Decizia nr. 32/2008

Ioan Vida - președinte

Nicolae Cochinescu - judecător

Aspazia Cojocaru - judecător

Acsinte Gaspar - judecător

Ion Predescu - judecător

Puskas Valentin Zoltan - judecător

Tudorel Toader - judecător

Augustin Zegrean - judecător

Ion Tiucă - procuror

Ioana Marilena Chiorean - magistrat-asistent

Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 180 alin. (1) lit. b), ale art. 183 alin. (1) lit. c) și ale

art. 185 alin. (3) din Legea nr. 571/2003

privind Codul fiscal, excepție ridicată de Societatea Comercială "Megani" - S.A. din Târgoviște în Dosarul nr. 1.856/42/2006 al Înaltei Curți de Casație și Justiție - Secția de contencios administrativ și fiscal.

La apelul nominal se constată lipsa părților, față de care procedura de citare a fost legal îndeplinită.

Cauza fiind în stare de judecată, reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a excepției de neconstituționalitate.

CURTEA,

având în vedere actele și lucrările dosarului, constată următoarele:

Prin Încheierea din 12 octombrie 2007, pronunțată în Dosarul nr. 1.856/42/2006, Înalta Curte de Casație și Justiție - Secția de contencios administrativ și fiscal a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 180 alin. (1) lit. b), ale art. 183 alin. (1) lit. c) și ale

art. 185 alin. (3) din Legea nr. 571/2003

privind Codul fiscal. Excepția de neconstituționalitate a fost ridicată de Societatea Comercială "Megani" - S.A. din Târgoviște într-o cauză având ca obiect soluționarea recursului declarat de Ministerul Economiei și Finanțelor împotriva sentinței Curții de Apel Ploiești prin care s-a anulat decizia de revocare a autorizației de antrepozit fiscal.

În motivarea excepției de neconstituționalitate autorul acesteia susține că dispozițiile criticate sunt neconstituționale, deoarece condițiile de autorizare pentru un antrepozit fiscal și obligațiile antrepozitarului autorizat sunt atât de oneroase și de restrictive încât apar incompatibile cu statul de drept.

Înalta Curte de Casație și Justiție - Secția de contencios administrativ și fiscal opinează că dispozițiile criticate sunt constituționale deoarece reglementarea unor măsuri menite să asigure plata accizelor datorate sau prevederea posibilității de a fi revocată autorizația nu contravin prevederilor constituționale referitoare la libertatea economică, această libertate exercitându-se numai în condițiile legii.

Potrivit dispozițiilor

art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.

Guvernul apreciază că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată, deoarece, prin măsurile prevăzute de dispozițiile criticate, statul își îndeplinește obligația de a asigura libertatea comerțului.

Avocatul Poporului consideră că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată, deoarece accesul liber al persoanei la o activitate economică, libera inițiativă și exercitarea acestora sunt garantate în condițiile legii.

Președinții celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat Curții Constituționale punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.

CURTEA,

examinând încheierea de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului și Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozițiile de lege criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și dispozițiile

Legii nr. 47/1992 , reține următoarele:

Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, ale art. 1 alin. (2), ale

art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992 , să soluționeze excepția de neconstituționalitate.

Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie dispozițiile art. 180 alin. (1) lit. b), ale art. 183 alin. (1) lit. c) și ale

art. 185 alin. (3) din Legea nr. 571/2003

privind Codul fiscal, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 927 din 23 decembrie 2003, dispoziții modificate prin

Legea nr. 343/2006 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 662 din 1 august 2006.

În prezent, dispozițiile criticate au următorul cuprins:

- Art. 180 (Condiții de autorizare) alin. (1) lit. b): "Autoritatea fiscală competentă eliberează autorizația de antrepozit fiscal pentru un loc numai dacă sunt îndeplinite următoarele condiții: [...]

b) locul este amplasat, construit și echipat astfel încât să se prevină scoaterea produselor accizabile din acest loc fără plata accizelor, conform prevederilor din norme;";

- Art. 183 (Obligațiile antrepozitarului autorizat) alin. (1) lit. c): "Orice antrepozitar autorizat are obligația de a îndeplini următoarele cerințe: [...]

c) să țină evidențe exacte și actualizate cu privire la materiile prime, lucrările în derulare și produsele accizabile finite, produse sau primite în antrepozitele fiscale și expediate din antrepozitele fiscale, și să prezinte evidențele corespunzătoare, la cererea autorităților fiscale competente;";

- Art. 185 (Anularea, revocarea și suspendarea autorizației) alin. (3): "Autoritatea fiscală competentă poate revoca autorizația pentru un antrepozit fiscal și în cazul în care s-a pronunțat o hotărâre definitivă pentru o infracțiune dintre cele reglementate de prezentul cod, de

Ordonanța Guvernului nr. 92/2003 , republicată, cu modificările și completările ulterioare, de

Legea nr. 86/2006 , de

Legea nr. 241/2005 , de

Legea nr. 82/1991 , republicată, de

Legea nr. 31/1990 , republicată, cu modificările și completările ulterioare, sau pentru orice altă faptă contra regimului fiscal, reglementată de Codul penal al României, republicat, cu modificările și completările ulterioare."

Excepția de neconstituționalitate este raportată la prevederile constituționale ale art. 1 alin. (3) referitoare la statul de drept, ale art. 45 privind libertatea economică și ale art. 135 alin. (2) lit. a) privind obligația statului de a asigura libertatea comerțului.

Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea constată că dispozițiile criticate din Codul fiscal stabilesc condițiile de autorizare a unui antrepozit fiscal și obligațiile antrepozitarului autorizat. De asemenea, legiuitorul a instituit sancțiuni pentru nerespectarea acestor obligații, ceea ce dă expresie obligației statului de a asigura protejarea intereselor naționale în activitatea economică, financiară și valutară, în deplină concordanță cu prevederile art. 135 alin. (2) lit. a) din Legea fundamentală. Astfel, acest imperativ nu poate fi realizat decât prin respectarea legislației economice, în ansamblul său, de către toate persoanele care participă la activitatea economică, statul având nu numai dreptul, dar și obligația de a interveni pentru crearea unui cadru juridic corespunzător apărării intereselor generale.

Astfel, Curtea reține că susținerile autorului excepției de neconstituționalitate potrivit cărora instituirea unor condiții de autorizare a unui antrepozit fiscal și a obligațiilor antrepozitarului autorizat contravin libertății economice sunt neîntemeiate, deoarece, în conformitate cu prevederile art. 45 din Constituție, accesul liber al persoanei la o activitate economică și la libera inițiativă se realizează în condițiile legii.

Cu privire la pretinsa încălcare a prevederilor art. 1 alin. (3) din Constituție, potrivit cărora România este stat de drept, Curtea constată că acestea nu au relevanță în soluționarea prezentei excepții de neconstituționalitate.

Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, precum și al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al

art. 29 din Legea nr. 47/1992 ,

CURTEA CONSTITUȚIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

Respinge excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 180 alin. (1) lit. b), ale art. 183 alin. (1) lit. c) și ale

art. 185 alin. (3) din Legea nr. 571/2003

privind Codul fiscal, excepție ridicată de Societatea Comercială "Megani" - S.A. din Târgoviște în Dosarul nr. 1.856/42/2006 al Înaltei Curți de Casație și Justiție - Secția de contencios administrativ și fiscal.

Definitivă și general obligatorie.

Pronunțată în ședința publică din data de 15 ianuarie 2008.