Ordinul nr. 1867/2007

Anexa 1 CALENDARUL

de desfășurare a tezelor cu subiect unic organizate

pentru clasele a VII-a și a VIII-a în anul școlar 2007-2008

Semestrul I

Perioada I

- 30 noiembrie 2007 - Limba și literatura maternă

- 5 decembrie 2007 - Matematică

- 11 decembrie 2007 - Istorie/Geografie (numai pentru clasa a VIII-a)

- 14 decembrie 2007 - Limba și literatura română

- 11 ianuarie 2008 - depunerea contestațiilor

Perioada a II-a*)

- 12 februarie 2008 - Matematică

- 15 februarie 2008 - Limba și literatura maternă

- 20 februarie 2008 - Limba și literatura română

- 22 februarie 2008 - Istorie/Geografie (numai pentru clasa a VIII-a)

- 29 februarie 2008 - depunerea contestațiilor

Semestrul al II-lea

Perioada I

- 6 mai 2008 - Limba și literatura maternă

- 9 mai 2008 - Istorie/Geografie (numai pentru clasa a VIII-a)

- 13 mai 2008 - Limba și literatura română

- 16 mai 2008 - Matematică

- 29 mai 2008 - depunerea contestațiilor

Perioada a II-a*)

- 23 mai 2008 - Matematică

- 27 mai 2008 - Limba și literatura maternă

- 30 mai 2008 - Istorie/Geografie (numai pentru clasa a VIII-a)

