Decizia nr. 1062/2007

Ioan Vida - președinte

Nicolae Cochinescu - judecător

Aspazia Cojocaru - judecător

Acsinte Gaspar - judecător

Petre Ninosu - judecător

Ion Predescu - judecător

Puskas Valentin Zoltan - judecător

Tudorel Toader - judecător

Augustin Zegrean - judecător

Ion Tiucă - procuror

Valentina Bărbățeanu - magistrat-asistent

Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a prevederilor

art. 16 alin. (1) din Legea nr. 393/2004

privind Statutul aleșilor locali și

art. II alin. (2) din Legea nr. 249/2006

pentru modificarea și completarea

Legii nr. 393/2004

privind Statutul aleșilor locali, excepție ridicată de Organizația Județeană Mehedinți a Partidului Social Democrat, prin președinte Eugen Nicolicea, în Dosarul nr. 1.541/101/2007 al Tribunalului Mehedinți - Secția comercială și de contencios administrativ.

La apelul nominal se constată lipsa părților, față de care procedura de citare este legal îndeplinită.

Curtea dispune a se face apelul și în Dosarul nr. 654D/2007, având ca obiect aceeași excepție, ridicată de același autor în Dosarul nr. 1.539/101/2007 al aceleiași instanțe.

La apelul nominal se constată lipsa părților, față de care procedura de citare este legal îndeplinită.

Curtea, din oficiu, pune în discuție conexarea dosarelor.

Reprezentantul Ministerului Public este de acord cu conexarea.

Curtea, în temeiul art. 14 și al

art. 53 alin. (5) din Legea nr. 47/1992

privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, raportate la art. 164 din Codul de procedură civilă, dispune conexarea Dosarului nr. 654D/2007 la Dosarul nr. 653D/2007, care a fost primul înregistrat.

Cauza fiind în stare de judecată, președintele acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public. Acesta pune concluzii de respingere a excepției de neconstituționalitate ca inadmisibilă. Precizează că autorul excepției nu își raportează critica la niciun text sau principiu constituțional, neîndeplinind cerința motivării prevăzută de

art. 10 alin. (2) din Legea nr. 47/1992

privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale.

CURTEA,

având în vedere actele și lucrările dosarelor, constată următoarele:

Prin încheierile din 23 aprilie 2006, pronunțate în dosarele nr. 1.541/101/2007 și nr. 1.539/101/2007, Tribunalul Mehedinți - Secția comercială și de contencios administrativ a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a prevederilor

art. 16 alin. (1) din Legea nr. 393/2004

privind Statutul aleșilor locali și

art. II alin. (2) din Legea nr. 249/2006

pentru modificarea și completarea

Legii nr. 393/2004

privind Statutul aleșilor locali. Excepția a fost ridicată de Organizația Județeană Mehedinți a Partidului Social Democrat, prin președinte Eugen Nicolicea, în litigii de contencios administrativ având ca obiect soluționarea unor cereri prin care se solicită obligarea prefectului județului Mehedinți să constate încetarea de drept a mandatelor unor primari.

În motivarea excepției, având un conținut identic, se susține că prevederile

art. 16 alin. (1) din Legea nr. 393/2004

sunt neconstituționale, întrucât

art. 63 alin. (1) din Legea nr. 215/2001

prevede că validarea mandatelor de primar se face de către instanța de judecată, așa că ar trebui ca și încetarea mandatului să se constate de instanță. În ceea ce privește dispozițiile

art. II alin. (2) din Legea nr. 249/2006 , arată că acestea se află în strânsă legătură cu cele ale art. II alin. (1) și (3) din aceeași lege, iar

art. 31 alin. (2) din Legea nr. 47/1992

prevede că, în caz de admitere a excepției de neconstituționalitate, Curtea Constituțională se va pronunța și asupra constituționalității altor prevederi din actul atacat, de care, în mod necesar și evident, nu pot fi disociate.

Tribunalul Mehedinți - Secția comercială și de contencios administrativ precizează că, "din dispozițiile constituționale privind organizarea și funcționarea instituțiilor publice, se desprinde principiul că entitatea care numește în funcții publice, în mod simetric, dispune sau constată încetarea mandatului respectiv". De aceea, apreciază că, întrucât validarea mandatului de primar se face de către instanță, tot instanța ar trebui să fie cea care să constate și încetarea mandatului.

Potrivit prevederilor

art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , încheierile de sesizare au fost comunicate președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.

Guvernul consideră că excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor

art. 16 alin. (1) din Legea nr. 393/2004

nu este întemeiată întrucât principiul simetriei nu este consacrat în Constituție, fiind recunoscut doar în doctrină și în practică. În ceea ce privește dispozițiile

art. II alin. (2) din Legea nr. 249/2006 , precizează că, pentru a constata neconstituționalitatea dispozițiilor art. II alin. (1) și (3) din lege, Curtea Constituțională "a examinat art. II în întregul său și, în măsura în care dispozițiile cuprinse în alin. (2) ar fi neconstituționale, Curtea le-ar fi declarat ca atare, așa cum a procedat pentru alin. (1)". În plus, arată că, în opinia sa, dispozițiile cuprinse în alin. (2) al

art. II din Legea nr. 249/2006

pot fi disociate de cele cuprinse în alin. (1) și (3).

Avocatul Poporului apreciază că excepția de neconstituționalitate este inadmisibilă. În susținerea acestui punct de vedere arată că autorul excepției critică prevederile de lege fără să indice textele sau principiile constituționale pe care acestea le încalcă, iar Curtea nu se poate substitui părții în ceea ce privește invocarea motivelor de neconstituționalitate.

Președinții celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere.

