Decizia nr. 133/1996

Mihai Constantinescu - judecător

Lucian Stangu - judecător

Maria Bratu - magistrat-asistent

Completul de judecată, convocat potrivit prevederilor art. 24 alin. (2) din Legea nr. 47/1992, constata următoarele:

Curtea Suprema de Justiție - Secția civilă, prin Încheierea din 6 septembrie 1996, a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 330, art 330^1, art. 330^2 și ale art. 330^4 din Codul de procedură civilă, invocată de Cristea Ileana, Cristea Alexandru Gheorghe Mihai și Cristea Anca Oana în Dosarul nr. 3.490/1996, aflat pe rolul acestei instanțe.

Din încheierea de sesizare rezultă ca excepția a fost invocată cu referire la prevederile art. 330 și următoarele din Codul de procedură civilă, iar din concluziile scrise, depuse în motivarea excepției, rezultă, de asemenea, ca aceasta privește "recursul în anulare". De aceea, având în vedere obligația instanței de judecată de a sesiza Curtea cu excepția, astfel cum a fost ridicată de părți, potrivit art. 144 lit. c) din Constituție și art. 23 alin. (2) din Legea nr. 47/1992, rezultă ca, în vederea soluționării excepției, Curtea urmează să se pronunțe, având în vedere și art. 330^3 din Codul de procedură civilă, nu numai art. 330, art. 330^1, art. 330^2 și art. 330^4, care au fost prevăzute în mod expres în dispozitivul încheierii de sesizare, deoarece aceste prevederi, împreună cu cele ale art. 330^3, configureaza regimul juridic specific recursului în anulare, a cărui constituționalitate este contestată prin excepția invocată.

În motivarea excepției se susține ca recursul în anulare este neconstitutional, fiind contrar prevederilor art. 16, art. 41 și art. 42 din Constituție, cat și prevederilor tratatelor și convențiilor internaționale privitoare la drepturile omului.

Curtea Suprema de Justiție - Secția civilă, exprimandu-și opinia, apreciază ca excepția este neîntemeiată.

CURTEA,

având în vedere actele și lucrările dosarului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, prevederile art. 330, art 330^1, art. 330^2, art. 330^3 și ale art. 330^4 din Codul de procedură civilă, raportate la dispozițiile Constituției și ale Legii nr. 47/1992, retine următoarele:

În temeiul art. 144 lit. c) din Constituție și al art. 23 și următoarele din Legea nr. 47/1992, Curtea constata ca este competența să soluționeze excepția invocată, fiind legal sesizată.

Pe fond, constata ca asupra dispozițiilor art. 330, art. 330^2 alin. 2, art. 330^3 și ale art. 330^4 din Codul de procedură civilă, Curtea Constituțională s-a pronunțat prin Decizia nr. 73 din 4 iunie 1996, definitivă, statuand ca ele sunt constituționale. Întrucât nu au intervenit elemente noi care să determine schimbarea acestei soluții, excepția de neconstituționalitate privind aceste prevederi legale urmează, potrivit practicii constante a Curții Constituționale, să fie respinsă ca vadit nefondata.

Cat privește dispozițiile art. 330^1 din Codul de procedură civilă, se constată că, prin Decizia nr. 96 din 24 septembrie 1996, definitivă și obligatorie, Curtea Constituțională a modificat Decizia nr. 73/1996, prin care se respinsese excepția de neconstituționalitate referitoare la acest articol, și a decis ca prevederile art. 330^1 sunt neconstituționale în măsura în care se aplică hotărârilor pronunțate înainte de 26 iulie 1993, data intrării în vigoare a Legii nr. 59/1993. Rezultă ca excepția de neconstituționalitate referitoare la art. 330^1 este inadmisibila în limitele interpretării date, pentru ca, asa cum s-a statuat prin Decizia Curții Constituționale nr. 107 din 2 noiembrie 1994, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 34 din 15 februarie 1995, o prevedere legală, declarata neconstitutionala printr-o decizie a Curții, nu mai poate face obiectul unei noi excepții. Faptul ca Decizia nr. 96/1996 a constatat neconstituționalitatea, în limitele interpretării date, nu conduce la o alta consecința, deoarece sensul deciziei este circumstantierea legitimitatii constituționale a textului de lege respectiv și deci constatarea caracterului sau neconstitutional pentru ceea ce excede acestei legitimitati. În acest sens Curtea s-a pronunțat și prin Decizia 92/1995, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 294 din 20 decembrie 1995.

În ce privește posibilitatea atacarii cu recurs în anulare a hotărârilor judecătorești pronunțate după data de 26 iulie 1993, soluția pronunțată prin Decizia nr. 96/1996 își păstrează valabilitatea, în temeiul art. 145 alin. (2) din Constituție, întrucât nu au intervenit elemente noi care să justifice schimbarea acestei soluții.

Fața de cele arătate, rezultă ca excepția de neconstituționalitate privind dispozițiile art. 330^1 urmează a fi respinsă ca vadit nefondata.

În sfârșit, cu privire la dispozițiile art. 330^2 alin. 1 din Codul de procedură civilă, este de reținut ca prin Decizia nr. 73 din 4 iunie 1996, definitivă, Curtea Constituțională a constatat ca acestea sunt neconstituționale. Având în vedere ca o excepție de neconstituționalitate admisă nu mai poate fi reiterata, deoarece, potrivit art. 145 alin. (2) din Constituție și art. 26 alin. (5) din Legea nr. 47/1992, deciziile definitive ale Curții Constituționale sunt obligatorii erga omnes, excepția invocată în cauza de fața, referitoare la prevederile art. 330^2 alin. 1, este lipsită de obiect și, în consecința, urmează a fi respinsă, de asemenea, ca vadit nefondata.

Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 144 lit. c) și al art. 145 alin. (2) din Constituție, precum și al art. 13 alin. (1) lit. A.c), al art. 24 alin. (2) și al art. 25 din Legea nr. 47/1992, în unanimitate,

CURTEA

În numele legii

DECIDE:

1. Respinge ca vadit nefondata excepția de neconstituționalitate invocată de Cristea Ileana, Cristea Alexandru Gheorghe Mihai și Cristea Anca Oana în Dosarul nr. 3.490/1996 al Curții Supreme de Justiție - Secția civilă privind dispozițiile art. 330, ale art. 330^2 alin. 2, ale art. 330^3 și ale art. 330^4 din Codul de procedură civilă;

2. Respinge ca vadit nefondata excepția de neconstituționalitate privind dispozițiile art. 330^1 din Codul de procedură civilă, invocată de Cristea Ileana, Cristea Alexandru Gheorghe Mihai și Cristea Anca Oana în Dosarul nr. 3.490/1996 al Curții Supreme de Justiție - Secția civilă, constatând ca, prin Decizia nr. 96 din 24 septembrie 1996, Curtea Constituțională a statuat ca prevederile sale sunt neconstituționale în măsura în care acestea se aplică hotărârilor pronunțate înainte de 26 iulie 1993, data intrării în vigoare a Legii nr. 59/1993.

3. Respinge ca vadit nefondata excepția de neconstituționalitate invocată de Cristea Ileana, Cristea Alexandru Gheorghe Mihai și Cristea Anca Oana în Dosarul nr. 3.490/1996 al Curții Supreme de Justiție - Secția civilă, cu referire la dispozițiile art. 330^2 alin. 1 din Codul de procedură civilă, fiind lipsită de obiect.

Cu recurs în termen de 10 zile de la comunicare.

Pronunțată la data de 29 octombrie 1997.