- 2 iunie 2008 - Limba și literatura română

- 4 iunie 2008 - depunerea contestațiilor

----------

Anexa 2 METODOLOGIE 31/08/2007

Anexa 3 PROGRAMA

pentru teza cu subiect unic la disciplina
Limba și literatura română
- Clasa a VII-a -
I. Precizări
Prezenta programă pentru tezele cu subiect unic la disciplina Limba și literatura română vizează obiectivele de referință din programa școlară pentru clasa a VII-a, referitoare la capacitatea de receptare a mesajului scris și la capacitatea de exprimare scrisă, în diferite situații de comunicare. Subiectele pentru teze vor fi în acord cu obiectivele de referință, cu activitățile de învățare și conținuturile din programa școlară pentru clasa a VII-a. În tabelul de mai jos sunt incluse exemple de sarcini de lucru/cerințe care pot apărea în tezele cu subiect unic la limba și literatura română.
Prin tezele cu subiect unic, în evaluarea unităților de conținut care privesc domeniul limba română, se are în vedere viziunea comunicativ-pragmatică, abordarea funcțională și aplicativă a elementelor de construcție a comunicării, cu accent pe identificarea rolului acestora în construirea mesajelor și pe utilizarea corectă și adecvată în propria exprimare scrisă. Sarcinile de lucru vizează exerciții de tip analitic (de recunoaștere, de grupare, de motivare, de descriere, de diferențiere) și de tip sintetic (de modificare, de completare, de exemplificare, de construcție), de evidențiere a valorilor stilistice, a aspectelor ortografice și de punctuație, în situațiile care impun o asemenea abordare.
În evaluarea unităților de conținut ale domeniului lectură, sarcinile de lucru implică cerințe care privesc înțelegerea unui text dat, literar (identificarea ideilor principale, a unor trăsături generale și particulare ale textului și exprimarea unui punct de vedere asupra acestora etc.) sau nonliterar, precum și redactarea de către elev a unor compuneri vizând scrierea despre un text dat (rezumat, caracterizare de personaj). De asemenea, sarcinile de lucru vor avea în vedere competențele de redactare a unor texte descriptive, narative și dialogate, precum și a unor texte care presupun exprimarea motivată a unei atitudini/a unei opinii proprii.
Pentru obiectivele de referință care privesc capacitatea de receptare și de producere a mesajelor orale, profesorii vor organiza activități specifice și vor realiza evaluarea de parcurs a acestora.
II. Obiective de referință din programa școlară și exemple de sarcini de lucru
3. Dezvoltarea capacității de receptare a mesajului scris
Obiective de referință
Exemple de sarcini de lucru corespunzătoare activităților de învățare și conținuturilor din programă
3.1.
să recunoască modalitățile specifice de organizare a textului epic și procedeele de expresivitate în textul liric
- identificarea structurii textelor epice și lirice: structuri în textele epice (timp, spațiu, acțiune, personaje) și lirice (concordanța dintre forma fonetică și grafică a poeziei și ideea transmisă de aceasta); identificarea măsurii, a tipurilor de rimă și de ritm învățate
- identificarea și explicarea rolului unor procedee de expresivitate artistică [epitet, comparație, repetiție, enumerație, metaforă, antiteză1)] în texte la prima vedere
- identificarea și explicarea sensului figurat al unor cuvinte din texte la prima vedere
- identificarea unor trăsături ale genului epic și liric în texte studiate sau la prima vedere
- identificarea unor trăsături ale genului epic sau liric în texte aparținând următoarelor specii literare studiate: balada cultă, nuvela, imnul
3.2.
să sesizeze corectitudinea și valoarea expresivă a categoriilor gramaticale și lexicale învățate, într-un text dat
- sesizarea rolului semnelor ortografice și de punctuație din textul dat
- identificarea categoriilor morfologice și sintactice2) și a rolului utilizării lor într-un text dat
- sesizarea schimbării semnificației unor cuvinte în funcție de contextul în care apar
- stabilirea relațiilor de sinonimie, antonimie, omonimie și polisemie într-un text dat
- explicarea sensului unor paronime
- identificarea mijloacelor de îmbogățire a vocabularului în cuvinte formate prin derivare (cu sufix, cu prefix, derivare parasintetică), prin compunere sau prin schimbarea valorii gramaticale/conversiune
- identificarea și explicarea pleonasmului
- despărțirea cuvintelor în silabe; indicarea numărului de silabe ale unui cuvânt
- identificarea diftongului, a triftongului sau a hiatului în cuvinte din text
- identificarea tipurilor de propoziție (principală, secundară; regentă, subordonată) și a raporturilor de coordonare și de subordonare în propoziție și în frază
3.3.
să citească o varietate de texte literare sau nonliterare, demonstrând înțelegerea sensului acestora
- identificarea ideilor/unor idei principale într-un text literar sau nonliterar la prima vedere
- relaționarea idee principală - idee secundară într-un text dat
- identificarea unor trăsături ale personajelor din texte la prima vedere
---------
*1) Conținuturile marcate prin bold sunt valabile numai pentru semestrul
al II-lea.
*2) Conținuturile marcate cu bold în programa școlară, din capitolele 3.4.
Morfosintaxa și 3.5. Sintaxa propoziției vor fi evaluate în semestrul
al II-lea; pentru semestrul I pot fi evaluate noțiuni de morfosintaxă
studiate în anii anteriori, menționate (cu litere obișnuite) în aceleași
capitole ale programei școlare.
4. Dezvoltarea capacității de exprimare scrisă
Obiective de referință
Exemple de sarcini de lucru corespunzătoare activităților de învățare și conținuturilor din programă
4.1.
să utilizeze corect și nuanțat neologismele, categoriile semantice învățate
- alcătuirea unor enunțuri în care să utilizeze corect și adecvat contextului: antonime, sinonime, omonime, paronime și cuvinte polisemantice
- utilizarea adecvată în context a neologismelor
- reformularea unor enunțuri care conțin cuvinte repetate (prin folosirea sinonimelor) sau exprimări pleonastice
4.2.
să organizeze secvențele textuale în funcție de o cerință specifică
- elaborarea de răspunsuri adecvate cerinței formulate, cu folosirea adecvată a paragrafelor, a modurilor de expunere, a convențiilor/specificului tipului de text indicat
4.3.
să utilizeze corect flexiunea nominală și verbală în textul scris, utilizând corect semnele ortografice și de punctuație
- utilizarea corectă a părților de vorbire flexibile și neflexibile în textele redactate
- construirea corectă și expresivă a unui text din punct de vedere sintactic
- utilizarea adecvată a formelor verbale prin raportare la cronologia faptelor relatate; utilizarea conectorilor adecvați la nivelul propoziției și al frazei
- reformularea unor enunțuri care conțin erori de natură morfologică și sintactică
4.4.
să adapteze redactarea la capacitatea de receptare a destinatarului, utilizând o structură grafică adecvată tipului de redactare realizat
- construirea adecvată a răspunsurilor la cerințele unei probe
- integrarea unor argumente în exprimarea unui punct de vedere
- dispunerea în pagină a diverselor texte
- scrierea îngrijită și lizibilă a textului
4.5.
