Metodologia din 19 iulie 2007
pentru prevenirea și eliminarea segregării școlare a copiilor romi
prezumat în vigoare
Capitolul I Dispoziții generale
Articolul 1
Ministerul Educației, Cercetării și Tineretului își propune ca politică educațională asigurarea echității în educație, în ceea ce privește accesul egal la toate formele de învățământ, dar și în ceea ce privește calitatea educației pentru toți copiii, fără discriminare generată de originea etnică sau de limba maternă.
Îmbunătățirea calității educației copiilor romi reprezintă o prioritate prevăzută în Strategia Guvernului de îmbunătățire a situației romilor, precum și în Strategia de dezvoltare a învățământului preuniversitar.
Inspectoratele școlare județene și unitățile de învățământ preuniversitar din întreaga țară vor promova cu prioritate principiile școlii incluzive. _coala incluzivă este o școală prietenoasă și democratică, ce valorifică diversitatea culturală, o școală în care toți copiii sunt respectați și integrați fără discriminare și fără excludere generate de originea etnică, deficiențele fizice sau mentale, originea culturală sau socioeconomică, limba maternă.
Prevenirea și eliminarea fenomenului de segregare școlară constituie o condiție imperativă pentru implementarea principiilor școlii incluzive.
Capitolul II Analiza segregării
Articolul 2
Segregarea este o formă gravă de discriminare și are drept consecință accesul inegal al copiilor la o educație de calitate, încălcarea exercitării în condiții de egalitate a dreptului la educație, precum și a demnității umane.
Constituie segregare școlară a elevilor romi separarea fizică a elevilor aparținând etniei rome în grupe/clase/ clădiri/școli/alte facilități, astfel încât procentul elevilor aparținând etniei rome din totalul elevilor din școală/clasă/grupă este disproporționat în raport cu procentul pe care copiii romi de vârstă școlară îl reprezintă în totalul populației de vârstă școlară în respectiva unitate administrativ-teritorială.
Nu constituie segregare situația în care se constituie grupe/clase/școli formate preponderent sau doar cu elevi romi, în scopul predării în limba români sau în sistem bilingv (de exemplu: română-români/maghiară-români).
Articolul 3
Segregarea are consecințe educaționale și sociale negative, cum ar fi:
a) dificultăți în a atrage elevii în sistemul de educație - grad ridicat de neșcolarizare;
b) incapacitatea de a menține elevii în sistemul de educație grad ridicat de abandon școlar;
c) incapacitatea de a atrage și a menține profesorii calificați în școlile respective, fapt care afectează calitatea educației;
d) incapacitatea de a pregăti elevii la standarde necesare pentru trecerea la forme superioare de școlarizare;
e) menținerea prejudecăților și stereotipurilor, deopotrivă la nivelul populației majoritare și al celei de romi;
f) contribuția la formarea unor reprezentări negative privind capacitatea școlii de a genera progres social.
Articolul 4
Sunt considerate practici care conduc la segregare situații, precum:
a) școlarizarea copiilor romi în școli segregate rezidențial, adică în școli din cadrul sau aflate lângă un cartier "compact" de romi și fără o altă școală în apropiere, în care toți elevii sau un procent foarte mare sunt romi;
b) îndrumarea și direcționarea deliberată a copiilor romi către grădinițe/școli segregate din cadrul sau de lângă cartierele locuite de romi, în condițiile în care sunt accesibile grădinițe/școli mixte;
c) plasarea tuturor copiilor care nu au frecventat grădinița în aceeași clasă I;
d) plasarea deliberată în cadrul unei școli mixte a elevilor romi în grupe/clase/clădiri/alte facilități destinate doar lor;
e) separarea care rezultă din practici, precum: plasarea într-o singură clasă a copiilor care s-au înscris târziu la școală sau păstrarea intactă de clase de romi când copiii sunt transferați de la o grădiniță sau școală segregată într-o școală mixtă;
f) plasarea în grupe/clase/școli separate a copiilor romi diagnosticați ca având dificultăți de învățare/copii cu cerințe educaționale speciale (CES).
