Procedura din 11 aprilie 2008
de soluționare a petițiilor și sesizărilor
prezumat în vigoare
Titlul I Preambul
Ordonanța Guvernului nr. 137/2000
privind prevenirea și sancționarea tuturor formelor de discriminare, republicată, este o reglementare specială care stabilește comportamentele considerate discriminatorii în viziunea legiuitorului și creează mecanismele prin care orice tip de discriminare poate fi sancționat și eliminat.
Ordonanța Guvernului nr. 137/2000 , republicată, transpune prevederile Directivei Consiliului 2000/43/CE privind aplicarea principiului egalității de tratament între persoane, fără deosebire de origine rasială sau etnică, publicată în Jurnalul Oficial al Comunităților Europene (JOCE) nr. L180 din 19 iulie 2000, și prevederile Directivei Consiliului 2000/78/CE de creare a unui cadru general în favoarea egalității de tratament, în ceea ce privește încadrarea în muncă și ocuparea forței de muncă, publicată în Jurnalul Oficial al Comunităților Europene (JOCE) nr. L303 din 2 decembrie 2000.
Consiliul Național pentru Combaterea Discriminării, denumit în continuare Consiliul, este autoritatea de stat în domeniul discriminării, autonomă, cu personalitate juridică, aflată sub control parlamentar, și totodată garant al respectării și aplicării principiului nediscriminării, în conformitate cu legislația internă în vigoare și cu documentele internaționale la care România este parte.
Ordonanța Guvernului nr. 137/2000 , republicată, sancționează contravențional orice deosebire, excludere, restricție sau preferință care are ca scop ori efect restrângerea sau înlăturarea recunoașterii, folosinței ori exercitării, în condiții de egalitate, a drepturilor omului și a libertăților fundamentale în domeniul politic, economic, social și cultural ori în orice alte domenii ale vieții publice, dacă deosebirea, excluderea, restricția sau preferința se datorează apartenenței la o rasă, naționalitate, etnie, religie, categorie socială, respectiv convingerilor, sexului sau orientării sexuale ori apartenenței la o categorie defavorizată, precum și oricărui alt criteriu.
Consiliul este responsabil cu aplicarea și controlul respectării prevederilor
Ordonanței Guvernului nr. 137/2000 , republicată, în domeniul său de activitate, precum și în ceea ce privește armonizarea dispozițiilor din cuprinsul actelor normative sau administrative care contravin principiului nediscriminării.
Colegiul director al Consiliului este organul colegial, deliberativ și decizional, responsabil pentru îndeplinirea atribuțiilor prevăzute de lege. Consiliul soluționează sesizările privind acte sau fapte de discriminare prin hotărâre a Colegiului director.
În temeiul
art. III. alin. (1) din Legea nr. 324/2006
pentru modificarea și completarea
Ordonanței Guvernului nr. 137/2000
privind prevenirea și sancționarea tuturor formelor de discriminare, Colegiul director al Consiliului adoptă prezenta Procedură internă de soluționare a petițiilor și sesizărilor, denumită în continuare procedură internă.
Titlul II Dispoziții generale
Articolul 1
Prezenta procedură internă reglementează modalitatea de soluționare a autosesizărilor și a petițiilor primite de Consiliul Național pentru Combaterea Discriminării.
Articolul 2
Competența de soluționare a autosesizărilor și a petițiilor privind acte sau fapte de discriminare revine Colegiului director al Consiliului Național pentru Combaterea Discriminării.
Articolul 3
Principiile de soluționare a autosesizărilor și a petițiilor privind acte sau fapte de discriminare sunt:
a) transparența procedurii;
b) celeritatea;
c) contradictorialitatea;
d) asigurarea dreptului la apărare;
e) protecția datelor personale;
f) disponibilitatea.
Titlul III Dispoziții speciale de procedură
Capitolul I Părțile
Articolul 4
Ordonanța Guvernului nr. 137/2000 , republicată, oferă protecție tuturor persoanelor, grupurilor și comunităților care se află pe teritoriul României împotriva oricăror forme de discriminare bazate pe orice criteriu.
Orice persoană fizică sau juridică are obligația să respecte principiul egalității între cetățeni, al excluderii privilegiilor și nediscriminării.