să redacteze texte diverse, folosind diferite modalități pentru realizarea expresivității textului
- realizarea unor descrieri prin ordonarea coerentă a detaliilor
- redactarea unor texte narative și dialogate
- rezumarea unor texte narative la prima vedere sau studiate
- comentarea unor trăsături ale personajelor din texte la prima vedere
- caracterizarea personajelor din texte studiate
- ilustrarea unor trăsături ale genului epic sau liric în texte aparținând următoarelor specii literare studiate: balada cultă, nuvela, imnul
4.6.
să își exprime în scris opinii și atitudini
- exprimarea unui punct de vedere personal referitor la un text sau la o temă adecvată vârstei
- redactare nuanțată în raport cu structura și motivațiile personale
- prezentarea unor modele reprezentative pentru vârsta și opțiunile personale (din familie, din școală, din societate; personalități din diferite domenii, personaje)
- comentarea semnificațiilor unei secvențe dintr-un text dat sau a semnificației titlului acestuia
PROGRAMA
pentru teză cu subiect unic la limba și literatura română
- Clasa a VIII-a -
I. Precizări
Prezenta programă pentru tezele cu subiect unic la disciplina limba și literatura română vizează obiectivele de referință din programa școlară pentru clasa a VIII-a, referitoare la capacitatea de receptare a mesajului scris și la capacitatea de exprimare scrisă, în diferite situații de comunicare. Subiectele pentru teze vor fi în acord cu obiectivele de referință, cu activitățile de învățare și conținuturile din programa școlară pentru clasa a VIII-a. În tabelul de mai jos sunt incluse exemple de sarcini de lucru/cerințe care pot apărea în tezele cu subiect unic la limba și literatura română.
Prin tezele cu subiect unic, în evaluarea unităților de conținut care privesc domeniul limba română, se are în vedere viziunea comunicativ-pragmatică, abordarea funcțională și aplicativă a elementelor de construcție a comunicării, cu accent pe identificarea rolului acestora în construirea mesajelor și pe utilizarea corectă și adecvată în propria exprimare scrisă. Sarcinile de lucru vizează exerciții de tip analitic (de recunoaștere, de grupare, de motivare, de descriere, de diferențiere) și de tip sintetic (de modificare, de completare, de exemplificare, de construcție), de subliniere a valorilor stilistice și de evidențiere a aspectelor ortografice și de punctuație, în situațiile care impun o asemenea abordare.
În evaluarea unităților de conținut ale domeniului lectură, sarcinile de lucru implică cerințe care privesc înțelegerea unui text dat, literar sau nonliterar (identificarea ideilor principale, a unor trăsături generale și particulare ale textului și exprimarea unui punct de vedere asupra acestora etc.), precum și redactarea de către elev a unor compuneri vizând scrierea despre un text literar sau nonliterar (rezumat, caracterizare de personaj, comentarea sumară a unor secvențe, identificarea ideilor principale, exprimarea unui punct de vedere privind ideile sau structurarea textului etc.). De asemenea, sarcinile de lucru vor avea în vedere evaluarea competențelor de redactare a unor texte funcționale (cerere, invitație), argumentative (exprimarea argumentată a unui punct de vedere privind textul dat/indicat, motivarea apartenenței la un gen literar), reflexive și imaginative (scrisoare, alte compuneri care presupun exprimarea propriilor sentimente, evidențierea trăsăturilor unui obiect într-o descriere/ într-un portret, scurte narațiuni, continuarea logică a unor dialoguri etc.).
Pentru obiectivele de referință care privesc capacitatea de receptare și de producere a mesajelor orale, profesorii vor organiza activități specifice și vor realiza evaluarea de parcurs a acestora.
II. Obiective de referință din programa școlară și exemple de sarcini de lucru
3. Dezvoltarea capacității de receptare a mesajului scris
Obiective de referință
Exemple de sarcini de lucru corespunzătoare activităților de învățare și conținuturilor din programă
3.1.
să dovedească înțelegerea unui text literar sau nonliterar, pornind de la cerințe date
- diferențierea între sensul propriu și sensul figurat al cuvintelor, în funcție de context
- recunoașterea sensului figurat al unor cuvinte într-un context dat
- identificarea ideilor principale dintr-un text dat
- identificarea modurilor de expunere și a felului în care acestea se combină într-un text dat
- identificarea ordinii logice și cronologice a ideilor/a întâmplărilor dintr-un text
- identificarea unor elemente de structurare a textului narativ: timpul, spațiul narațiunii, logica acțiunii, construcția personajului
- identificarea unor elemente de structurare a textului liric
- identificarea elementelor de versificație: măsură, rimă, ritm, vers, strofă;
- identificarea semnificației unor procedee de expresivitate artistică în textele date; alegoria, inversiunea1)
- identificarea unor trăsături ale genurilor liric, epic și dramatic
3.2.
să sesizeze valoarea expresivă a categoriilor morfosintactice, a mijloacelor de îmbogățire a vocabularului, a categoriilor semantice studiate, a ortografiei și a punctuației
- identificarea arhaismelor, a regionalismelor și a neologismelor, precum și a rolului lor în textele date
- recunoașterea unor cuvinte aparținând unei familii lexicale, a cuvintelor derivate, compuse sau obținute prin conversiune
- recunoașterea categoriilor semantice studiate: sinonime, antonime, omonime, cuvinte polisemantice, paronime
- identificarea pleonasmului
- sesizarea rolului semnelor ortografice și de punctuație din textul dat
- identificarea unor valori stilistice ale nivelurilor fonetic, lexical și morfosintactic într-un text dat
- identificarea rolului părților de propoziție și a propozițiilor într-un text dat
- identificarea unor elemente de sintaxă a propoziției și a frazei (probleme de acord; funcții sintactice; tipuri de propoziții - regente și subordonatele indicate de programă; cuvinte și construcții incidente; relații sintactice; topică și punctuație; valori stilistice ale folosirii acestora în textul dat)
3.3.
să identifice valori morale într-un text, exprimându-și impresiile și preferințele
- identificarea unor elemente morale în textele studiate sau la prima vedere și exprimarea motivată a propriei atitudini față de acestea
-----------
*1) Conținuturile marcate prin bold sunt valabile numai pentru
semestrul al II-lea.
4. Dezvoltarea capacității de exprimare scrisă
Obiective de referință
Exemple de sarcini de lucru corespunzătoare activităților de învățare și conținuturilor din programă
4.1.
să redacteze texte diverse, adaptându-le la situația de comunicare concretă
- redactarea unor texte reflexive și imaginative (scrisoare, compuneri care presupun exprimarea propriilor sentimente cu ocazia unui eveniment personal, social sau cultural, evidențierea unor trăsături ale unui obiect - peisaj, operă de artă, persoană - într-o descriere/într-un portret, scurte narațiuni, continuarea unor dialoguri etc.)
- redactarea unor texte funcționale: cerere, invitație
- redactarea unor compuneri despre texte literare studiate sau la prima vedere, rezumat, caracterizare de personaj, motivarea apartenenței unui text, studiat sau la prima vedere, la un gen literar: epic (nuvela2), romanul), liric, dramatic (comedia)