Capitolul III Prevenirea și eliminarea segregării
Articolul 5
Prevenirea și eliminarea segregării se realizează prin acțiuni, precum:
a) formarea grupelor/claselor mixte în învățământul preșcolar, primar și gimnazial. Organizarea claselor mixte se realizează în mod obligatoriu, începând din anul școlar 2007-2008, la clasele I și a V-a; pentru celelalte clase, organizarea mixtă se realizează progresiv;
b) interzicerea practicii de separare permanentă în grupe/ clase/școli a elevilor romi, invocându-se studiul disciplinelor de limba români și/sau istoria și tradițiile romilor;
c) colaborarea cu un mediator școlar sau alt reprezentant al comunității pentru realizarea recensământului școlar; încurajarea părinților romi să-și înscrie copiii din timp la școală;
d) rezervarea unui număr de locuri în toate clasele pentru înscrierile târzii (demers justificat prin evidența copiilor care urmează să se înscrie la școală);
e) utilizarea în comun a spațiilor școlare și a dotărilor existente de către toți preșcolarii, respectiv elevii romi sau neromi;
f) asigurarea transportului elevilor la școli cu o altă majoritate etnică, în special pentru copiii din comunitățile segregate rezidențial;
g) încetarea practicilor de repartizare a elevilor romi în grupe/clase/unități de învățământ special și de învățământ special integrat, prin diagnosticarea abuzivă și neprofesionistă a elevilor romi ca fiind persoane cu dificultăți de învățare/CES.
Capitolul IV Măsuri/Planuri de desegregare
Articolul 6
Unitățile de învățământ preuniversitar și inspectoratele școlare județene vor analiza cazurile în care procentul copiilor romi din totalul elevilor din școală este disproporționat în raport cu procentul pe care copiii romi de vârstă școlară îl reprezintă în totalul populației de vârstă școlară din respectiva unitate administrativ-teritorială și vor iniția un plan de măsuri în vederea desegregării.
Pentru identificarea și descrierea inițială a fenomenului de segregare prezent în unitățile de învățământ preuniversitar se vor folosi indicatorii menționați în cap. I din anexa nr. 3 la ordin.
Planurile de măsuri se vor aplica începând cu anul școlar 2007-2008. Măsurile propuse vor fi adaptate fiecărei situații în parte.
Acest plan va cuprinde demersuri privind:
a) realizarea unor planuri de dezvoltare instituțională care să promoveze principiile școlii incluzive;
b) formarea colectivelor mixte de elevi la toate nivelurile de educație, inclusiv prin facilitarea transferului școlar și asigurarea transportului elevilor;
c) utilizarea în comun a spațiilor școlare și a dotărilor existente. Dacă într-o unitate administrativă din mediul rural există mai multe școli de nivel similar (I-VIII), școli cu o distribuție etnică sau socioeconomică omogenă a elevilor, ciclul primar se va desfășura în una (sau mai multe) dintre unitățile școlare în clase eterogene etnic și socioeconomic, iar ciclul gimnazial se va desfășura în cealaltă (celelalte) unitate (unități) școlară(e), de asemenea, în clase eterogene. Pe lângă desegregare, prin gruparea școlilor în perechi sau în rețele mai largi se realizează și egalizarea accesului la infrastructura, dotările școlare și resursele umane existente în plan local;
d) elaborarea și implementarea unor coduri de conduită și aplicarea de măsuri disciplinare care să reglementeze faptele de discriminare survenite din partea personalului sau a elevilor. Politica școlii în acest sens și procedurile respective trebuie să fie clare, coerente, consecvent aplicate și să presupună atât sancțiuni, cât și o abordare constructivă;
e) formarea cadrelor didactice în ceea ce privește educația interculturală și nediscriminatorie, metodele de predare diferențiată și activ-participativă;
f) cooptarea în școli a cadrelor didactice rome care să asigure predarea curriculumului specific (limba români și istoria romilor);
g) formarea și angajarea consilierilor școlari și a mediatorilor școlari romi;
h) revizuirea periodică a materialelor didactice ajutătoare, acțiune derulată împreună cu cadrele didactice;
i) oferirea unui curriculum intercultural care să încurajeze elevii să reflecteze și să analizeze critic modul în care acționează prejudecățile și discriminarea;
j) promovarea identității etnice a romilor în școlile mixte, inclusiv prin curriculum;
k) oferirea de ore suplimentare de recuperare pentru copiii care întâmpină dificultăți în procesul de învățare; unitățile școlare vor asigura programe școlare de după-amiază pentru elevii care au nevoie de recuperare școlară ca urmare a faptului că au fost școlarizați în medii educaționale cu o calitate redusă a educației;
l) informarea comunităților locale despre calitatea educației în școlile mixte și implicarea tuturor părinților, romi și neromi, în deciziile școlii;
m) sprijinirea financiară/materială a elevilor care provin din familii cu venituri foarte mici și mici.
Articolul 7
Având în vedere că procesul de desegregare este unul complex, planurile de măsuri trebuie elaborate și implementate pe baza acordului și prin colaborare cu părinții și autoritățile locale.
