau categoria de poluare X sau Y.

21.5.12

Paragraful 15.21 – Controlul de supraplin

21.5.12.1

Paragraful 15.21 se adaugă la

coloana o

conform sensibilității la căldură a produsului. Această cerință este legată numai de pompele din compartimentul pompelor de marfă.

21.6

Criterii cu privire la cerințele speciale

21.6.1

Paragrafele 16.1 până la 16.2.5 și 16.3 până la 16.5

21.6.1.1

Acestea se aplică tuturor mărfurilor și de aceea nu se face referire în mod special în

coloana o .

21.6.2

Paragraful 16.2.6

21.6.2.1

Paragraful 16.2.6 se adaugă la

coloana o

pentru produsele care respectă următoarele criterii: Categoria de poluare X sau Y și vâscozitatea



50 mPa.s la 20 0 C.

21.6.3

Paragraful 16.2.9

21.6.3.1

Paragraful 16.2.9 se adaugă la

coloana o

pentru produsele care respectă următorul criteriu: Punctul de topire



0 0 C.

21.6.4

Paragraful 16.6 – Marfa nu va fi expusă la căldură excesivă

21.6.4.1

Paragrafele 16.6.2 până la 16.6.4 se adaugă la

coloana o

pentru produsele care sunt identificate ca necesitând controlul temperaturii în timpul transportului.

21.7

Definiții

21.7.1

Toxicitate acută la mamifere

21.7.1.1

Toxicitate acută prin inhalare *

Toxicitate la inhalare (LC 50 )

Nivel de pericol

mg/kg

Ridicat

�

0,5

Destul de ridicat

Moderat

Neînsemnat

Neglijabil



0,5 -

�



2 -

�



10 -

�



21.7.1.2

Toxicitate acută la contact cutanat

Toxicitate cutanată (LD 50 )

Nivel de pericol

mg/kg

Ridicat

�

Destul de ridicat

Moderat

Neînsemnat

Neglijabil



50 -

�

200



200 -

�

1000



1000 -

�

2000



2000

Dacă nu se indică altfel, toate datele cu privire la toxicitate în cazul inhalării se presupun a fi datorate vaporilor și nu ceții sau pulverizărilor.

21.7.1.3

Toxicitate acută în cazul ingerării

Toxicitate orală (LD 50 )

Nivel de pericol

mg/kg

Ridicat

�

Destul de ridicat

Moderat

Neînsemnat

Neglijabil



5 -

�



50 -

�

300



300 -

�

2000



2000

21.7.2

Toxic pentru mamifere prin expunere prelungită

21.7.2.1

Un produs este clasificat ca

toxic prin expunere prelungită

dacă respectă oricare din următoarele criterii: se cunoaște sau se presupune că este cancerigen, mutant, reprotoxic, neurotoxic, imunotoxic sau se știe că expunerea sub doza letală provoacă o toxicitate sistemică pentru un anumit organ (TOST) sau alte efecte corespunzătoare.

21.7.2.2

Aceste efecte pot fi identificate din Profilul de pericol GESAMP al producătorului sau din alte surse de informații recunoscute.

21.7.3

Sensibilizare cutanată

21.7.3.1

Un produs este clasificat ca

sensibilizator cutanat :

dacă există date doveditoare că substanța poate induce o sensibilizare prin contactul cutanat la un număr important de persoane; și/sau

dacă există rezultate pozitive de la un test corespunzător pe animale.

21.7.3.2

Dacă se utilizează o metodă de încercare cu adjuvant pentru sensibilizarea cutanată, se consideră că încercarea este pozitivă dacă cel puțin 30% din animale au reacționat. La o metodă de încercare fără adjuvant, se consideră că încercarea este pozitivă dacă cel puțin 15% din animale au reacționat.

21.7.3.3

Dacă la Încercarea de inflamare a urechii șoarecelui (MEST) sau la Încercarea locală pe noduli limfatici (LLNA) se obține un rezultat pozitiv, acesta poate fi suficient pentru clasificarea produsului ca sensibilizator cutanat.

21.7.4

Sensibilizarea respiratorie

21.7.4.1

Un produs este clasificat ca

sensibilizant respirator :

dacă există date doveditoare că substanța poate induce o hipersensibilizare respiratorie;

și/sau

dacă există rezultate pozitive de la un test corespunzător pe animale; și/sau

dacă produsul este identificat ca sensibilizator cutanat și nu există dovadă care să indice că acesta nu este un sensibilizant respirator.

