Decizia nr. 99/2008
referitoare la excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 10 din Ordonanța Guvernului nr. 27/2002 privind reglementarea activității de soluționare a petițiilor
prezumat în vigoare
Legături cu alte acte
Ce face acest act
Constată neconstituționalitatea unor prevederi din 1
- OG nr. 27/2002 30 ianuarie 2002 (prevederi anume) privind reglementarea activității de soluționare a petitiilor
Textul nu are o structură pe articole recunoscută și este afișat ca atare.
Acsinte Gaspar - președinte
Nicolae Cochinescu - judecător
Aspazia Cojocaru - judecător
Ion Predescu - judecător
Puskas Valentin Zoltan - judecător
Tudorel Toader - judecător
Augustin Zegrean - judecător
Ion Tiucă - procuror
Valentina Bărbățeanu - magistrat-asistent
Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a prevederilor
art. 10 din Ordonanța Guvernului nr. 27/2002
privind reglementarea activității de soluționare a petițiilor, excepție ridicată de Partidul Solidarității Democratice pentru Șanse Egale și o Societate Mai Bună, prin președintele său, Ioan Antonescu, și de membrii fondatori: Steluța Safta Lambru, Livia Dima, Elena Lupu, Marcel Coandă, Cătălina Coandă, Roxana Oprea, Viorica Ștefania Oprea și Ștefan Oprea în Dosarul nr. 28/P/2000 (număr unic 360/3/2005), al Tribunalului București - Secția a IV-a civilă.
La apelul nominal răspunde Ioan Antonescu, președinte al Partidului Solidarității Democratice Pentru Șanse Egale și o Societate Mai Bună, precum și Livia Dima, Elena Lupu și Cătălina Coandă. Se constată lipsa celorlalți autori, față de care procedura de citare a fost legal îndeplinită.
Curtea dispune a se face apelul și în Dosarul nr. 1.058D/2007, având ca obiect aceeași excepție, ridicată de aceiași autori în Dosarul nr. 27/P/2000 (număr unic 4/3/2000) al Tribunalului București - Secția a IV-a civilă.
La apelul nominal răspund aceleași părți ca și în precedentul dosar, procedura de citare fiind legal îndeplinită.
Magistratul-asistent învederează Curții că dosarele se află la al doilea termen de judecată, precum și faptul că autorii excepției au depus note scrise prin care își precizează critica de neconstituționalitate, precum și o cerere pentru acordarea unui nou termen de judecată.
Ioan Antonescu solicită, personal și în numele partidului al cărui președinte este, amânarea soluționării cauzei până la exprimarea de către Camera Deputaților și Senat a punctelor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate, susținând că lipsa acestora reprezintă dovada lipsei de respect a acestor autorități față de alegători. Mai arată că, deși au prezentat în detaliu excepția de neconstituționalitate în fața Tribunalului București - Secția a IV-a civilă, instanța nu a reținut și critica referitoare la neconstituționalitatea prevederilor
privind finanțarea activității partidelor politice și a campaniilor electorale.
Reprezentantul Ministerului Public se opune cererii de amânare.
Deliberând, Curtea respinge cererea, întrucât prevederile
art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992
privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale nu impune autorităților publice obligația de a-și exprima opinia asupra excepțiilor de neconstituționalitate, ci instituie doar o posibilitate, o vocație a acestora de a formula un punct de vedere în cauză. În plus, potrivit dispozițiilor
art. 1 alin. (3) din Legea nr. 47/1992 , "Curtea Constituțională este independentă față de orice autoritate publică (...)", astfel încât Curtea nu este ținută, în soluționarea excepțiilor de neconstituționalitate, de opiniile exprimate de acele autorități publice. Cu atât mai mult, lipsa acestor puncte de vedere nu împiedică exercitarea controlului de constituționalitate.
Curtea, din oficiu, pune în discuție conexarea dosarelor.
Ioan Antonescu se opune conexării, precizând că se impune judecarea separată a fiecărui dosar.
Reprezentantul Ministerului Public este de acord cu conexarea.
Deliberând, în temeiul art. 14 și al
art. 53 alin. (5) din Legea nr. 47/1992
privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, raportate la art. 164 din Codul de procedură civilă, Curtea dispune conexarea Dosarului nr. 1.058D/2007 la Dosarul nr. 1.057D/2007, care a fost primul înregistrat.