Articolul 8
În situațiile de excepție în care inspectoratele școlare județene susțin cu argumente solide că desegregarea școlilor segregate pe criteriul rezidențial nu este posibilă începând cu anul școlar 2007-2008, acestea vor lua măsuri pentru îmbunătățirea calității educației în școlile respective. Aceste măsuri cuprind, dar nu se limitează la acțiuni cum ar fi:
a) îmbunătățirea infrastructurii;
b) dotarea cu material didactic și echipamente (inclusiv calculatoare și conectare la internet);
c) asigurarea de cadre didactice calificate;
d) organizarea de cursuri de formare pentru cadre didactice și directori;
e) încadrarea mediatorului școlar;
f) luarea unor măsuri de suport pentru elevi: școala de după amiază, program "A doua șansă", consiliere școlară, profesori de sprijin;
g) elaborarea de curriculum la decizia școlii, adaptat specificului local și cultural;
h) înființarea unor structuri asociative consultative ale părinților și elevilor etc.
Capitolul V Raportarea cazurilor de segregare și a măsurilor de desegregare
Articolul 9
În cadrul raportării anuale privind starea învățământului și calitatea în educație, inspectoratele școlare județene vor raporta într-o secțiune separată rezultatele obținute în implementarea planurilor de eliminare a segregării.
Raportul se va axa pe descrierea indicatorilor de incluziune școlară prevăzuți în cap. II din anexa nr. 3 la ordin.
Raportul anual de progres privind eliminarea segregării în unitățile de învățământ preuniversitar se trimite la Ministerul Educației, Cercetării și Tineretului - Direcția generală management învățământ preuniversitar și Direcția generală pentru învățământul în limbile minorităților și relația cu Parlamentul - până la data de 1 august a fiecărui an.
Capitolul VI Dispoziții finale
Articolul 10
În termen de 5 zile de la data aprobării ordinului, Direcția generală management învățământ preuniversitar îl transmite inspectoratelor școlare județene pentru informare și punere în aplicare.
Articolul 11
În termen de 5 zile de la primirea ordinului, inspectoratele școlare județene îl distribuie tuturor unităților de învățământ preuniversitar din subordine pentru informare și punere în aplicare.
Articolul 12
Unitățile de învățământ preuniversitar analizează fenomenul de segregare existent în școală, pe baza indicatorilor de incluziune menționați în anexa nr. 3 la ordin, și, în termen de 45 de zile de la intrarea în vigoare a acestuia, întocmesc și înaintează pentru centralizare la inspectoratele școlare județene un raport scris în acest sens, însoțit de planul privind măsurile de desegregare.
Articolul 13
În termen de 90 de zile de la intrarea în vigoare a ordinului, inspectoratele școlare județene centralizează situația unităților de învățământ preuniversitar segregate din județ și planurile de desegregare și înaintează Ministerului Educației, Cercetării și Tineretului - Direcția generală management învățământ preuniversitar un raport privind situația unităților de învățământ preuniversitar segregate din județ, însoțit de planurile de măsuri privind desegregarea, atât la nivel de județ, cât și pentru fiecare școală.
Articolul 14
Ministerul Educației, Cercetării și Tineretului înființează un grup de lucru permanent, alcătuit din specialiști din minister și ai ONG-urilor, care va analiza rapoartele primite și va elabora norme metodologice și programe comprehensive pentru eradicarea segregării școlare și a efectelor acesteia pe termen lung.
Articolul 15
Ministerul Educației, Cercetării și Tineretului, prin direcțiile sale de specialitate, pe baza situațiilor centralizate de la nivel județean, include în baza de date națională informații specifice privind situația unităților de învățământ preuniversitar care se confruntă cu fenomenul de segregare școlară, precum și planurile de măsuri privind desegregarea.
În baza acestor date se va realiza un raport anual de progres, parte a Raportului anual privind starea învățământului, care va avea în vedere demersurile întreprinse la nivel local/central pentru combaterea segregării și realizarea incluziunii școlare.
Raportul anual de progres privind măsurile pentru combaterea segregării în învățământul românesc va fi prezentat public pe site-ul Ministerului Educației, Cercetării și Tineretului, urmând ca la sfârșitul fiecărui an calendaristic, dacă este necesar, să fie readaptată strategia de desegregare pentru anul care urmează.
Articolul 16
Încălcarea dispozițiilor prezentei metodologii atrage răspunderea disciplinară, în conformitate cu
art. 115 și 116 din Legea nr. 128/1997
privind Statutul personalului didactic, cu modificările și completările ulterioare, sau, după caz, răspunderea contravențională, civilă sau penală, potrivit legislației în vigoare.
Articolul 17
Ministerul Educației, Cercetării și Tineretului va elabora programe de finanțare națională pentru punerea în aplicare a prezentului ordin și va solicita sprijinul autorităților locale pentru susținerea financiară a acestor demersuri.
Textul este prelucrat automat din sursa indicată; numerotarea și legăturile pot conține erori. Referințele subliniate duc la actele citate, așa cum au fost identificate de noi.