- comentarea sumară a unor secvențe din operele studiate sau a unor texte la prima vedere, prin exprimarea motivată a unei opinii privind structura textului, procedeele de expresivitate și semnificațiile textului și/sau ale mesajului acestuia
- exprimarea argumentată a unui punct de vedere privind textul dat/indicat, motivarea apartenenței la un gen literar
4.2.
să utilizeze, în redactare, cunoștințele de lexic și de morfosintaxă, folosind adecvat semnele ortografice și de punctuație, în vederea obținerii coerenței și coeziunii unui text propriu
- utilizarea corectă și adecvată a elementelor de lexic
- utilizarea corectă a elementelor de morfosintaxă în redactarea unui text
- utilizarea adecvată a semnelor ortografice
- aplicarea corectă a semnelor de punctuație la nivelul propoziției și al frazei
- realizarea expresivității cu ajutorul semnelor de punctuație
-----------
*2) Actualizare.
TEME
selectate din programa școlară pentru a fi evaluate prin
tezele cu subiect unic la disciplina matematică
Clasa a VII-a - anul școlar 2007-2008
I. Statutul disciplinei
Teza la matematică în anul școlar 2007-2008 are statut obligatoriu.
Teza la matematică este o probă scrisă cu durata de două ore.
II. Obiectivele de evaluare
1. înțelegerea noțiunii de număr real și a relațiilor dintre mulțimile de numere studiate
2. înțelegerea proprietăților operațiilor cu numere reale
3. aplicarea operațiilor cu numere reale în calcule variate
4. aproximarea numerelor reale, soluțiilor unor ecuații, inecuații sau a unor sisteme de ecuații
5. aplicarea în rezolvarea problemelor a elementelor de logică și de teoria mulțimilor
6. utilizarea elementelor de calcul algebric
7. identificarea unor dependențe funcționale și a unor reguli de formare a șirurilor
8. utilizarea proprietăților figurilor geometrice în probleme de demonstrație și de calcul
9. reprezentarea, prin desen, a unor figuri geometrice cunoscute
10. utilizarea instrumentelor geometrice
11. transpunerea în limbaj matematic a enunțului unei probleme
12. investigarea valorii de adevăr a unor enunțuri și construirea unor generalizări
13. redactarea coerentă și completă a soluției unei probleme
14. organizarea eficientă a abordării problemelor propuse și a redactării soluțiilor lor
III. Conținuturi
În conformitate cu programa școlară revizuită pentru disciplina matematică (clasa a VII-a), temele programei pentru teza la disciplina matematică sunt:
Semestrul I
Algebră
- Mulțimea numerelor întregi
Mulțimi
Noțiunea de mulțime; relații (apartenență, egalitate, incluziune); operații (intersecția, reuniunea, diferența, produsul cartezian).
Numere întregi
Mulțimea numerelor întregi; reprezentare pe axă; operații; ordinea efectuării operațiilor; divizibilitate în Z: definiție, divizor, multiplu; ecuații; inecuații.
- Mulțimea numerelor raționale
Mulțimea numerelor raționale (Q); reprezentarea pe axă a numerelor raționale, opusul unui număr rațional; valoarea absolută a unui număr rațional (modulul). Incluziunile N inclus Z inclus Q. Scrierea numerelor raționale sub formă zecimală sau fracționară. Adunarea numerelor raționale, proprietăți. Scăderea numerelor raționale.
Compararea numerelor raționale. Înmulțirea numerelor raționale, proprietăți; ordinea efectuării operațiilor.
Împărțirea numerelor raționale; ordinea efectuării operațiilor. Puterea unui număr rațional cu exponent număr întreg. Reguli de calcul cu puteri. Ordinea efectuării operațiilor și folosirea parantezelor. Rezolvarea în Q a ecuațiilor de forma ax+b=0, cu af2 ȘQ*, bȘQ. Probleme care pot fi rezolvate cu ajutorul ecuațiilor.
Rapoarte; proporții; proporții derivate; procente; raport procentual; șir de rapoarte egale. Media aritmetică și media aritmetică ponderată.
- Numere reale
Rădăcina pătrată a unui număr natural pătrat perfect. Rădăcina pătrată a unui număr rațional pozitiv; algoritmul de extragere a rădăcinii pătrate. Aproximări.
Exemple de numere iraționale; mulțimea numerelor reale; modul; ordonare; reprezentare pe axă prin aproximări.
Geometrie
- Recapitulare și completări
Unghiuri opuse la vârf.
Congruența triunghiurilor. Linii importante în triunghi.
Condiții necesare și suficiente ca un paralelogram să fie dreptunghi, romb, pătrat.
Centru de simetrie și axe de simetrie pentru poligoanele studiate.
Trapez, clasificare; trapez isoscel, proprietăți.
Arii (triunghiuri, patrulatere); calculul ariilor unor suprafețe, folosind decupări, pavaje, rețele sau cu ajutorul formulelor. Calculul ariilor laterale și totale ale unor poliedre, pe desfășurări date.
- Asemănarea triunghiurilor
Rapoarte și proporții formate cu lungimi de segmente; segmente proporționale. Teorema paralelelor echidistante.
Teorema lui Thales. Teorema reciprocă a teoremei lui Thales. Împărțirea unui segment în părți proporționale cu numere (segmente) date.
Linia mijlocie în triunghi; proprietăți. Centrul de greutate al unui triunghi.
Linia mijlocie în trapez; proprietăți.
Semestrul al II-lea
Algebră
- Numere reale
Reguli de calcul în mulțimea numerelor reale. Introducerea factorilor sub radical. Scoaterea factorilor de sub radical. Media geometrică.
- Calcul algebric
Calcul cu numere reale reprezentate prin litere: adunare, scădere, înmulțire, împărțire, ridicare la putere cu exponent întreg; reguli de calcul cu puteri.
Formule de calcul prescurtat: (a±b)^2=a^2±2ab+b^2; (a-b)(a+b)=a^2-b^2.
Descompuneri în factori, utilizând regulile de calcul în R.
Rezolvarea ecuației de forma x^2 = a, unde a f2 Ș Q.
Aplicații numerice.
- Ecuații
Proprietăți ale relației de egalitate în mulțimea numerelor reale.
Ecuații de forma ax+b = 0, unde a, b f2 Ș R; mulțimea soluțiilor unei ecuații; ecuații echivalente; rezolvarea ecuațiilor.
Inecuații de forma ax+b>0, (<,≤,≥), a, b f2 Ș R.
Rezolvarea unor probleme simple, cu conținut practic, cu ajutorul ecuațiilor și al inecuațiilor.
Geometrie
- Asemănarea triunghiurilor
Triunghiuri asemenea.
Teorema fundamentală a asemănării. Criterii de asemănare a triunghiurilor.
- Relații metrice în triunghiul dreptunghic
Proiecții ortogonale pe o dreaptă.
Teorema înălțimii, teorema catetei.
Teorema lui Pitagora; teorema reciprocă a teoremei lui Pitagora.
Rapoarte constante în triunghiul dreptunghic: sin, cos, tg, ctg.
Rezolvarea triunghiului dreptunghic.
- Cercul
Cercul: definiție; elemente în cerc: centru, rază, coardă, diametru, arc; interior, exterior; discul.
Unghi la centru; măsurarea arcelor; arce congruente.
Coarde și arce în cerc (la arce congruente corespund coarde congruente, și reciproc; proprietatea diametrului perpendicular pe o coardă; proprietatea arcelor cuprinse între coarde paralele; proprietatea coardelor egal depărtate de centru).
Unghi înscris în cerc; triunghi înscris în cerc.
NOTĂ:
Elaborarea subiectelor pentru teză se va realiza în conformitate cu prevederile prezentei programe. Subiectele nu vizează conținutul unui manual anume. Manualul școlar reprezintă doar unul dintre suporturile didactice utilizate de profesori și de elevi, care ajută la parcurgerea curriculumului, la atingerea obiectivelor de referință și a obiectivelor-cadru.
