Decizia nr. 838/2007

Ioan Vida - președinte

Nicolae Cochinescu - judecător

Acsinte Gaspar - judecător

Petre Ninosu - judecător

Puskas Valentin Zoltan - judecător

Tudorel Toader - judecător

Augustin Zegrean - judecător

Marinela Mincă - procuror

Marieta Safta - magistrat-asistent

Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor

art. 4 alin. (2) lit. A pct. 15 din Legea nr. 543/2002

privind grațierea unor pedepse și înlăturarea unor măsuri și sancțiuni, excepție invocată de Daniel Olariu în Dosarul nr. 877/99/2007 al Tribunalului Iași - Secția penală.

La apelul nominal lipsește Daniel Olariu, față de care procedura de citare a fost legal îndeplinită.

Magistratul-asistent referă Curții că autorul excepției a depus la dosarul cauzei concluzii scrise, prin care solicită admiterea excepției astfel cum a fost formulată.

Ministerul Public pune concluzii de respingere a excepției de neconstituționalitate ca neîntemeiată, arătând că textul de lege criticat nu încalcă dispozițiile constituționale invocate în acest sens.

CURTEA,

având în vedere actele și lucrările dosarului, reține următoarele:

Prin Încheierea din 29 martie 2007, pronunțată în Dosarul nr. 877/99/2007, Tribunalul Iași - Secția penală a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor

art. 4 alin. (2) lit. A pct. 15 din Legea nr. 543/2002

privind grațierea unor pedepse și înlăturarea unor măsuri și sancțiuni, excepție invocată de Daniel Olariu în dosarul menționat.

În motivarea excepției de neconstituționalitate se susține, în esență, că

art. 4 alin. (2) lit. A pct. 15 din Legea nr. 543/2002

contravine art. 16 alin. (1) din Constituție, deoarece creează inegalitate între potențialii beneficiari ai actului de grațiere, deși

Legea nr. 543/2002 , act de grațiere colectivă, ar trebui să fie imparțială și să aibă la bază niște criterii obiective. Se arată că, "în situația în care diferite persoane au săvârșit infracțiunea de înșelăciune prevăzută de art. 215 alin. 1, 3, 4 din Codul penal, instanțele vor considera că se impune aplicarea grațierii și înlăturarea în parte a pedepsei prin aplicarea pentru art. 215 alin. 1 și contopirea ulterioară cu pedeapsa aplicată pentru art. 215 alin. 3 și art. 215 alin. 4, iar alte instanțe vor considera că nu se impune aplicarea grațierii și persoanele respective nu vor beneficia de această aplicare". Totodată, se arată că din analiza dispozițiilor

Legii nr. 543/2002

se constată că infracțiuni care pun în pericol viața și integritatea persoanei (vătămări corporale din culpă, omor din culpă) au fost considerate de legiuitor infracțiuni mai puțin grave decât cele de înșelăciune, "ceea ce dovedește subiectivismul criteriilor avute la baza stabilirii pedepselor care beneficiază sau nu beneficiază de legea de grațiere."

Tribunalul Iași - Secția penală apreciază că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată, întrucât textul de lege criticat nu creează privilegii sau discriminări pentru anumiți cetățeni, aflați în situații identice. Mai mult, stabilirea criteriilor de determinare a infracțiunilor pentru săvârșirea cărora nu se aplică grațierea pedepselor intră în competența exclusivă a legiuitorului, acesta fiind singurul organ îndrituit în acest sens.

În conformitate cu dispozițiile

art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate ridicate.

Guvernul apreciază că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată, invocând și jurisprudența Curții Constituționale în materie.

Avocatul Poporului consideră că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată, arătând că stabilirea prin lege a criteriilor de determinare a pedepselor care se grațiază, precum și a infracțiunilor pentru săvârșirea cărora nu se aplică iertarea de pedeapsă, intră în competența exclusivă a legiuitorului.

Președinții celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere cu privire la excepția de neconstituționalitate.

CURTEA,

examinând încheierea de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului și Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și

Legea nr. 47/1992 , reține următoarele:

Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, ale art. 1 alin. (2), ale

art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992 , să soluționeze excepția de neconstituționalitate.

Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie

art. 4 alin. (2) lit. A pct. 15 din Legea nr. 543/2002

privind grațierea unor pedepse și înlăturarea unor măsuri și sancțiuni, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 726 din 4 octombrie 2002, potrivit căruia "Nu beneficiază de prevederile art. 1-3 cei cărora li s-au aplicat pedepse sau măsuri educative pentru următoarele infracțiuni:

A. Infracțiuni reglementate de Codul penal: [... ]

15. înșelăciunea, prevăzută în art. 215 alin. 2-5."

Prevederile constituționale invocate în susținerea excepției sunt cele ale art. 16 alin. (1) care consacră principiul egalității cetățenilor în fața legii și a autorităților publice, fără privilegii și fără discriminări.

Examinând excepția de neconstituționalitate ridicată, Curtea reține următoarele:

Legea nr. 543/2002

privind grațierea unor pedepse și înlăturarea unor măsuri și sancțiuni reprezintă un act de clemență, exercitat de Parlament în temeiul prerogativelor sale constituționale și conform politicii penale a statului, așa încât stabilirea prin acest act normativ a criteriilor de determinare a pedepselor care se grațiază, precum și a infracțiunilor pentru săvârșirea cărora nu se aplică iertarea de pedeapsă intră în competența exclusivă a legiuitorului. Potrivit dispozițiilor legale criticate, toți infractorii aflați în aceeași situație beneficiază ori sunt exceptați de la beneficiul grațierii, deopotrivă, în raport cu natura infracțiunii și a conținutului acesteia în formularea legală în vigoare la data săvârșirii infracțiunii. Așa fiind, critica de neconstituționalitate formulată de autorul excepției, prin raportare la prevederile art. 16 din Legea fundamentală nu poate fi reținută.

Criticile referitoare la interpretarea și aplicarea neunitară a legii de către instanțele de judecată nu intră în competența de soluționare a Curții Constituționale care, potrivit

art. 2 alin. (3) din Legea nr. 47/1992 , se pronunță numai asupra constituționalității actelor cu privire la care a fost sesizată.

Pentru motivele mai sus arătate, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, precum și al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al

art. 29 alin. (1) și (6) din Legea nr. 47/1992 ,

CURTEA CONSTITUȚIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

Respinge excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor

art. 4 alin. (2) lit. A pct. 15 din Legea nr. 543/2002

privind grațierea unor pedepse și înlăturarea unor măsuri și sancțiuni, excepție invocată de Daniel Olariu în Dosarul nr. 877/99/2007 al Tribunalului Iași - Secția penală.

Definitivă și general obligatorie.

Pronunțată în ședința publică din data de 2 octombrie 2007.