Articolul 5
Petentul este persoana care se consideră discriminată și sesizează Consiliul cu privire la săvârșirea faptei de discriminare împotriva sa.
Articolul 6
Reclamatul este persoana împotriva căreia s-a formulat sesizarea cu privire la săvârșirea unei fapte de discriminare.
Articolul 7
Persoana interesată este fie persoana care se consideră discriminată și sesizează Consiliul cu privire la săvârșirea unei fapte de discriminare împotriva sa, fie una dintre persoanele prevăzute la art. 8 alin. (1) și (2) ori alte persoane care au un interes legitim în combaterea discriminării și reprezintă o persoană, un grup de persoane sau o comunitate împotriva căreia s-a săvârșit o faptă de discriminare.
Persoanele care nu au exercițiul drepturilor lor pot fi parte dacă sunt reprezentate, asistate ori autorizate potrivit legii.
Articolul 8
Organizațiile neguvernamentale care au ca scop protecția drepturilor omului sau care au un interes legitim în combaterea discriminării au calitate procesuală activă în cazul în care discriminarea se manifestă în domeniul lor de activitate și aduce atingere unei comunități sau unui grup de persoane.
Organizațiile prevăzute la alin. (1) au calitate procesuală activă și în cazul în care discriminarea aduce atingere unei persoane fizice, la cererea acesteia din urmă.
Capitolul II Petițiile și autosesizările
Secțiunea 1 Conținutul petiției
Articolul 9
Prin petiție se înțelege cererea, reclamația, sesizarea ori propunerea formulată în scris și transmisă Consiliului printr-un mijloc legal (poștă, fax, e-mail) sau oral, prin notă de audiență.
În cazul sesizării orale se întocmește o notă, care cuprinde elementele petiției și se constituie în petiție cu acordul petentului.
Articolul 10
Petiția poate fi formulată personal și în nume propriu sau prin reprezentant.
Când petiția este formulată prin reprezentant, se va alătura înscrisul doveditor al calității sale.
Mandatarul avocat certifică el însuși copia de pe procura sa.
Articolul 11
Petiția privind acte sau fapte de discriminare va cuprinde:
a) numele, domiciliul sau reședința părților ori, pentru persoanele juridice, denumirea și sediul lor. Dacă reclamantul locuiește în străinătate, se va arăta domiciliul ales, unde urmează să i se facă toate comunicările privind soluționarea petiției;
b) numele și calitatea celui care reprezintă partea, iar în cazul reprezentării prin avocat, numele acestuia și sediul profesional;
c) obiectul petiției;
d) arătarea motivelor de fapt și de drept pe care se întemeiază petiția;
e) arătarea dovezilor pe care se sprijină fiecare capăt de cerere;
f) semnătura.
Petiția poate fi completată cu noi capete de cerere până la primul termen de audiere, sub sancțiunea decăderii.
Secțiunea 2 Clasarea petiției
Articolul 12
Petițiile anonime, transmise prin orice mijloc, se vor clasa.
Petițiile transmise prin orice mijloc, în care nu se precizează domiciliul sau reședința petentului, pot fi luate în considerare dacă există indicii că datele respective vor fi comunicate ulterior.
În cazul în care un petent adresează mai multe petiții cu același obiect, acestea se vor conexa, petentul urmând să primească un singur răspuns, care trebuie să facă referire la toate petițiile primite.
Dacă după trimiterea răspunsului se primește o nouă petiție cu același obiect, aceasta se clasează la numărul inițial, menționându-se faptul că s-a răspuns.
Secțiunea 3 Autosesizarea
Articolul 13
Autosesizarea cu privire la orice situație, anunț sau eveniment, în privința cărora există indicii cu privire la existența unor fapte care presupun săvârșirea unei fapte de discriminare, poate fi inițiată de oricare membru al Colegiului director, prin întocmirea unei note de autosesizare, motivată.
Secțiunea 4 Renunțarea la petiție
Articolul 14
Petentul poate să renunțe la petiție fie verbal, în ședința Colegiului director, fie prin cerere scrisă.
Renunțarea la petiție se consemnează prin hotărâre a Colegiului director.
