Decizie · Curtea Constituțională

Decizia nr. 168/1997

referitoare la excepția de neconstituționalitate a art. 330 și a art. 330^1 din Codul de procedură civilă

prezumat în vigoare

Data actului
4 iunie 1997
Emitent
Curtea Constituțională
Publicat în
Monitorul Oficial nr. 371 din 22 decembrie 1997
Citează
6 acte
Structură
0 articole · 6.976 caractere
Sursă
legislatie.just.ro

Legături cu alte acte

Ce face acest act

Are ca temei 1

  • Legea nr. 47/1992 18 mai 1992 (prevederi anume) privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale

Textul nu are o structură pe articole recunoscută și este afișat ca atare.

Ioan Muraru - președinte

Viorel Mihai Ciobanu - judecător

Nicolae Popa - judecător

Lucian Stangu - judecător

Victor Dan Zlatescu - judecător

Raul Petrescu - procuror

Gabriela Dragomirescu - magistrat-asistent

Pe rol, pronunțarea asupra recursului declarat de Pertache Eugen, Pertache Rucsandra și Popa Anca împotriva Deciziei Curții Constituționale nr. 7 din 20 ianuarie 1997*)

----------

CURTEA,

având în vedere actele și lucrările dosarului, constata următoarele:

Curtea Suprema de Justiție - Secția civilă, prin Încheierea din 5 decembrie 1996, a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a art. 330 și art. 330^1 din Codul de procedură civilă, ridicată de Pertache Eugen, Pertache Rucsandra și Popa Anca.

Prin Decizia nr. 7 din 20 ianuarie 1997, Curtea Constituțională a respins ca vadit nefondata excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 330 și ale art. 330^1 din Codul de procedură civilă. Aceasta soluție s-a fundamentat pe Decizia Curții Constituționale nr. 73 din 4 iunie 1996, rămasă definitivă prin Decizia Curții nr. 96 din 24 septembrie 1996, prin care s-a statuat ca art. 330 din Codul de procedură civilă este constituțional, iar cat privește art. 330^1 din același cod, s-a constatat ca dispozițiile sale sunt neconstituționale în măsura în care acestea se aplică hotărârilor pronunțate înainte de 26 iulie 1993, data intrării în vigoare a Legii nr. 59/1993.

Împotriva Deciziei Curții Constituționale nr. 7 din 20 ianuarie 1997 au declarat recurs, în termen legal, Pertache Eugen, Pertache Rucsandra și Popa Anca, cu motivarea ca excepția de neconstituționalitate a art. 330 și a art. 330^1 din Codul de procedură civilă a fost respinsă ca vadit nefondata, deoarece, în ceea ce privește art. 330, nu au intervenit elemente care să determine schimbarea practicii, iar cu referire la art. 330^1, excepția este inadmisibila în limitele interpretării date prin deciziile nr. 107/1994 și nr. 34/1995, în sensul că o prevedere legală declarata neconstitutionala printr-o decizie a Curții nu mai poate face obiectul unei noi excepții. Se solicita Curții Constituționale să se pronunțe "ce se înțelege prin elemente noi, care să determine schimbarea soluției".

Potrivit art. 24 alin. (3) din Legea nr. 47/1992, întrucât excepția a fost respinsă ca vadit nefondata, s-au solicitat puncte de vedere celor două Camere ale Parlamentului și Guvernului.

Senatul, prin Comisia juridică, de numiri, disciplina, imunități și validari, apreciază ca excepția este nefondata.

Guvernul, în punctul sau de vedere, apreciază ca recursul este nefondat, întrucât, cu privire la art. 330 din Codul de procedură civilă, Curtea Constituțională s-a pronunțat prin decizii definitive și obligatorii, iar cat privește art. 330^1 din același cod, în redactarea stabilită prin Legea nr. 17/1997, Curtea nu este legal sesizată.

Camera Deputaților nu a comunicat punctul sau de vedere.

