Decizia nr. 1145/2007

Ioan Vida - președinte

Nicolae Cochinescu - judecător

Aspazia Cojocaru - judecător

Acsinte Gaspar - judecător

Petre Ninosu - judecător

Ion Predescu - judecător

Puskas Valentin Zoltan - judecător

Tudorel Toader - judecător

Augustin Zegrean - judecător

Ion Tiucă - procuror

Mihai Paul Cotta - magistrat-asistent

Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor

art. 77 alin. (2), (3) și (4) din Legea nr. 448/2006

privind protecția și promovarea drepturilor persoanelor cu handicap, excepție ridicată de Societatea Comercială "Mittal Steel" Galați - S.A. în Dosarul nr. 3.188/2/2006 al Curții de Apel București - Secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal.

La apelul nominal se prezintă autorul excepției, prin avocat, lipsind celelalte părți, față de care procedura de citare a fost legal îndeplinită.

Reprezentantul Societatea Comercială "Mittal Steel" Galați - S.A. solicită admiterea excepției, precizând că, prin modalitatea în care este redactat textul de lege, angajatorii nu pot să prevadă numărul de persoane cu handicap care urmează a fi angajate încă de la data intrării sale în vigoare.

Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a excepției de neconstituționalitate, ca neîntemeiată, considerând că textele legale criticate nu conțin dispoziții cu caracter retroactiv.

CURTEA,

având în vedere actele și lucrările dosarului, reține următoarele:

Prin Încheierea din 17 ianuarie 2007, pronunțată în Dosarul nr. 3.188/2/2006, Curtea de Apel București - Secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor

art. 42 și 43 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 102/1999 , excepție ridicată de Societatea Comercială "Mittal Steel" Galați - S.A. în cauza ce are ca obiect judecarea acțiunii în contencios administrativ de anulare a unor decizii.

În motivarea excepției de neconstituționalitate, autorul acesteia susține că prevederile art. 42 alin. (1) și ale

art. 43 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 102/1999

încalcă dispozițiile art. 15 alin. (2) din Constituție, deoarece "pretind o anumită conduită din partea subiectelor de drept cărora li se adresează încă înaintea intrării lor în vigoare".

Totodată, consideră că prevederile legale criticate încalcă și art. 135 din Constituție, întrucât, prin măsurile instituite, obligă agenții economici să angajeze salariați care pot fi persoane cu handicap, indiferent dacă există sau nu locuri disponibile.

Curtea de Apel București - Secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal apreciază că excepția ridicată este neîntemeiată, întrucât dispozițiile legale criticate nu încalcă prevederile constituționale invocate de autorul excepției.

Potrivit prevederilor

art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și formula punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.

Guvernul apreciază că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată. Se arată că, potrivit dispozițiilor constituționale, statul are obligația de a acționa pentru apărarea intereselor generale ale societății. Totodată, se consideră că textele criticate nu retroactivează, acestea aplicându-se numai situațiilor în curs de desfășurare.

Avocatul Poporului consideră că dispozițiile legale criticate nu contravin prevederilor art. 15 alin. (2) și art. 135 din Constituție. În acest sens, este menționată și jurisprudența Curții Constituționale.

Președinții celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.

CURTEA,

examinând încheierea de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului și Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile părții prezente și ale procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și

Legea nr. 47/1992 , reține următoarele:

Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, ale art. 1 alin. (2), ale

art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992 , să soluționeze excepția de neconstituționalitate.

Obiectul excepției, astfel cum a fost formulat, îl constituie dispozițiile

art. 42 și 43 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 102/1999

privind protecția specială și încadrarea în muncă a persoanelor cu handicap, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 310 din 30 iunie 1999, aprobată cu modificări prin

Legea nr. 519/2002 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 555 din 29 iulie 2002, cu modificările și completările ulterioare.

Curtea observă că, în realitate, din motivarea excepției de neconstituționalitate rezultă că sunt criticate prevederile art. 42 alin. (1) și ale

art. 43 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 102/1999 .

Anterior sesizării Curții Constituționale,

Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 102/1999

a fost abrogată prin

Legea nr. 448/2006

privind protecția și promovarea drepturilor persoanelor cu handicap, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1.006 din 18 decembrie 2006. Prevederile legale supuse controlului de constituționalitate au fost preluate de

art. 77 alin. (2), (3) și (4) din Legea nr. 448/2006 , păstrându-se, în esență, soluția legislativă criticată, text care are următorul cuprins: "(2) Autoritățile și instituțiile publice, persoanele juridice, publice sau private, care au cel puțin 50 de angajați, au obligația de a angaja persoane cu handicap într-un procent de cel puțin 4% din numărul total de angajați.