Capitolul III Citațiile și comunicarea actelor de procedură
Articolul 15
Colegiul director al Consiliului dispune măsuri specifice constatării existenței discriminării, cu citarea obligatorie a părților. Citarea se poate face prin orice mijloc care asigură confirmarea primirii. Neprezentarea părților nu împiedică soluționarea sesizării.
Comunicarea actelor de procedură se va face prin poștă, cu scrisoare recomandată cu dovadă de primire, sau prin alte mijloace ce asigură transmiterea actului și confirmarea primirii acestuia.
Articolul 16
Citația va cuprinde:
a) numărul și data emiterii, precum și numărul dosarului;
b) data și ora audierii;
c) locul audierii;
d) numele și calitatea părților;
e) parafa instituției și semnătura titularului de dosar.
Articolul 17
Citația va fi transmisă părților cu cel puțin 5 zile înaintea termenului pentru ședința de audiere a Colegiului director. Termenul poate fi și mai scurt, în funcție de aprecierea Colegiului director.
Titlul IV Procedura înainte de dezbatere
Capitolul I Înregistrarea petițiilor
Articolul 18
Petiția adresată Consiliului se înregistrează în Registrul de intrare-ieșire a corespondenței și, pe baza rezoluției președintelui, se înaintează Compartimentului asistență Colegiul director.
Petiția sau autosesizarea, după caz, se constituie în dosar.
Repartizarea dosarelor către membrii Colegiului director se realizează de către coordonatorul Compartimentului asistență Colegiul director, în ordinea alfabetică a numelor acestora.
Dosarul primește un număr conform evidenței ținute de Compartimentul asistență Colegiul director, care redactează și răspunsul inițial.
Răspunsul inițial se comunică în scris petentului și conține: numărul și data înregistrării petiției, numărul de dosar, numele părților din dosar, obiectul petiției, unde este cazul și numele membrului din Colegiul director, titular de dosar.
Dosarul cuprinde un opis referitor la documente. Filele dosarului se numerotează. Întocmirea, actualizarea opisului și numerotarea filelor se realizează de către personalul din cadrul Compartimentului asistență Colegiul director, sub controlul titularului de dosar.
ART 19
(1) Compartimentul asistență Colegiul director înaintează de îndată titularului de dosar, membru al Colegiului director, petiția sau autosesizarea constituită în dosar.
(2) Evidența repartizărilor este ținută de coordonatorul Compartimentului asistență Colegiul director.
Articolul 20
La primirea petiției titularul de dosar verifică petiția și, în cazul în care constată anumite lipsuri, pune în vedere petentului să completeze petiția de îndată.
În cazul în care petiția a fost primită prin poștă, petentului i se comunică în scris lipsurile ei, cu mențiunea ca până la termenul acordat să facă completările necesare.
Capitolul II Excepțiile de inadmisibilitate
Secțiunea 1 Tardivitatea introducerii petiției
Articolul 21
Persoana care se consideră discriminată poate sesiza Consiliul în termen de un an de la data săvârșirii faptei sau de la data la care putea să ia cunoștință de săvârșirea ei.
Articolul 22
Membrii Colegiului director, din oficiu, pot ridica excepția tardivității introducerii petiției când în mod vădit constată depășirea termenului de un an de la data săvârșirii faptei sau de la data la care petentul ori persoana interesată putea să ia cunoștință de săvârșirea ei.
Articolul 23
Excepția de tardivitate a introducerii petiției poate fi ridicată de reclamat sau de membrii Colegiului director în cursul soluționării petiției, sub condiția prevăzută la art. 24.
Articolul 24
Excepția de tardivitate a introducerii petiției se pune în dezbaterea petentului sau a persoanei interesate care sesizează Consiliul, pentru a-și formula punctul de vedere.
Colegiul director acordă un termen petentului sau părții interesate pentru a comunică punctul de vedere.
Articolul 25
Colegiul director soluționează excepția de tardivitate a introducerii petiției după solicitarea punctului de vedere al petentului sau al părții interesate care a sesizat Consiliul.
Necomunicarea punctului de vedere la termenul acordat nu împiedică soluționarea petiției.
Articolul 26
Consiliul soluționează excepția de tardivitate a introducerii petiției prin hotărâre a Colegiului director.