Cauza fiind în stare de judecată, președintele Curții acordă cuvântul autorilor excepției de neconstituționalitate. Ioan Antonescu arată, în esență, că prevederile
art. 10 din Ordonanța Guvernului nr. 27/2002
privind reglementarea activității de soluționare a petițiilor și cele ale
privind finanțarea activității partidelor politice și a campaniilor electorale contravin dispozițiilor Constituției României, ale Convenției pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, ale Cartei drepturilor fundamentale a Uniunii Europene, ale Declarației Universale a Drepturilor Omului și ale altor instrumente internaționale.
Ceilalți autori prezenți achiesează la susținerile președintelui Partidului Solidarității Democratice Pentru Șanse Egale și o Societate Mai Bună, Ioan Antonescu.
Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere ca inadmisibilă a excepției de neconstituționalitate, arătând că prevederile
art. 10 din Ordonanța Guvernului nr. 27/2002
nu au legătură cu cauzele aflate pe rolul Tribunalului București - Secția a IV-a civilă.
CURTEA,
având în vedere actele și lucrările dosarelor, constată următoarele:
Prin încheierile din 15 iunie 2007 și 28 iunie 2007, pronunțate în dosarele nr. 28/P/2000 (număr unic 360/3/2005) și nr. 27/P/2000 (număr unic 4/3/2000), Tribunalul București - Secția a IV-a civilă a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a prevederilor
art. 10 din Ordonanța Guvernului nr. 27/2002
privind reglementarea activității de soluționare a petițiilor. Excepția a fost ridicată de Partidul Solidarității Democratice pentru Șanse Egale și o Societate Mai Bună, prin președintele său, Ioan Antonescu, și de membrii fondatori: Steluța Safta Lambru, Livia Dima, Elena Lupu, Marcel Coandă, Cătălina Coandă, Roxana Oprea, Viorica Ștefania Oprea și Ștefan Oprea în cauze civile având ca obiect cererea de reînregistrare a partidului menționat.
În motivările excepției de neconstituționalitate se susține, în esență, că prevederile
art. 10 din Ordonanța Guvernului nr. 27/2002
vin în contradicție cu obligațiile autorităților publice de a răspunde la petiții la termenele și în condițiile stabilite de lege, încălcându-se unele drepturi fundamentale garantate de Constituție, precum și de tratatele și convențiile la care România este parte.
Tribunalul București - Secția a IV-a civilă consideră că dispozițiile
art. 10 din Ordonanța Guvernului nr. 27/2002
"nu încalcă în niciun fel dispozițiile constituționale care privesc garantarea accesului liber la justiție, prioritatea reglementărilor internaționale față de dreptul intern sau răspunderea magistraților în cazul restrângerii dreptului unei persoane de a solicita răspuns la o problemă deja soluționată de către o instituție publică, privind exercitarea abuzivă a dreptului de petiționare."
Potrivit prevederilor
art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , încheierile de sesizare au fost comunicate președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.
Guvernul apreciază că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată, întrucât sesizarea autorităților sau instituțiilor publice de către același petiționar, cu mai multe petiții, referitoare la aceeași problemă, creează premisele abuzului de drept. Odată primit răspunsul, sesizarea ulterioară care invocă aceeași situație, fără indicarea vreunei modificări în fapt sau în drept, devine inutilă. Arată că, odată cu clasarea la numărul primei petiții, petentului i se va comunică această soluție, făcându-se mențiune despre răspunsul anterior.
Avocatul Poporului precizează că nu își poate exprima punctul de vedere cu privire la excepția de neconstituționalitate, întrucât are calitatea de intimați în alte cauze aflate pe rolul Înaltei Curți de Casație și Justiție, în contradictoriu cu Partidul Solidarității Democratice pentru Șanse Egale și o Societate Mai Bună, autor al prezentei excepții.
Președinții celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.
CURTEA,
examinând încheierile de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului și Avocatului Poporului, rapoartele întocmite de judecătorul-raportor, susținerile autorilor excepției, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și
Legea nr. 47/1992 , reține următoarele:
Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, ale art. 1 alin. (2), ale
art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992 , să soluționeze excepția de neconstituționalitate.
Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie, potrivit încheierii de sesizare, dispozițiile
art. 10 din Ordonanța Guvernului nr. 27/2002
privind reglementarea activității de soluționare a petițiilor, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 84 din 1 februarie 2002, astfel cum au fost modificate prin
art. I pct. 7 din Legea nr. 233/2002
de aprobare a ordonanței, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 296 din 30 aprilie 2002.