21.7.5

Efect corosiv asupra pielii *

Nivel de pericol

Durata de expunere care produce o necroză

a pielii în profunzime

Timp de observație

Efect corosiv grav asupra pielii

�

3 min

�

1 h

Efect corosiv ridicat asupra pielii

�

14 zile

Efect corosiv moderat asupra pielii

�

14 zile



3 min -

�

1 h



1 h -

�

4 h

21.7.6

Substanțe care reacționează cu apa

21.7.6.1

A cestea se clasifică în trei grupe după cum urmează:

Indice de reactivitate cu apa (WRI)

Definiție

Orice produs chimic, care în contact cu apa, poate

produce un gaz sau un aerosol toxic, inflamabil sau corosiv

Orice produs chimic, care în contact cu apa, poate produce

căldură

gaz

non-toxic,

neinflamabil sau necoroziv

Orice produs chimic, care în contact cu apa, nu ar

fi supusă unei reacții pentru justificarea valorii 1 sau 2.

21.7.7

Substanțe care reacționează cu aerul

21.7.7.1

Substanțele care reacționează cu aerul sunt produse care reacționează cu aerul pentru a produce o posibilă situație periculoasă, de ex. formarea de peroxizi care pot determina o reacție explozivă.

21.7.8

Aparate electrice – Clasa de temperatură

(pentru produsele care fie au un punct de inflamabilitate

�

60 0 C fie sunt încălzite cu 15 0 C peste punctul lor de inflamabilitate)

21.7.8.1

Clasa de temperatură este definită de Comisia Internațională de Electrotehnică (IEC) după cum urmează:

Cea mai mare temperatură obținută în condiții practice de funcționare în limitele normale ale aparatului (inclusiv suprasarcinile recunoscute, dacă există, aferente acestora) în orice parte a oricărei suprafețe a cărei expunere unei atmosfere explozive poate implica un pericol.

21.7.8.2

Clasa de temperatură a unui aparat electric este atribuită prin selectarea Temperaturii Maxime de Suprafață care este cea mai apropiată, dar nu cea mai mică, față de temperatura de autoaprindere a produsului (a se vedea 21.4.9.1.1).

Produsele, care au un efect corosiv asupra pielii, sunt considerate, în sensul atribuirii cerințelor relevante de transport, a fi corozive prin inhalare.

21.7.9

Aparate electrice – Grup de aparate

(pentru produsele cu un punct de inflamabilitate



60 0 C)

21.7.9.1

Aceasta se referă la aparatele cu securitate intrinsecă și aparatele electrice aferente pentru atmosfere gazoase explozive pe care IEC le împarte în următoarele grupe:

Grupa I:

utilizare în mine cu atmosferă de gaz metan (nu sunt utilizate de către IMO); și Grupa II:

utilizare în alte industrii – subîmpărțite ulterior în grupele IIA, IIB și IIC pe baza

Spațiului maxim experimental de siguranță (MESG) și/sau Curentului minim de aprindere (MIC) al gazului/vaporilor.

21.7.9.2

Această proprietate nu poate fi determinată din alte date aferente produsului; aceasta trebuie să fie măsurată sau determinată prin asimilarea cu produsele înrudite dintr-o serie omoloagă.

21.7.10

Condiții speciale pentru controlul transportului

21.7.10.1

Condițiile speciale pentru controlul transportului se referă la măsurile speciale care trebuie să fie luate pentru a preveni o reacție periculoasă. Acestea includ:

Inhibarea:

adăugarea unui compus (de obicei organic) care întârzie sau oprește o reacție chimică nedorită cum ar fi coroziunea, oxidarea sau polimerizarea;

Stabilizarea:

adăugarea unei substanțe (stabilizator) care are tendința de a împiedica schimbarea formei sau a naturii chimice a unui compus, a unui amestec sau a unei soluții. Acești stabilizatori pot întârzia viteza de reacție, conserva un echilibru chimic, acționa ca oxidanți, menține pigmenții și alte componente sub formă de emulsie sau preveni precipitarea particulelor în suspensie coloidală;

Inertizarea:

adăugarea unui gaz (de obicei azot) în spațiul de ulaj al unui tanc, împiedicând formarea unui amestec inflamabil de marfă/aer;

Controlul temperaturii:

menținerea unui interval de temperatură specifică a mărfii în scopul prevenirii unei reacții periculoase sau a menținerii vâscozității suficient de scăzută pentru a permite pomparea produsului; și

Izolarea de protecție și aerisirea:

se aplică numai produselor identificate de la caz la caz.