CURTEA,

având în vedere decizia atacată, motivele de recurs invocate, punctele de vedere ale Senatului și Guvernului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, prevederile art. 330 și ale art. 330^1 din Codul de procedură civilă, raportate la dispozițiile Constituției și ale Legii nr. 47/1992, constata următoarele:

Prin recursul declarat de Pertache Eugen, Pertache Rucsandra și Popa Anca, care este nefondat și urmează a fi respins, este criticata Decizia nr. 7 din 20 ianuarie 1997, deoarece aceasta se întemeiază pe practica constanta a Curții în ce privește dispozițiile art. 330 și ale 330^1 din Codul de procedură civilă.

Potrivit art. 145 alin. (2) din Constituție, coroborat cu art. 26 alin. (5) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, deciziile definitive ale Curții sunt obligatorii erga omnes și au putere numai pentru viitor. În dosarul de fața, excepția de neconstituționalitate viza dispozițiile art. 330 și ale art. 330^1 din Codul de procedură civilă cu privire la care Curtea s-a pronunțat prin Decizia nr. 73 din 4 iunie 1996, rămasă definitivă prin Decizia nr. 96 din 24 septembrie 1996. Întrucât la data pronunțării deciziei atacate cu prezentul recurs - 20 ianuarie 1997 - nu intervenisera elemente noi, de natura sa determine modificarea celor statuate prin deciziile menționate cu privire la art. 330 și art. 330^1 din Codul de procedură civilă, soluția de respingere a excepției de neconstituționalitate, ca vadit nefondata, este corecta.

Fața de solicitarea recurentilor, care cer Curții să se pronunțe "ce se înțelege prin elemente noi, care să determine schimbarea soluției", aratam: dispozițiile art. 330^1 din Codul de procedură civilă, potrivit cărora "Recursul în anulare se poate declara oricând", au fost modificate prin Legea nr. 17 din 17 februarie 1997, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 26 din 18 februarie 1997 în sensul stabilirii unui termen de 6 luni în interiorul căruia procurorul general poate declara recursul în anulare.

Prin Legea nr. 17/1997 se modifica esențial soluția legislativă din redactarea anterioară a art. 330^1 din Codul de procedură civilă și, în consecința, prin decizii definitive, ulterioare datei de 18 februarie 1997, Curtea a apreciat ca față de noua reglementare excepția de neconstituționalitate este lipsită de obiect și a fost respinsă ca atare, deoarece nu mai subzistă motivele invocate în susținerea excepției.

Citam în acest sens Decizia Curții Constituționale nr. 35 din 25 februarie 1997, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 82 din 6 mai 1997, și Decizia Curții Constituționale nr. 52 din 18 martie 1997, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 92 din 16 mai 1997.

Pentru motivele arătate, în temeiul art. 144 lit. c) și al art. 145 alin. (2) din Constituție, precum și al art. 13 alin. (1) lit. A.c), al art. 25 și al art. 26 din Legea nr. 47/1992,

CURTEA

În numele legii

DECIDE:

Respinge recursul declarat de Pertache Eugen, Pertache Rucsandra și Popa Anca împotriva Deciziei Curții Constituționale nr. 7 din 20 ianuarie 1997.

Definitivă.

Pronunțată în ședința din 4 iunie 1997.

*) Decizia Curții Constituționale nr. 7 din 20 ianuarie 1997 a fost publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 199 din 19 august 1997.

Dezbaterile au avut loc în ședința publică din data de 21 mai 1997, în prezenta reprezentantului Ministerului Public și în lipsa celorlalte părți legal citate, și au fost consemnate în încheierea de la acea data, când Curtea, având nevoie de timp pentru a delibera, a amânat pronunțarea pentru data de 4 iunie 1997.

PREȘEDINTELE CURȚII
CONSTITUȚIONALE,
prof.univ.dr. IOAN MURARU
Magistrat-asistent,
Gabriela Dragomirescu

Textul este prelucrat automat din sursa indicată; numerotarea și legăturile pot conține erori. Referințele subliniate duc la actele citate, așa cum au fost identificate de noi.