TEME
selectate din programa școlară pentru a fi evaluate prin
tezele cu subiect unic la disciplina matematică
Clasa a VIII-a - anul școlar 2007-2008
I. Statutul disciplinei
Teza la matematică în anul școlar 2007-2008 are statut obligatoriu.
Teza la matematică este o probă scrisă cu durata de două ore.
II. Obiectivele de evaluare
1. înțelegerea noțiunii de număr real și a relațiilor dintre mulțimile de numere studiate
2. înțelegerea proprietăților operațiilor cu numere reale
3. aplicarea operațiilor cu numere reale în calcule variate
4. aproximarea numerelor reale, soluțiilor unor ecuații, inecuații sau a unor sisteme de ecuații
5. aplicarea în rezolvarea problemelor a elementelor de logică și de teoria mulțimilor
6. utilizarea elementelor de calcul algebric
7. identificarea unor dependențe funcționale și a unor reguli de formare a șirurilor
8. aplicarea teoriei specifice funcției de forma f: R?R, f(x) = ax + b (a, b ? R)
9. utilizarea elementelor de organizare a datelor; utilizarea elementelor de statistică și probabilități
10. utilizarea proprietăților figurilor geometrice și corpurilor geometrice în probleme de demonstrație și de calcul
11. reprezentarea, prin desen, a unor figuri geometrice și a unor corpuri geometrice cunoscute
12. utilizarea instrumentelor geometrice
13. transpunerea în limbaj matematic a enunțului unei probleme
14. investigarea valorii de adevăr a unor enunțuri și construirea unor generalizări
15. redactarea coerentă și completă a soluției unei probleme
16. organizarea eficientă a abordării problemelor propuse și a redactării soluțiilor lor
III. Conținuturi
În conformitate cu programa școlară revizuită pentru disciplina matematică (clasa a VII-a), temele programei pentru teza la disciplina matematică sunt:
Semestrul I
Algebră
- Numere reale
N inclus Z inclus Q inclus R. Forme de scriere a unui număr real. Reprezentare pe axă. Aproximări. Valoarea absolută a unui număr real. Intervale.
Operații cu numere reale de forma a radical b, b>0 (adunarea, scăderea, înmulțirea, ridicarea la putere, împărțirea). Raționalizarea numitorului de forma a radical b, a ± radical b, a, b f2 Ș N.
Calcul cu numere reale reprezentate prin litere: adunare, scădere, înmulțire, împărțire, ridicare la putere cu exponent întreg.
Formule de calcul prescurtat:
(a±b)^2=a^2±2ab+b^2; (a+b)(a-b)=a^2-b^2; (a+b+c)^2=a^2+b^2+c^2+2ab+2bc+2ac.
Descompuneri în factori.
Rapoarte de numere reale reprezentate prin litere (amplificare și simplificare). Operații cu acestea (adunare, scădere, înmulțire, împărțire, ridicare la putere).
Geometrie
- Relații între puncte, drepte și plane
Corpuri geometrice cunoscute: cub, paralelipiped dreptunghic (cuboid), piramidă, cilindru, con, sferă (descriere, reprezentare în plan, desfășurare; prezentarea corpurilor rotunde drept corpuri de rotație). Puncte, drepte, plane: convenții de desen și notație. Determinarea dreptei; determinarea planului. Tetraedrul. Piramida.
Poziții relative a două drepte în spațiu (exemplificare mai înt? pe corpurile studiate); axioma paralelelor; relația de paralelism în spațiu.
Unghiuri cu laturile respectiv paralele (fără demonstrație); unghiul a două drepte în spațiu; drepte perpendiculare.
Poziții relative ale unei drepte față de un plan. Dreapta perpendiculară pe un plan; distanța de la un punct la un plan; înălțimea piramidei.
Poziții relative a două plane. Plane paralele; distanța dintre două plane paralele.
Prisma; înălțimea prismei; prismă dreaptă.
Secțiuni paralele cu baza în corpurile studiate; trunchiul de piramidă.
- Proiecții ortogonale pe un plan
Proiecții de puncte, drepte, segmente.
Teorema celor trei perpendiculare; calculul distanței de la un punct la o dreaptă.
Semestrul al II-lea
Algebră
- Funcții
Noțiunea de funcție.
Funcții definite pe mulțimi finite, exprimate cu ajutorul unor diagrame, tabele, formule, reprezentare grafică.
Funcții de tipul f: R->R, f(x)=ax+b(a, bf2 ȘR); reprezentarea geometrică a graficului.
Funcții de tipul f: A->R, f(x)=ax+b(a, bf2 ȘR), unde A este un interval sau o mulțime finită; reprezentare grafică. Punctele de intersecție ale graficului unei funcții cu axele de coordonate; punctul de intersecție al graficelor a două funcții; coliniaritatea a trei sau a mai multor puncte. Aplicarea teoriei specifice funcțiilor în probleme de geometrie plană.
- Ecuații și inecuații
Ecuații de forma ax+b=0, unde a și b sunt numere reale. Ecuații de forma ax+by+c=0, unde a, b, c sunt numere reale. Sisteme de ecuații de forma:
┌ a(1)x + b(1)y = c(1)
<
, unde a(1), b(1), c(1), a(2), b(2), c(2) sunt numere reale;
└ a(2)x + b(2)y = c(2)
rezolvare prin metoda substituției și prin metoda reducerii; interpretare geometrică.
Inecuații de forma ax + b>0 (≥,<,≤), unde a și b sunt numere reale.
Rezolvarea unor probleme cu ajutorul ecuațiilor, inecuațiilor și al sistemelor de ecuații.
Geometrie
- Proiecții ortogonale pe un plan
Unghiul unei drepte cu un plan; lungimea proiecției unui segment.
Unghi diedru; unghi plan corespunzător diedrului; unghiul a două plane; plane perpendiculare.
Calculul unor distanțe și măsuri de unghiuri pe fețele sau în interiorul corpurilor studiate.
- Calcul de arii și volume
Aria și volumul unui corp geometric.
Aria laterală, aria totală și volumul prismei drepte cu baza triunghi echilateral, pătrat sau hexagon regulat.
Aria laterală și totală a paralelipipedului dreptunghic și a cubului.
Aria laterală, aria totală și volumul piramidei triunghiulare regulate, piramidei patrulatere regulate și piramidei hexagonale regulate.
Aria laterală, aria totală și volumul trunchiului de piramidă triunghiulară regulată, al trunchiului de piramidă patrulateră regulată și al trunchiului de piramidă hexagonală regulată.
Cilindrul circular drept: descriere, desfășurare, secțiuni paralele cu baza și secțiuni axiale; aria laterală, aria totală și volumul.
Conul circular drept: descriere, desfășurare, secțiuni paralele cu baza și secțiuni axiale; aria laterală, aria totală și volumul.
NOTĂ:
Elaborarea subiectelor pentru teză se va realiza în conformitate cu prevederile prezentei programe. Subiectele nu vizează conținutul unui manual anume. Manualul școlar reprezintă doar unul dintre suporturile didactice utilizate de profesori și de elevi, care ajută la parcurgerea curriculumului, la atingerea obiectivelor de referință și a obiectivelor-cadru.
Programa pentru tezele cu subiect unic
Istorie
Clasa a VIII-a
I. Precizări
Disciplina istorie, la care se susțin teze cu subiect unic în clasa a VIII-a, în anul școlar 2007-2008, are statut opțional.
Teza la istorie este o probă scrisă cu durata de două ore.
Prezenta programă pentru tezele cu subiect unic cuprinde obiective de referință și conținuturi din programa școlară revizuită pentru clasa a VIII-a. Obiectivele de referință selectate vizează înțelegerea și reprezentarea timpului și a spațiului în istorie, cunoașterea și identificarea surselor istorice, investigarea și interpretarea faptelor și a proceselor istorice, înțelegerea și utilizarea adecvată a limbajului de specialitate. Conținuturile au fost selectate în funcție de parcurgerea programei școlare până la data desfășurării tezei cu subiect unic, în fiecare semestru al anului școlar 2007-2008.