CURTEA,

examinând încheierile de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului și Avocatului Poporului, rapoartele întocmite de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și

Legea nr. 47/1992 , reține următoarele:

Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (2), ale

art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992 , să soluționeze excepția de neconstituționalitate.

Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie prevederile

art. 16 alin. (1) din Legea nr. 393/2004

privind Statutul aleșilor locali, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 912 din 7 octombrie 2004, care au următorul cuprins:

- Art. 16 alin. (1): "(1) În toate cazurile de încetare înainte de termen a mandatului de primar, prefectul emite un ordin prin care constată încetarea mandatului primarului."

De asemenea, obiect al excepției îl formează și dispozițiile

art. II alin. (2) din Legea nr. 249/2006

pentru modificarea și completarea

Legii nr. 393/2004

privind Statutul aleșilor locali, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 554 din 27 iunie 2006, care prevăd următoarele:

- Art. II alin. (2): "(2) Secretarul general al județului, respectiv secretarul general al municipiului București, este obligat să publice situația apartenenței politice a aleșilor locali în monitorul oficial al județului, respectiv al municipiului București, în termen de 30 de zile de la expirarea termenului prevăzut la alin. (1) și pe site-ul Internet, în termen de 5 zile."

Autorul excepției de neconstituționalitate nu invocă în motivarea acesteia niciun text sau principiu din Legea fundamentală căruia prevederile de lege criticate i-ar contraveni.

Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea constată următoarele:

I. Referitor la excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor

art. 16 alin. (1) din Legea nr. 393/2004

privind Statutul aleșilor locali, autorul excepției susține că ar trebui să se aplice principiul simetriei în ceea ce privește modalitatea de numire în funcția publică a aleșilor locali și de constatare a încetării mandatului acestora.

În susținerea acestei opinii, autorul excepției nu face referire la niciun text și la niciun principiu din Constituție. Principiul simetriei actelor juridice nu este un principiu de ordin constituțional, astfel încât critica formulată nu este o autentică critică de neconstituționalitate. Ca atare, excepția este inadmisibilă întrucât sesizarea Curții nu întrunește una dintre cerințele esențiale, și anume cea privind motivarea acesteia. Câtă vreme autorul excepției nu își raportează critica la prevederi sau principii din Legea fundamentală, excepția este nemotivată, iar Curtea nu poate analiza constituționalitatea textelor de lege deduse controlului decât în limitele sesizării, fără să se poată substitui autorului excepției prin raportarea la texte din Constituție pe care acesta nu le-a invocat în critica sa.

În exercitarea controlului de constituționalitate a unui text de lege, Curtea Constituțională examinează compatibilitatea acestuia cu prevederi și principii din Constituție, iar nu concordanța acestuia cu dispoziții ale altor acte normative, așa cum este cazul în speța de față. Autorul excepției deduce neconstituționalitatea textului de lege criticat din compararea acestuia cu prevederile

art. 63 alin. (1) din Legea administrației publice locale nr. 215/2001 , indicat de altfel în mod greșit. În realitate, autorul excepției are în vedere prevederile art. 58 din legea amintită, care fac trimitere la cele ale art. 30 alin. (1) și care stabilesc că validarea alegerii primarilor se face de către judecătoria în raza căreia se află unitatea administrativ-teritorială. Față de acest text dorește autorul excepției ca instanța de contencios constituțional să constate neconstituționalitatea dispozițiilor

art. 16 alin. (1) din Legea nr. 393/2004

privind Statutul aleșilor locali, ceea ce este, evident, inadmisibil.

II. Curtea nu poate reține nici susținerea autorului potrivit căreia prevederile

art. II alin. (2) din Legea nr. 249/2006

pentru modificarea și completarea

Legii nr. 393/2004

privind Statutul aleșilor locali ar fi indisolubil legate de prevederile pe care Curtea Constituțională le-a declarat ca fiind neconstituționale prin

Decizia nr. 61 din 18 ianuarie 2007 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 116 din 15 februarie 2007. Aceasta, deoarece obligația secretarului general al județului, respectiv a secretarului general al municipiului București, de a publică situația apartenenței politice a aleșilor locali în monitorul oficial al județului, respectiv al municipiului București, subzistă independent de constatarea neconstituționalității textelor care obligau aleșii locali ca, într-un anumit interval de timp, să își declare apartenența politică [ art. II alin. (1) din Legea nr. 249/2006 ] și care stabileau termenul de la care încetează de drept mandatul aleșilor locali în situațiile avute în vedere de art. II alin. (3) din aceeași lege.

Dincolo de existența vreunei legături între cele trei alineate ale

art. II din Legea nr. 249/2006 , excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor

art. II alin. (2) din Legea nr. 249/2006

este inadmisibilă pentru aceleași considerente expuse mai sus, și anume lipsa motivării prin raportare la prevederile Constituției.

Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, precum și al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al

art. 29 din Legea nr. 47/1992 ,

CURTEA CONSTITUȚIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

Respinge, ca inadmisibilă, excepția de neconstituționalitate a prevederilor

art. 16 alin. (1) din Legea nr. 393/2004

privind Statutul aleșilor locali și

art. II alin. (2) din Legea nr. 249/2006

pentru modificarea și completarea

Legii nr. 393/2004

privind Statutul aleșilor locali, excepție ridicată de Organizația Județeană Mehedinți a Partidului Social Democrat, prin președinte Eugen Nicolicea, în dosarele nr. 1.541/101/2007 și nr. 1.539/101/2007 ale Tribunalului Mehedinți - Secția comercială și de contencios administrativ.

Definitivă și general obligatorie.

Pronunțată în ședința publică din data de 20 noiembrie 2007.