Articolul 27
În situația respingerii excepției de tardivitate a introducerii petiției aceasta se motivează odată cu fondul, în hotărârea prin care se soluționează petiția, potrivit prezentei proceduri interne.
Secțiunea 2 Vădita necompetență
Articolul 28
Membrii Colegiului director, din oficiu, pot ridica excepția de necompetență când în mod vădit constată că petiția formulată nu este de competența Consiliului, potrivit prevederilor
Ordonanței Guvernului nr. 137/2000 , republicată.
Articolul 29
Excepția de necompetență poate fi ridicată de reclamat sau de membrii Colegiului director și în cursul soluționării petiției, sub condiția prevăzută la art. 30.
Articolul 30
Excepția de vădită necompetență se pune în dezbaterea petentului sau a persoanei interesate care sesizează Consiliul, pentru a-și formula punctul de vedere.
Colegiul director acordă un termen petentului sau părții interesate pentru a comunică punctul de vedere.
Articolul 31
Consiliul soluționează excepția de vădită necompetență după solicitarea punctului de vedere al petentului sau al părții interesate care a sesizat Consiliul.
Necomunicarea punctului de vedere la termenul acordat nu împiedică soluționarea petiției.
Articolul 32
Consiliul soluționează excepția de vădită necompetență prin hotărâre a Colegiului director.
Secțiunea 3 Obiect vădit nefondat sau lipsă de obiect
Articolul 33
Membrii Colegiului director, din oficiu, pot ridica excepția lipsei obiectului petiției când constată că obiectul petiției este în mod vădit nefondat, raportat la domeniul de aplicare al prevederilor
Ordonanței Guvernului nr. 137/2000 , republicată.
Articolul 34
Excepția obiectului vădit nefondat sau lipsei obiectului petiției se pune în dezbaterea petentului sau a persoanei interesate care sesizează Consiliul, pentru a-și formula punctul de vedere.
Colegiul director acordă un termen petentului sau părții interesate pentru a comunică punctul de vedere.
Articolul 35
Colegiul director soluționează excepția după solicitarea punctului de vedere al petentului sau al părții interesate care a sesizat Consiliul.
Necomunicarea punctului de vedere la termenul acordat nu împiedică soluționarea petiției.
Articolul 36
Consiliul soluționează excepția prin hotărâre a Colegiului director.
Articolul 37
În situația respingerii excepției prin reținerea obiectului raportat la prevederile
Ordonanței Guvernului nr. 137/2000 , republicată, aceasta se motivează odată cu fondul în hotărârea prin care se soluționează petiția, potrivit prezentei proceduri interne.
Capitolul III Punctul de vedere al reclamatului
Articolul 38
Reclamatului i se comunică copii de pe petiție, precizându-se că se depune la dosar punctul său de vedere cu privire la obiectul petiției.
Punctul de vedere al reclamatului va cuprinde:
a) numele, domiciliul sau reședința ori, pentru persoane juridice, denumirea și sediul. Dacă reclamatul locuiește în străinătate, se va arată domiciliul ales, unde urmează să i se facă toate comunicările privind soluționarea petiției;
b) numele și calitatea celui care reprezintă partea, iar în cazul reprezentării prin avocat, numele acestuia și sediul profesional;
c) excepțiile de procedură pe care reclamatul le ridică la cererea petentului;
d) răspunsul la toate capetele de fapt și de drept ale petiției;
e) dovezile cu care se apără împotriva fiecărui capăt de cerere; când va cere dovada cu martori, reclamatul va arătă numele și domiciliul lor;
f) semnătura.
Titlul V Soluționarea dosarelor
Capitolul I Dispoziții generale
Articolul 39
Membrii Colegiului depun toate diligențele necesare obținerii de date și informații suplimentare celor din sesizare, utile în dosarele pe care le analizează și de care sunt responsabili, înainte de dezbaterea cauzei în ședința Colegiului.
În activitatea de soluționare a dosarului, titularul dosarului este asistat de un consilier juridic din Compartimentul asistență Colegiul director.
În procedura de soluționare a dosarului se asigură respectarea confidențialității datelor cu caracter personal.