21.7.11

Mărfuri inflamabile

21.7.11.1

O marfă este definită ca inflamabilă conform următoarelor criterii:

Descriptor din Codul IBC

Punctul de inflamabilitate (în grade Celsius)

Foarte inflamabilă



Inflamabilă



60, dar



21.7.11.2

Este de notat faptul că punctele de inflamabilitate ale amestecurilor și soluțiilor apoase trebuie să fie măsurate în afară de cazul în care toate componentele sunt neinflamabile.

21.7.11.3

Este de notat faptul că transportul mărfurilor lichide în vrac cu un punct de inflamabilitate



60 0 C se supune altor reguli din convenția SOLAS.

Apendice

MODEL DE CERTIFICAT INTERNAȚIONAL DE CONFORMITATE PENTRU TRANSPORTUL

ÎN VRAC AL PRODUSELOR CHIMICE PERICULOASE

CERTIFICAT INTERNAȚIONAL DE CONFORMITATE PENTRU TRANSPORTUL ÎN VRAC AL PRODUSELOR CHIMICE PERICULOASE

(Sigiliul oficial)

Eliberat în conformitate cu prevederile conținute în

CODUL INTERNAȚIONAL PENTRU CONSTRUCȚIA ȘI ECHIPAMENTUL NAVELOR PENTRU TRANSPORTUL ÎN VRAC AL PRODUSELOR CHIMICE PERICULOASE

(Rezoluțiile MSC.176(79) și MEPC.119(52))

sub autoritatea Guvernului

……………………………………………………………………….……………………………………

(numele oficial complet al țării)

de către…………………………………………………………….…………………………………….

(titlul oficial complet al persoanei competente sau al organizației recunoscute de către Administrație)

Caracteristicile navei 1

Numele navei ………………………………….…………………………………………………………. Numărul sau literele distinctive ………………………………………………………………………….. Numărul IMO 2

……………………………………………………………………………………………. Portul de înmatriculare

………………………………….…………………………………………………………

Tonajul brut …………………………………………………………………………………………….... Tipul navei (paragraful 2.1.2 din Cod) .......................................................................................................

Data la care s-a pus chila sau la care nava era într-un stadiu similar de construcție; sau (în cazul unei nave transformate), data la care a început transformarea în navă cisternă

pentru produse chimice …………………………………………………………………………………... Nava corespunde, de asemenea, în întregime următoarelor amendamente ale Codului:

…………………………………………………………………………………………………………..

………………………………………………………………………………………………………..…

…………………………………………………………………………………………………………..

..…………………………………………………………………………………………………………

Alternativ, caracteristicile navei pot fi indicate orizontal, în casete.

În conformitate cu schema numărului IMO de identificare a navei adoptată de către Organizație prin rezoluția A.600(15).

Nava este scutită de aplicarea următoarelor prevederi ale Codului:

………………………………………………………………………………………………………………

………………………………………………………………………………………………………...….…

……………………………………………………………………………………………………………… SE CERTIFICĂ PRIN PREZENTUL CĂ:

N ava a fost inspectată în conformitate cu prevederile secțiunii 1.5 a Codului;

În urma inspecției s-a constatat că, construcția și echipamentul navei, precum și starea tehnică a acesteia, sunt satisfăcătoare din toate punctele de vedere și că nava corespunde prevederilor pertinente ale Codului;

Nava a fost dotată cu un Manual în conformitate cu Apendicele 4 din Anexa II la MARPOL 73/78, așa cum s-a indicat la regula 14 din Anexa II, și că instalațiile și echipamentul navei prevăzute în Manual sunt satisfăcătoare din toate punctele de vedere;

Nava respectă cerințele privind transportul în vrac al următoarelor produse, cu condiția ca toate prevederile relevante ale Codului și Anexei II la MARPOL 73/78 să fie respectate:

Produs

Condiții de transport (numerele de tanc etc.)

Categoria de poluare

Se va continua pe pagini suplimentare semnate si datate care figurează la Suplimentul 1. 3

Numărul tancului la care se face referire în această listă corespunde celui din schema tancurilor semnată și datată, care figurează la Suplimentul 2.

Se va continua pe pagini suplimentare semnate si datate care figurează la Suplimentul 1. 3

Numărul tancului la care se face referire în această listă corespunde celui din schema tancului semnată și datată, care figurează la Suplimentul 2.