Pentru obiectivele de referință și conținuturile programei școlare, necuprinse în prezenta programă pentru tezele cu subiect unic, profesorii vor organiza activități specifice și vor realiza evaluări de parcurs ale acestora.
II. Obiectivele de evaluare
1. Plasarea în timp și spațiu a faptelor istorice
2. Selectarea, utilizarea și analizarea informațiilor furnizate de surse istorice
3. Prezentarea relației cauză-efect din perspectivă istorică
4. Compararea faptelor istorice, stabilind asemănări și deosebiri
5. Utilizarea în contexte noi a termenilor istorici învățați
6. Prezentarea unei perioade istorice în funcție de anumite repere*1)
-----------
*1) Obiectivul marcat prin bold este valabil numai pentru semestrul al II-lea.
III. Conținuturi
Semestrul I
1. Civilizații preistorice și antice
Termeni istorici, concepte, probleme de atins:
- legatus augusti (guvernator), dava, villa rustica, vicus, romanizare, urbanizare, collegia;
- sincretism religios, limes, daci liberi.
Conținuturi
- Geto-dacii și contactele cu lumea mediteraneeană
- Regalitate și religie
- Integrarea geto-dacilor în lumea romană
2. Romanitatea orientală în mileniul marilor migrații
Termeni istorici, concepte, probleme de atins:
- sedentari și migratori;
- creștinism, continuitate, etnogeneză;
- romanitatea orientală.
Conținuturi
- Romanitate și creștinism
- Formarea poporului român și a limbii române
3. Statul medieval și instituțiile sale
Termeni istorici, concepte, probleme de atins:
- jude, cnezat, voievodat, descălecat, "țară";
- domnie, dinastie, sfat domnesc, mitropolie;
- curtea domnească, "oastea cea mare";
- adunarea țării, comitat, ținut, județ, district, scaun;
- instituțiile statale între două modele: cel bizantin și cel occidental.
Conținuturi
- Transilvania de la voievodat la principat
- Semnificația întemeierii statelor medievale Valahia, Țara Moldovei, Dobrogea
- studiu de caz: Diploma Cavalerilor Ioaniți
Semestrul al II-lea
4. Constituirea României Mari
Termeni istorici, concepte, probleme de atins:
- locotenența domnească, adunări ad-hoc, caimacam, secularizare;
- constituție, monarhie constituțională, partide politice, vot censitar, "partidă națională";
- constituirea statului național român;
- orientări în politica externă;
- mișcarea de emancipare în teritoriile românești aflate sub dominație străină.
Conținuturi
- Revoluția din 1848-1849
- Unirea și reformele lui Alexandru Ioan Cuza
- studiu de caz: Constituția din 1866
- studiu de caz: Memorandumul
- Cucerirea independenței de stat și unirea Dobrogei
- Războiul pentru întregirea națională
- Formarea statului național unitar
- studiu de caz: Rezoluția de la Alba Iulia
5. România între democrație și autoritarism
Termeni istorici, concepte, probleme de atins:
- vot universal, regență;
- decret-lege, cenzură, regim autoritar;
- democrația interbelică și problemele ei.
Conținuturi
- studiu de caz: Integrarea provinciilor românești și statutul minorităților
- Monarhia constituțională și partidele politice în România interbelică
- studiu de caz: Constituția din 1923
NOTĂ:
Elaborarea subiectelor se va realiza în conformitate strictă cu prevederile prezentei programe, avizată prin ordin al ministrului educației, cercetării și tineretului. Subiectele nu vizează conținutul unui manual anume. Manualul școlar reprezintă doar unul dintre suporturile didactice utilizate de profesori și de elevi, care ajută la parcurgerea curriculumului, la atingerea obiectivelor de referință și a obiectivelor-cadru.
Programa pentru teză la disciplina geografie
Clasa a VIII-a
I. Statutul disciplinei
Teza la disciplina geografie (Geografia României) în anul școlar 2007-2008 are un statut opțional, la alegere cu Istoria românilor.
Teza la geografie este o probă scrisă cu durata de două ore.
II. Obiectivele de evaluare
Prin susținerea tezei la geografie elevii trebuie:
1. să demonstreze cunoașterea principalelor unități de conținut ale geografiei țării noastre;
2. să situeze corect, în spațiu și în timp, principalele fapte specifice (elemente, fenomene, procese) ce definesc geografia României;
3. să localizeze corect elementele de bază ale spațiului geografic al României (unitățile majore de relief și caracteristicile acestora);
4. să clasifice folosind criterii de ordonare (cantitative, calitative, cronologice și teritoriale);
5. să explice relații între grupuri de componente (de exemplu: între relief și climă, între relief și așezări omenești etc.);
6. să identifice principalele elemente naturale și socioeconomice reprezentate pe un suport cartografic;
7. să caracterizeze, după un algoritm dat, elementele semnificative ale unităților teritoriale majore;
8. să compare două unități de relief după caracteristicile geografice solicitate, stabilind asemănări și deosebiri.
III. Conținuturi
În conformitate cu programa școlară revizuită pentru disciplina geografie (clasa a VIII-a), temele programei pentru teza la disciplina geografie sunt:
Semestrul I
- România - poziția geografică
- Relieful
- armonia și proporționalitatea reliefului
- formarea și evoluția reliefului
- unitățile majore de relief ale României: Carpații și depresiunea colinară a Transilvaniei, dealurile și podișurile, câmpiile, Delta Dunării și platforma continentală a Mării Negre
- Clima
Semestrul al II-lea
- Dunărea și râurile interioare. Lacurile
- Populația
- numărul populației și evoluția numerică
- densitatea populației și repartiția ei geografică
- Așezările omenești
- vechimea și evoluția așezărilor umane
- așezările rurale și tipologia lor
- așezările urbane
- clasificarea orașelor
- caracterizarea geografică a orașului București și a altor orașe principale (Iași, Constanța, Cluj-Napoca, Timișoara, Brașov)
- Organizarea administrativ-teritorială
- Agricultura
- premisele naturale ale dezvoltării agriculturii
- cultura plantelor și industrializarea produselor vegetale
- creșterea animalelor și prelucrarea industrială a produselor animaliere
- Industria
- industria extractivă
- industria energetică și industria energiei electrice: industria extractivă a resurselor energetice, prelucrarea resurselor energetice, repartiția teritorială a energiei electrice (centre de producție)
- industria metalurgică
- industria chimică, industria lemnului, industria materialelor de construcție
- repartiția geografică a industriei
- Căile de comunicație și transporturile
- transporturile feroviare
- transporturile rutiere
- transporturile navale
NOTĂ: Nu este obligatoriu conținutul hărților de la capitolele Agricultura și Industria.
NOTĂ:
Elaborarea subiectelor se va realiza în conformitate cu prevederile prezentei programe pentru teză 2007-2008. Subiectele nu vizează conținutul unui manual anume. Manualul școlar reprezintă doar unul dintre suporturile didactice utilizate de profesori și de elevi, care ajută la parcurgerea curriculumului, la atingerea obiectivelor de referință și a obiectivelor-cadru.
Teme selectate din programa școlară pentru a fi evaluate
prin tezele cu subiect unic la disciplina
