Decizia nr. 858/2007

Ioan Vida - președinte

Nicolae Cochinescu - judecător

Aspazia Cojocaru - judecător

Acsinte Gaspar - judecător

Petre Ninosu - judecător

Ion Predescu - judecător

Puskas Valentin Zoltan - judecător

Tudorel Toader - judecător

Augustin Zegrean - judecător

Ion Tiucă - procuror

Daniela Ramona Marițiu - magistrat-asistent

Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 244^1 din Codul de procedură civilă, excepție ridicată de Ion Balaca în Dosarul nr. 7.514/2006 al Judecătoriei Buzău.

La apelul nominal lipsesc părțile, față de care procedura de citare este legal îndeplinită.

Cauza fiind în stare de judecată, reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a excepției de neconstituționalitate ca neîntemeiată.

CURTEA,

având în vedere actele și lucrările dosarului, reține următoarele:

Prin Încheierea din 23 martie 2007, pronunțată în Dosarul nr. 7.514/2006, Judecătoria Buzău a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 244^1 din Codul de procedură civilă. Excepția a fost ridicată de Ion Balaca într-o cauză civilă având ca obiect soluționarea unei acțiuni în constatare.

În motivarea excepției de neconstituționalitate autorul acesteia susține că textul de lege criticat contravine prevederilor art. 16 alin. (1) și (2), art. 21 alin. (3) și art. 53 din Constituție, deoarece prevede că recursul poate fi exercitat împotriva unei încheieri prin care s-a admis cererea de suspendare a cauzei, dar nu poate fi promovat împotriva încheierii de respingere a cererii de suspendare.

Judecătoria Buzău arată că, potrivit art. 282 alin. 2 și 3 și art. 299 alin. 1 din Codul de procedură civilă, împotriva încheierilor premergătoare se poate declara apel, respectiv recurs, odată cu fondul, apelul promovat împotriva hotărârii de fond socotindu-se făcut și împotriva încheierilor premergătoare. Rezultă, așadar, că partea a cărei cerere de suspendare a judecății a fost respinsă nu este lipsită de posibilitatea de a supune controlului judiciar măsura dispusă de instanța de fond, astfel că echilibrul procesual este pe deplin asigurat pentru toate părțile în proces. De asemenea, nu poate fi reținută nici critica potrivit căreia textul de lege criticat contravine prevederilor art. 21 alin. (3) și art. 53 din Constituție.

În conformitate cu dispozițiile

art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și formula punctele de vedere cu privire la excepția de neconstituționalitate.

Guvernul arată că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată. De altfel, Curtea Constituțională s-a mai pronunțat asupra acestor dispoziții, de exemplu, prin

Decizia nr. 865 din 28 noiembrie 2006 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 45 din 22 ianuarie 2007.

Avocatul Poporului arată că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată. În acest sens, face referire la

Decizia nr. 224 din 3 iunie 2003 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 459 din 27 iunie 2003.

Președinții celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere cu privire la excepția de neconstituționalitate.

CURTEA,

examinând încheierea de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului și Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozițiile de lege criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și

Legea nr. 47/1992 , reține următoarele:

Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, ale art. 1 alin. (2), ale

art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992 , să soluționeze excepția de neconstituționalitate.

Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie dispozițiile art. 244^1 din Codul de procedură civilă, cu următorul conținut: "Asupra suspendării judecării procesului, instanța se va pronunța prin încheiere care poate fi atacată cu recurs în mod separat, cu excepția celor pronunțate în recurs.

Recursul se poate declara cât timp durează suspendarea cursului judecării procesului, atât împotriva încheierii prin care s-a dispus suspendarea, cât și împotriva încheierii prin care s-a respins cererea de repunere pe rol a procesului".

În susținerea neconstituționalității acestor dispoziții, autorul excepției invocă încălcarea prevederilor constituționale ale art. 16 alin. (1) și (2) referitoare la egalitatea cetățenilor în fața legii, art. 21 alin. (3) referitoare la accesul liber la justiție și art. 53 referitoare la restrângerea exercițiului unor drepturi sau al unor libertăți.

Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea constată că dispozițiile criticate au mai făcut obiectul controlului de constituționalitate. Astfel, prin

Decizia nr. 224 din 3 iunie 2003 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 459 din 27 iunie 2003, Curtea a reținut că textul criticat nu conține nicio dispoziție discriminatorie, regimul juridic diferit - constând în aceea că numai încheierea prin care s-a dispus suspendarea judecății poate fi atacată cu recurs separat, în vreme ce încheierea prin care s-a respins cererea de suspendare poate fi atacată doar odată cu fondul - fiind determinat de deosebirea de situații care impune soluții legislative diferite, ambele fiind determinate de asigurarea celerității soluționării cauzelor aflate pe rolul instanțelor. Așa fiind, nu se poate reține nicio încălcare a art. 16 din Constituție. Reglementarea procedurală dedusă controlului nu contravine nici art. 21 din Constituție, întrucât, chiar dacă încheierea de respingere a cererii de suspendare nu poate fi atacată cu recurs separat, ea poate fi atacată odată cu fondul, potrivit prevederilor art. 282 alin. 2 din Codul de procedură civilă, care constituie reglementarea de drept comun în materie.

Rațiunile care au stat la baza adoptării soluției anterioare își păstrează valabilitatea și în prezent, astfel încât aceasta se impune a fi menținută.

Față de cele arătate, Curtea constată că dispozițiile art. 244^1 din Codul de procedură civilă sunt în concordanță cu prevederile constituționale invocate, inclusiv cele ale art. 53, deoarece acestea sunt aplicabile numai în ipoteza în care există o restrângere a exercitării drepturilor și libertăților fundamentale ale cetățenilor, restrângere care, astfel cum s-a arătat anterior, nu s-a constatat.

Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, precum și al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al

art. 29 din Legea nr. 47/1992 ,

CURTEA CONSTITUȚIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

Respinge excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 244^1 din Codul de procedură civilă, excepție ridicată de Ion Balaca în Dosarul nr. 7.514/2006 al Judecătoriei Buzău.

Definitivă și general obligatorie.

Pronunțată în ședința publică din data de 9 octombrie 2007.