Textul criticat are următorul conținut:
- Art. 10. - "(1) În cazul în care un petiționar adresează aceleiași autorități sau instituții publice mai multe petiții, sesizând aceeași problemă, acestea se vor conexa, petentul urmând să primească un singur răspuns care trebuie să facă referire la toate petițiile primite.
(2) Dacă după trimiterea răspunsului se primește o nouă petiție de la același petiționar ori de la o autoritate sau instituție publică greșit sesizată, cu același conținut, aceasta se clasează, la numărul inițial făcându-se mențiune despre faptul că s-a răspuns."
În ceea ce privește susținerile din ședința publică prin care autorii excepției precizează că, în fața Tribunalului București - Secția a IV-a civilă, au criticat și constituționalitatea dispozițiilor
privind finanțarea activității partidelor politice și a campaniilor electorale, dar instanța a omis să le cuprindă în încheierea de sesizare, Curtea constată că nu se poate considera legal sesizată cu soluționarea acestei din urmă excepții. Potrivit
art. 29 alin. (4) din Legea nr. 47/1992 , actul de sesizare a Curții Constituționale îl reprezintă încheierea instanței. Prin urmare, instanța de contencios constituțional nu poate fi sesizată direct de către autorii excepției, căci, altminteri, excepția s-ar transforma într-o acțiune directă, iar Curtea Constituțională ar exercita un control din oficiu, ceea ce ar fi contrar prevederilor Legii fundamentale cuprinse în art. 144 lit. d).
Așadar, Curtea va examina numai constituționalitatea prevederilor
art. 10 din Ordonanța Guvernului nr. 27/2002
privind reglementarea activității de soluționare a petițiilor.
În opinia autorilor excepției de neconstituționalitate, textul de lege mai sus citat contravine următoarelor dispoziții din Constituție: art. 20 - "Tratatele internaționale privind drepturile omului", art. 52 - "Dreptul persoanei vătămate de o autoritate publică" și art. 148 - "Integrarea în Uniunea Europeană".
Examinând excepția de neconstituționalitate a prevederilor
art. 10 din Ordonanța Guvernului nr. 27/2002
privind reglementarea activității de soluționare a petițiilor, Curtea observă că aceasta a fost ridicată într-o cauză având ca obiect soluționarea cererii de reînregistrare a Partidului Solidarității Democratice pentru Șanse Egale și o Societate mai Bună. Textul de lege criticat pentru neconstituționalitate reglementează aspecte procedurale pentru situația în care un petiționar adresează aceleiași autorități sau instituții publice mai multe petiții, sesizând aceeași problemă. Față de obiectul procesului în cadrul căruia a fost invocată excepția de neconstituționalitate, Curtea constată că dispozițiile legale criticate nu au legătură cu soluționarea acesteia. De aceea, excepția de neconstituționalitate a textului de lege criticat urmează a fi respinsă ca inadmisibilă, în temeiul
art. 29 alin. (1) din Legea nr. 47/1992
privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, potrivit căruia "Curtea Constituțională decide asupra excepțiilor [...] privind neconstituționalitatea unei legi sau ordonanțe ori a unei dispoziții dintr-o lege sau dintr-o ordonanță în vigoare, care are legătură cu soluționarea cauzei [...]".
Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, precum și al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al
art. 29 din Legea nr. 47/1992 ,
CURTEA CONSTITUȚIONALĂ
În numele legii
DECIDE:
Respinge, ca inadmisibilă, excepția de neconstituționalitate a prevederilor
art. 10 din Ordonanța Guvernului nr. 27/2002
privind reglementarea activității de soluționare a petițiilor, excepție ridicată de Partidul Solidarității Democratice pentru Șanse Egale și o Societate Mai Bună, prin președintele său, Ioan Antonescu, și de membrii fondatori: Steluța Safta Lambru, Livia Dima, Elena Lupu, Marcel Coandă, Cătălina Coandă, Roxana Oprea, Viorica Ștefania Oprea și Ștefan Oprea în dosarele Tribunalului București - Secția a IV-a civilă nr. 28/P/2000 (număr unic 360/3/2005) și nr. 27/P/2000 (număr unic 4/3/2000).
Definitivă și general obligatorie.
Pronunțată în ședința publică din data de 14 februarie 2008.
PREȘEDINTE, ACSINTE GASPAR Magistrat-asistent, Valentina Bărbățeanu
Textul este prelucrat automat din sursa indicată; numerotarea și legăturile pot conține erori. Referințele subliniate duc la actele citate, așa cum au fost identificate de noi.