În conformitate cu paragrafele 1.4 / 2.8.2 3 , prevederile Codului au fost modificate în legătură cu nava, în următorul mod:

……………………………………………………………………………………………………………

Nava trebuie să fie încărcată :

în conformitate cu condițiile de încărcare prevăzute în Manualul de încărcare aprobat, ștampilat și datat………………., și semnat de un inspector responsabil al Administrației sau al unei organizații recunoscute de către Administrație 3 ;

conform limitelor de încărcare anexate la prezentul certificat 3 .

Dacă este necesar încărcarea navei altfel decât în conformitate cu instrucțiunile mai sus menționate,

calculele

necesare

pentru

justificarea

condițiilor

încărcare

propuse

trebuie comunicate Administrației care a eliberat certificatul care poate autoriza în scris adoptarea condițiilor de transport propuse 4 .

Se elimină după caz.

În loc să fie încorporat în Certificat acest text poate fi anexat cu condiția ca să fie semnat legal și ștampilat.

Prezentul certificat este valabil până la

sub rezerva inspecțiilor prevăzute conform secțiunii 1.5 din Cod.

Data finalizării inspecției pe care este certificatul bazat……………………. …………………………

(zz/ll/aaaa)

Eliberat la ……………………………………

( Locul eliberării certificatului )

...................................

..................................................

(Data emiterii certificatului )

(S emnătura persoanei oficiale care eliberează certificatul)

( sigiliul sau ștampila, după caz, a Autorității )

Note privind modul de completare a Certificatului:

Certificatul poate fi eliberat doar navelor autorizată să arboreze pavilioanele statelor care sunt Guverne Contractante atât la Convenția SOLAS 1974, cât și Părți la MARPOL 73/78.

Tipul de navă: fiecare mențiune din această coloană trebuie să se refere la toate recomandările pertinente, de exemplu mențiunea ,,Tip 2” trebuie să desemneze o navă care corespunde din toate punctele de vedere prevederilor Codului referitoare la tipul 2.

Produse: trebuie să fie menționate produsele enumerate în lista de la capitolul 17 al Codului sau produsele care au fost evaluate de către Administrație în conformitate cu paragraful 1.1.6 al Codului. În ceea ce privește ultima categorie de produse ,,noi”, trebuie luate în considerare toate cerințele speciale stipulate cu titlu provizoriu.

Produse: Lista produselor pe care nava poate să le transporte trebuie să includă substanțele lichide nocive din categoria Z care nu sunt incluse în Cod și trebuie identificate drept ,,capitolul 18 categoria Z”.

Se introduce data de expirare așa cum s-a specificat de către Administrație în conformitate cu prevederile paragrafului

1.5.6.1 din Cod. Ziua și luna acestei zile corespund datei de aniversare așa cum s-a definit la paragraful 1.3.3 din Cod, în afară de amendamentele conform paragrafului 1.5.6.8 din Cod.

ATESTAREA INSPECȚIILOR ANUALE ȘI INTERMEDIARE

SE CERTIFICĂ PRIN PREZENTUL că în urma inspecției cerute conform paragrafului 1.5.2 din Cod, s-a constatat că nava îndeplinește prevederile pertinente ale Codului.

Inspecția anuală:

Semnat ………………………………………….. ( semnătura persoanei oficiale autorizate )

Locul ……………………………………………. Data

(zz/ll/aaaa) : ………………………………..

( sigiliul sau ștampila Autorității, după caz )

Inspecția anuală/intermediară 3 :

Semnat …………………………………………..

( semnătura persoanei oficiale autorizate ) Locul ……………………………………………. Data

(zz/ll/aaaa) : ………………………………..

( sigiliul sau ștampila Autorități, după caz )

Inspecția anuală/intermediară 3 :

Semnat …………………………………………..

( semnătura persoanei oficiale autorizate ) Locul ……………………………………………. Data

(zz/ll/aaaa) : ………………………………..

( sigiliul sau ștampila Autorității, după caz )

Inspecția anuală:

Semnat ………………………………………….. ( semnătura persoanei oficiale autorizate )

Locul ……………………………………………. Data

(zz/ll/aaaa) : ………………………………..

( sigiliul sau ștampila Autorității, după caz )

Se elimină după caz.

INSPECȚIA ANUALĂ ȘI INTERMEDIARĂ EFECTUATĂ ÎN CONFORMITATE CU PARAGRAFUL 1.5.6.8.3

SE CERTIFICĂ PRIN PREZENTUL că, la inspecția anuală/intermediară 3

efectuată în conformitate cu paragraful 1.5.6.8.3 din Cod, s-a constatat că nava îndeplinește prevederile pertinente ale Convenției:

Semnat …………………………………….…….. ( semnătura persoanei oficiale autorizate )

Locul ……………………………………………..