(3) Autoritățile și instituțiile publice, persoanele juridice, publice sau private, care nu angajează persoane cu handicap în condițiile prevăzute la alin. (2), pot opta pentru îndeplinirea uneia dintre următoarele obligații:

a) să plătească lunar către bugetul de stat o sumă reprezentând 50% din salariul de bază minim brut pe țară înmulțit cu numărul de locuri de muncă în care nu au angajat persoane cu handicap;

b) să achiziționeze produse sau servicii de la unități protejate autorizate, pe bază de parteneriat, în suma echivalentă cu suma datorată la bugetul de stat în condițiile prevăzute la lit. a).

(4) Fac excepție de la prevederile alin. (2) instituțiile publice de apărare națională, ordine publică și siguranță națională."

În consecință, Curtea urmează să se pronunțe asupra dispozițiilor

art. 77 alin. (2), (3) și (4) din Legea nr. 448/2006 .

Autorul excepției susține că aceste prevederi legale încalcă dispozițiile constituționale ale art. 15 alin. (2) privind neretroactivitatea legii și ale art. 135 referitor la economia de piață.

Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea constată următoarele:

În legătură cu critica de neconstituționalitate a dispozițiilor

art. 77 alin. (2), (3) și (4) din Legea nr. 448/2006

față de prevederile art. 15 alin. (2) din Constituție, Curtea reține că aceasta este neîntemeiată, deoarece textul legal nu conține în sine dispoziții care să producă efecte retroactive, urmând a fi aplicat începând cu data intrării sale în vigoare.

În ceea ce privește critica de neconstituționalitate prin invocarea art. 135 din Constituție, Curtea constată, de asemenea, că este neîntemeiată. Dispozițiile legale criticate prevăd, cu excepțiile precizate expres, obligația angajatorilor care au un anumit număr de salariați de a încadra persoane cu handicap într-un procent de cel puțin 4% din numărul total de angajați. Rezultă că legiuitorul a adoptat, în considerarea exigențelor consfințite la art. 50 din Constituție, măsurile concrete pe care le-a considerat necesare în vederea participării efective a persoanelor cu handicap la viața socială, dar mai ales pentru valorificarea șanselor acestor persoane în exercitarea dreptului la muncă.

Referitor la obligația plății sumei lunare pentru autoritățile și instituțiile publice, persoanele juridice, publice sau private, care nu angajează persoane cu handicap, prevăzută de

art. 77 alin. (3) din Legea nr. 448/2006 , Curtea observă că îndeplinirea acesteia a devenit opțională în condițiile actualului text de lege, categoriile de angajatori menționate în text putând să achiziționeze produse sau servicii de la unități protejate autorizate, pe bază de parteneriat, în sumă echivalentă cu suma datorată la bugetul de stat.

Curtea Constituțională s-a mai pronunțat asupra excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor

art. 42 și 43 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 102/1999

prin

Decizia nr. 471 din 4 noiembrie 2004 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 46 din 13 ianuarie 2004, în sensul respingerii acesteia. Cu acel prilej a constatat că prevederile legale criticate nu încalcă dispozițiile constituționale ale art. 135 alin. (1) și alin. (2) lit. a), deoarece statul are obligația, în virtutea art. 135 alin. (2) din Constituție, "să acționeze pentru apărarea intereselor generale ale societății, iar agenții economici trebuie să se integreze cadrului constituțional, în concordanță cu interesul public, la care statul este obligat să vegheze".

Întrucât în cauza de față nu au fost aduse elemente noi, de natură să reconsidere jurisprudența Curții Constituționale în materie, atât soluția, cât și considerentele acestei decizii își mențin valabilitatea și în prezenta cauză.

Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, precum și al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al

art. 29 din Legea nr. 47/1992 ,

CURTEA CONSTITUȚIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

Respinge excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor

art. 77 alin. (2), (3) și (4) din Legea nr. 448/2006

privind protecția și promovarea drepturilor persoanelor cu handicap, excepție ridicată de Societatea Comercială "Mittal Steel" Galați - S.A. în Dosarul nr. 3.188/2/2006 al Curții de Apel București - Secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal.

Definitivă și general obligatorie.

Pronunțată în ședința publică din data de 4 decembrie 2007.