Limba și literatura germană maternă
Clasa a VII-a
Lerninhalte - Semesterarbeit - 7. Klasse
I. Literatur
I. Semester
1. Leseverstandnis unter Beweis stellen als Ausgangspunkt fur die Arbeit am Text;
2. Text aufgrund von F ragen erschlieben;
3. Wiedergabe des Inhalts eines epischen Textes: a. Nacherzahlung
b. Inhaltsangabe
c. Zusammenfassung
4. Texte fortsetzen oder umformen;
5. Die eigene Meinung zu einem gegebenen Thema aubern und begrunden;
6. Erarbeiten eines Interviews mit einer Gestalt aus einem vorhandenen Kontext/zu einem gegebenen Thema;
7. Erfinden eines Marchens nach Reizwortern;
8. Unterschiede feststellen zwischen Volks- und Kunstmarchen;
9. Beantworten von Schlusselfragen zu einem Text;
10. Anderung der Erzahlperspektive eines gegebenen Textes;
11. Erkennen des auberen und inneren Geschehens în einer Erzahlung;
12. Entwerfen von Dialogen zwischen Gestalten
II. Semester
13. Charakterisieren einer Gestalt aus einem Text;
14. Verfassen eines Berichts zu einer gegebenen Situațion aus einer Ballade/Erzahlung;
15. Erfassen des tieferen Sinnes einer Ballade und ggf. Eingliedern în eine Alltagssituation;
16. Erkennen und Erklaren der Konfliktsituation în einer Ballade;
17. Erkennen des Bezugs zwischen Stilfiguren und Gefuhl în der Lyrik/în der Ballade;
18. Erkennen der Wesenszuge der Ballade;
19. Verfassen eines Monologs, der die Gefuhle und die Gedanken einer Person wiedergibt;
20. Verfassen eines Formbriefes/eines Werbetextes zu einem gegebenen Thema.
II. Sprachbetrachtung
I. Semester
1. Zusammenstellen von Wortfamilien und Wortfeldern; Synonyme, Antonyme, Homonyme; Redensarten und Redewendungen;
2. Worter und Wortgruppen einsetzen;
3. Die richtigen Prapositionen zu einem gegebenen Verb finden und damit Satze bilden;
4. Das richtige Einsetzen von Prapositionen und dem richtigen Fall des Substantivs;
5. Das richtige Einsetzen von Prapositionen und Endungen beim Adjektiv;
6. Das richtige Verwenden von Pronominaladverbien;
7. Pluralformen von Substantiven richtig anwenden;
8. Erkennen der Satzglieder.
II. Semester (zusatzlich zum I. Semester)
9. Erkennen der Bezuge zwischen Satzgliedern und Gliedsatzen;
10. Umwandlung von Satzgliedern în Nebensatze und umgekehrt;
11. Einsetzen von passenden Konjunktionen und den durch sie eingeleiteten Gliedsatz bestimmen;
12. Umwandlung von uneingeleiteten Nebensatzen în eingeleitete Nebensatze;
13. Umwandlung der Gliedsatze în die entsprechenden Satzglieder und umgekehrt;
14. Verbindung zweier Satze zu Satzverbindung und Satzgefuge;
15. Erkennen der Inhalte und Formen der Nebensatze (Schwerpunkt:kausale Beziehungen);
16. Verwandlung der eingeleiteten Nebensatze în verkappte Nebensatze;
17. Verwendung des Konjunktivs;
18. Umwandlung der direkten în indirekte Rede und umgekehrt;
19. Erfinden von Situaționen, die die Verwendung des Konjunktivs erfordern;
20. Umwandlung von Aktiv în Passiv und umgekehrt.
Clasa a VIII-a
Lerninhalte - Semesterarbeit - 8. Klasse: erstes und zweites Semester
Literatur
1. Leseverstandnis unter Beweis stellen als Ausgangspunkt fur die Arbeit am Text;
2. Texte aufgrund von Fragen erschlieben;
3. Texte fortsetzen oder umformen;
4. Wiedergabe des Inhaltes eines epischen Textes: a. Inhaltsangabe
b. Nacherzahlung
5. Erfassen des tieferen Sinnes eines Textes;
6. Gattungsspezifische Merkmale identifizieren: (Epik: Marchen, Sage, Erzahlung, Ballade, Kurzgeschichte, Fabel, Novelle, Lyrik);
7. Die Angehorigkeit eines Textes zu einer bestimmten Gattung beweisen;
8. Inhaltsangabe, Erzahlung, Bericht, Beschreibung, Schilderung, Charakteristik verfassen;
9. Die sprachliche Gestaltung eines literarischen Textes erkennen;
10. Personliche Meinungen aubern und begrunden;
11. Einige schriftliche Umgangs- und Kommunikationsformen beherrschen ( z.B. Brief, Gesuch, Anzeige);
12. Sprachliche Richtigkeit beachten (Morphologie, Syntax, Orthographie und Zeichen-setzung);
Sprachbetrachtung
1. Arbeit am Wortschatz: Wort und Kontext. Eigentlicher und ubertragener Sinn der Worter; Mehrdeutigkeit, Homonyme, Synonyme, Antonyme; Redensarten und Redewendungen.
2. Wortbildung durch Ableitung, durch Zusammensetzung; Die Wortfamilie;
3. Bereicherung des Wortschatzes, Erbworter, Lehnworter, Fremdworter; Wortfelder,
4. Wortschatziibungen zu allen Wortarten.
5. Umgang mit den Begriffen der Morphologie: flektierbare und unflektierbare Wortarten;
6. Durchfuhrung von Ergazungsubungen, Transformationsubungen usw.
7. Verwendung des Konjunktivs;
8. Aktiv und Passiv
9. Umgang mit Begriffen der Syntax: Der Satz. Die Satzarten. Die Satzformen. Die Satzglieder. Die Gliedsatze. Die Wortfolge im einfachen und im zusammengesetzten Satz.
10. Identifizierung der Korrelate und Bestimmung der Verhaltnisse în der Satzverbindung und im Satzgefuge;
11. Erkennen der Bezuge zwischen Satzgliedern und Gliedsatzen;
12. Erklaren der Rolle der Satzzeichen und der Topik;
13. Orthographie: Die Schreibung der Substantive, der Verben, der Adjektive usw.
Teme selectate din programa școlară pentru a fi evaluate
prin tezele cu subiect unic la disciplina
Limba și literatura maghiară maternă
Clasa a VII-a
I. TARTALMAK
A. I. felev
1. Irodalomolvasas
1.2. Irodalmi formak es kodok
1.2.1. Szokepek: metafora, hasonlat; Retorikai alakzatok: az ismetles
valtozatai (gondolatritmus, anafora).
1.2.3. Beszedhelyzet az irodalmi muben: a beszelonek a targyhoz es a
cimzetthez valo viszonya az epikai muvekben
1.2.4. Epika: tortenetmondas, elbeszelo, elbeszeloi nezopont,
szereplo, szereplok rendszere; epikai mufajok: nepballada,
muballada.
1.2.7. Hangnemek: unnepelyes, patetikus, nosztalgikus, humoros,
targyilagos.
Javasolt szovegek:
Komives Kelemenne, Kadar Kata, Fogarasi Istvan s az o testverhuga,
Budai ilona, Arany Janos: A walesi bardok
2. A logikus es celszeru nyelvhasznalat: kozlesformak
2.1. A szobeli kozles
- a parbeszed
- a monolog
2.2. Az iras
- az elbeszelo szoveg
- a leiras
3. A kozles epitoelemei: a mondat, a szo, a hang
3.2. A szo
3.2.4. Jelentestani ismeretek
B. II. felev
1. Irodalomolvasas
1.2. Irodalmi formak es kodok
1.2.1. Szokepek: metafora, hasonlat; Retorikai alakzatok: az
ismetles valtozatai (gondolatritmus, anafora); felcsereles,
kihagyas
1.2.3. Beszedhelyzet az irodalmi muben: a beszelonek a targyhoz es a
cimzetthez valo viszonya; teny es fikcio, terszerkezet,
idoszerkezet az epikai muvekben
1.2.4. Epika: tortenetmondas, elbeszelo, elbeszeloi nezopont,
szereplo, szereplok rendszere; epikai mufajok: elbeszeles,
karcolat, irodalmi naplo es level
1.2.6. Ertek, ertekosztalyok: megjelenitett ertekek, ertekrend
1.2.7. Hangnemek: unnepelyes, patetikus, humoros, szatirikus,
nosztalgikus, targyilagos
1.2.8. Iro: iroi eletrajz, kronologia
Javasolt szovegek:
Kosztolanyi Dezso: Hazi dolgozat, Mikszath Kalman: Hogy lettem en iro?,
Santa Ferenc: Teli viragzas, Karinthy Frigyes: A jo tanulo felel,
Mikes Kelemen: Torokorszagi levelek (37. level).
2. A logikus es celszeru nyelvhasznalat: kozlesformak
2.2. Az iras
2.2.1. Az iras folyamata
- A kozpontozas.
2.2.2. Az irott szoveg tartalmi valtozatai
- Szabad fogalmazas
- Fogalmazas irodalmi vagy mas termeszetu szovegrol.
3. A kozles epitoelemei: a mondat, a szo, a hang