Data

(zz/ll/aaaa) : ………………………..…….…

( sigiliul sau ștampila Autorități, după caz )

ATESTAREA PRIVIND EXTINDEREA VALABILITĂȚII CERTIFICATULUI DACĂ ACESTA ESTE VALABIL PE O PERIOADĂ MAI MICĂ DE 5 ANI ÎN CAZUL ÎN CARE SE APLICĂ PREVEDERILE PARAGRAFULUI 1.5.6.3

Nava corespunde prevederilor relevante din Convenție și prezentul Certificat trebuie ca, în conformitate cu prevederile paragrafului 1.5.6.3 din Cod, să fie acceptat până la ………………………………………..

Inspecția anuală:

Semnat ………………………………………………… ( semnătura persoanei oficiale autorizate )

Locul …………………………………………………..

Data

(zz/ll/aaaa) : ………………………………………

( sigiliul sau ștampila Autorității, după caz )

ATESTAREA DUPĂ EFECTUAREA INSPECȚIEI DE REÎNNOIRE ȘI ÎN CAZUL ÎN CARE SE APLICĂ PREVEDERILE PARAGRAFULUI 1.5.6.4

Inspecția anuală:

Semnat …………………………………………………. ( semnătura persoanei oficiale autorizate )

Locul …………………………………………………... Data

(zz/ll/aaaa) : ……………………………………….

( sigiliul sau ștampila Autorității, după caz )

Se elimină după caz.

ATESTAREA PRIVIND EXTINDEREA VALABILITĂȚII CERTIFICATULUI PÂNĂ LA SOSIREA ÎN PORTUL DE INSPECȚIE SAU PE O PERIOADĂ DE GRAȚIE ATUNCI CÂND SE APLICĂ PREVEDERILE PARAGRAFULUI 1.5.6.5 SAU 1.5.6.6

Prezentul Certificat trebuie ca, în conformitate cu prevederile paragrafului 1.5.6.5/1.5.6.6 3

din Cod, să fie acceptat ca valabil până la …………………………………………………………………………….

Semnat …………………………………………………. ( semnătura persoanei oficiale autorizate )

Locul …………………………………………………… Data

(zz/ll/aaaa) : ……………………………………….

( sigiliul sau ștampila Autorității, după caz )

ATESTAREA PRIVIND DEVANSAREA DATEI DE ANIVERSARE ÎN CAZUL APLICĂRII PARAGRAFULUI 1.5.6.8

În conformitate cu prevederile paragrafului 1.5.6.8 din Cod, noua dată de aniversare este ……………….

Semnat …………………………………………………. ( semnătura persoanei oficiale autorizate )

Locul …………………………………………………… Data

(zz/ll/aaaa) : ……………………………………….

( sigiliul sau ștampila Autorității, după caz )

În conformitate cu prevederile paragrafului 1.5.6.8 din Cod, noua dată de aniversare este ……………….

Semnat …………………………………………………. ( semnătura persoanei oficiale autorizate )

Locul …………………………………………………… Data

(zz/ll/aaaa) : ……………………………………….

( sigiliul sau ștampila Autorității, după caz )

Se elimină după caz.

SUPLIMENTUL 1

LA CERTIFICATUL INTERNAȚIONAL DE CONFORMITATE PENTRU TRANSPORTUL ÎN VRAC AL PRODUSELOR CHIMICE PERICULOASE

Continuarea listei produselor specificate în secțiunea 3 și condițiile de transport ale acestora.

Produse

Condiții de transport (numerele de tancuri etc.)

Categoria de poluare

Data ...................................

………………………….....................................

(zz/ll/aaaa)

( semnătura persoanei oficiale care eliberează certificatul

( identică cu cea din Certificat )

și/sau sigiliul autorității emitente )

SUPLIMENTUL 2

LA CERTIFICATUL INTERNAȚIONAL DE CONFORMITATE PENTRU TRANSPORTUL ÎN VRAC AL PRODUSELOR CHIMICE PERICULOASE

SCHEMA TANCULUI (specimen)

Numele navei ..........................................…………………………………………………………………

Numărul sau literele distinctive ........................................................……………………………………..

Data ...................................

………………………….....................................

(zz/ll/aaaa)

( Semnătura persoanei oficiale care eliberează certificatul

( identică cu cea din Certificat )

și/sau sigiliul autorității emitente )

Conținută de

Textul este prelucrat automat din sursa indicată; numerotarea și legăturile pot conține erori. Referințele subliniate duc la actele citate, așa cum au fost identificate de noi.