3.3. A mondat
3.3.1. Az egyszeru mondat. Az egyszeru mondat szerkezete, elemzese.
Mondatreszek: alany, allitmany, targy, jelzo.
II. Megjegyzesekzat
Az egyseges dolgozat teteleinek osszeallitasa a fenti tartalmak szerint tortenik, figyelembe veve a VII. osztalyos tanterv kovetelmenyeit, tevekenyseg-leirasait es kifejtett tartalmait, valamint az alternativ tankonyveket, illetve a tanulok eletkori sajatossagait.
Az egyseges dolgozatiras ideje ket ora, a maximalisan elerheto pontszam 100, a megjelenesert 10 pont jar. A pontszamok atszamitasa jeggye ugy tortenik, hogy a pontszamot elosztjuk tizzel, majd kerekitunk az atlagszamitas szabalyai szerint.
Teme selectate din programa școlară pentru a fi evaluate
prin tezele cu subiect unic la disciplina
Limba și literatura maghiară maternă
Clasa a VIII-a
I. TARTALMAK
A. I. felev
1. Irodalomolvasas
1.2. Irodalmi formak es kodok
1.2.1. Szokepek: metafora, szinesztezia, szimbolum, hasonlat;
Retorikai alakzatok: az ismetles valtozatai (gondolatritmus,
anafora, felsorolas, halmozas, fokozas), ellentet, felcsereles,
kihagyas.
1.2.2. Verstani alapfogalmak: idomertekes verseles, verslabak,
klasszikus idomertekes verseles, hexameter, modern idomertekes
verseles, Balassi-strofa
1.2.3. Terszerkezet, idoszerkezet a lirai muvekben
1.2.5. Lira, lirai en; latvany es latomas a lirai muvekben; lirai
mufajok: dal, leiro koltemeny
1.2.7. Ertek, ertekosztalyok: megjelenitett ertekek, ertekrend;
1.2.8. Hangnemek: unnepelyes, patetikus, nosztalgikus, humoros,
targyilagos
1.2.9. Esztetikai minosegek: fenseges, tragikus
Javasolt szovegek:
Megjartam a hadak utjat, Ady Endre: A magyar Ugaron, Balassi Balint:
Egy katonaenek, Jozsef Attila: Derengo rozsa, Szabo Lorinc: Tucsokzene,
Toth Arpad: Koruti hajnal
2. A logikus es celszeru nyelvhasznalat: kozlesformak
2.1. Az iras
Az ertekezo fogalmazas szerkesztese.
A funkcionalis (gyakorlati celu) iras. Egy hivatalos nyomtatvany
elolvasasa es kitoltese.
Meghivo megfogalmazasa es megszerkesztese. Oneletrajz
3. A kozles epitoelemei: a mondat, a szo, a hang.
3.2. A szo.
3.2.4. A szavak jelentese. Alapjelentes. Jelentesvaltozas (metafora,
metonimia) a koznyelvben es a szepiroi nyelvben. A szohangulat.
A stilus.
B. Îl. felev
1. Irodalomolvasas
1.2. Irodalmi formak es kodok
1.2.1. Szokepek: metafora, allegoria, szinesztezia, szimbolum,
hasonlat; Retorikai alakzatok: az ismetles valtozatai
(gondolatritmus, anafora, felsorolas, halmozas, fokozas),
ellentet, felcsereles, kihagyas.
1.2.3. Terszerkezet, idoszerkezet a lirai es epikai muvekben
1.2.4. Epika: tortenetmondas, elbeszelo, elbeszeloi nezopont, szereplo,
szereplok rendszere; epikai mufajok: elbeszeles, anekdota,
regeny
1.2.5. Lira, lirai en; latvany es latomas a lirai muvekben; lirai
mufajok: oda, koltoi level
1.2.6. Beszedhelyzet az irodalmi muben: a beszelonek a targyhoz es
a cimzetthez valo viszonya; teny es fikcio; elbeszelo,
elbeszeloi nezopont
1.2.7. Ertek, ertekosztalyok: megjelenitett ertekek, ertekrend
1.2.8. Hangnemek: unnepelyes, patetikus, nosztalgikus, humoros,
targyilagos
1.2.9. Esztetikai minosegek: fenseges, tragikus, komikus
Javasolt szovegek:
Epika: Jokai Mor: A huszti beteglatogatok, A koszivu ember fiai,
Mikszath Kalman: A halyogkovacs, Az ebecki delutanok
Lira: Arany Janos: Valasz Petofinek, Petofi Sandor: Arany Janoshoz,
Vorosmarty Mihaly: Szozat
2. A logikus es celszeru nyelvhasznalat: kozlesformak
2.1. Az iras
Az ertekezo fogalmazas szerkesztese.
3. A kozles epitoelemei: a mondat, a szo, a hang.
3.3. A mondat: az osszetett mondat elemzese. Mellerendeles. Mellerendelo
viszonyok: kapcsolatos, ellentetes, valaszto, kovetkezteto,
magyarazo. Alarendeles. Az alarendeles tipusai: alanyi, allitmanyi,
targyi, hatarozoi, jelzoi.
II. Megjegyzesek
Az egyseges dolgozat teteleinek osszeallitasa a fenti tartalmak szerint tortenik, figyelembe veve a VIII. osztalyos tanterv kovetelmenyeit, tevekenyseg-leirasait es kifejtett tartalmait, valamint az alternativ tankonyveket, illetve a tanulok eletkori sajatossagait.
Az egyseges dolgozatiras ideje ket ora, a maximalisan elerheto pontszam 100, a megjelenesert 10 pont jar. A pontszamok atszamitasa jeggye ugy tortenik, hogy a pontszamot elosztjuk tizzel, majd kerekitunk az atlagszamitas szabalyai szerint.
Programa pentru teza unică la disciplina
Limba și literatura sârbă Clasa a VII-a Semestrul I
Semestrul II
Clasa a VIII-a Semestrul I
Semestrul II
Programa pentru teza unică la disciplina Limba și literatura sârbă, se găsește în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 685 din 9 octombrie 2007, pag. 24-25.(a se vedea imaginea asociată)
Programa pentru teza unică la disciplina
Limba și literatura slovacă
Clasa a VII-a
SEMESTRUL I
I. LITERATURA
1. Noc - Jozef Ciger Hronsky
- priamy a preneseny vyznam slova
2. Martin - Andrej Sladkovic
- verse, opis Martina, metafora
3. Hajnikova zena - P. O. Hviezdoslav
- portret vo versoch
4. Prve hodinky - Jozef Gregor Tajovsky
- druhy humoru, autobiograficka proza
5. Starec a more - Ernest Hemingway
- charakteristika postav, fazy sujetu
6. Janosik - Milan Ferko
- numele spracovanie l'udoveho motivu
II. GRAMATIKA
1. Hlaskoslovie : nauka o slove, tvorenie slov, gramaticky vyznam slova,
neologizmy, antonyma, homonyma, synonyma.
2. Tvaroslovie : gramaticke kategorie podstatneho mena
SEMESTRUL II
I. LITERATURA
1. Smrt' Janosikova - Jan Botto
- hyperbola, charakteristika
2. Doktor - Janko Jesensky
- charakteristika postavy, satira, humor
3. Isli hudci horou - l'udova balada
- povera l'udi v silu slova
4. Zuzanka Hraskovie - P.O. Hviezdoslav
- umela balada
5. Jasek Kutliak spod bucinky - Milo Urban
- novela
6. Ludova pieseh - triedenie, druhy
II. GRAMATIKA
1. Tvaroslovie : ohybne a neohybne slovne druhy.
2. Skladba : hlavne vetne cleny, jednoducha veta
Clasa a VIII-a
SEMESTRUL I
I. LITERATURA
1. Zliebky - J. Gregor Tajovsky
- autobiograficka proza
2. L'udova slovesnost'
- lyrika - l'udova piesen
- epika - rozpravka, povest', balada, prislovia a porekadla
3. Rysava jalovica
- charakterizovanie postav
- druhy humoru
4. Mor ho ! - Samo Chalupka
- charakterizovanie poslov
- kolektivny hrdina
5. Matka - M. Razus
- umela balada
- protivojnovy charakter poezie
6. Aneta - P. Bujtar
- protivojnovy charakter prozy
- dopad vojny na civilne obyvatel'stvo
II. GRAMATIKA
- neologizmy, synonyma, antonyma, homonyma
- vetne cleny
- suvetie - prirad'ovacie: zlucovacie, stupnovacie, odporovacie, vylucovacie
SEMESTRUL II
I. LITERATURA
1. Statky - zmatky - J. Gregor Tajovsky
- charakterizovanie postav
- zhubny vplyv majetku na l'udi
- vseobecne pojmy o drame
2. Tapakovci - B. Slancikova Timrava
- charakterizovanie hlavnych zenskych postav
- kriticky pohl'ad na slovensku dedinu
3. Otcova rol'a - I. Krasko
- vysvetlenie basnickych obrazov
4. Marina - A. Sladkovic
- hlavne motivy v basnickej skiadbe Marina
5. Cervene vino - F. Hecko
- rozbor uryvku z ucebnice
II. GRAMATIKA
- podrad'ovacie suvetie: vedl'ajsia veta podmetova, privlastkova, predmetova, prislovkova miesta, casu, sposobu a priciny
- styly sucasnej spisovnej slovenciny: hovorovy, naucny, publicisticky, umelecky, administrativny
------------