Articolul 40
Membrii Colegiului director, în vederea soluționării petiției, pot solicita opinii de specialitate din partea instituțiilor publice ori private, autorităților de stat sau oricăror alte entități juridice cu expertiză care pot oferi un punct de vedere pertinent cu privire la obiectul petiției.
Capitolul II Investigarea actelor sau faptelor de discriminare
Secțiunea 1 Declanșarea investigației
Articolul 41
Titularul de dosar dispune prin rezoluție acțiunea de investigare, dacă este cazul, după studierea petiției și a mijloacelor de probă anexate.
Rezoluția cuprinde obiectivele ce urmează a fi investigate, locul unde se desfășoară investigația, modalitatea de desfășurare și termenul în care se realizează investigația.
Articolul 42
Acțiunea de investigare se desfășoară la sediul instituției sau în alt loc stabilit.
Investigarea obiectivelor stabilite în urma studierii dosarului și în baza rezoluției titularului dosarului se poate realiza prin una dintre următoarele căi:
a) cu înștiințarea prealabilă a persoanei/persoanelor ce urmează a fi verificată/verificate;
b) inopinat.
Articolul 43
Acțiunea de investigare se va efectua de echipe formate din cel puțin două persoane.
Echipa de investigare poate fi compusă din personalul compartimentului de specialitate.
Articolul 44
La cererea agenților constatatori, reprezentanții legali ai autorităților și instituțiilor publice și ai operatorilor economici supuși controlului, precum și persoanele fizice au obligația, în condițiile legii:
a) să pună la dispoziție orice act care ar putea ajuta la clarificarea obiectivului controlului;
b) să dea informații și explicații verbale și în scris, după caz, în legătură cu problemele care formează obiectul controlului;
c) să elibereze copiile documentelor solicitate;
d) să asigure sprijinul și condițiile necesare bunei desfășurări a controlului și să își dea concursul pentru clarificarea constatărilor.
Secțiunea 2 Raportul de investigație
Articolul 45
În termen de 5 zile de la data finalizării acțiunii de investigare, se întocmește în scris raportul de investigație.
Raportul va fi semnat de fiecare membru al echipei de investigare și se depune la dosarul constituit.
Raportul va cuprinde în detaliu etapele parcurse, operațiile desfășurate, precum și constatările de la fața locului.
Capitolul III Audieri și dezbateri
Articolul 46
Titularul de dosar, membru al Colegiului director, fixează termenul de citare, iar părțile sunt citate potrivit prevederilor art. 15.
Odată cu citația se comunică reclamatului copii ale petiției, precizându-i-se totodată acestuia să depună la dosar punctul de vedere cel mai târziu până la termenul de citare.
Primul termen de ședință va fi stabilit astfel încât de la data primirii citației reclamatul să aibă la dispoziție cel puțin 5 zile pentru a-și pregăti apărarea.
Dacă reclamatul locuiește în străinătate, titularul de dosar va putea fixa un termen mai îndelungat.
Articolul 47
Ședințele de audieri se desfășoară în prezența a cel puțin 2 membri ai Colegiului director.
Articolul 48
În ședințele de audieri ale Colegiului director părțile vor putea fi însoțite de apărătorii lor sau de reprezentanții desemnați de ele.
La solicitarea părților, în ședințele de audieri pot participa martori sau experți.
Dezbaterile și declarațiile părților se consemnează în procesul-verbal de audiere.
Articolul 49
Participanții la ședințele de audieri sunt obligați să aibă un comportament decent.
Membrii Colegiului director prezenți la ședință pot chema la ordine orice persoană care tulbură desfășurarea ședinței de audiere. Dacă această solicitare rămâne fără rezultat, el poate obliga persoana respectivă să părăsească sala.
Articolul 50
Coordonatorul Compartimentului asistență Colegiul director dispune, pentru fiecare ședință, întocmirea listei cu dosarele fixate pentru audierile din ziua respectivă, care va fi afișată la sediul instituției cu cel puțin o zi înainte de începerea ședinței.
Dosarele declarate urgente se vor audia înaintea celorlalte.
Părțile pot cere schimbarea ordinii de audiere, dacă părțile care au dosare programate înaintea lor nu se împotrivesc.
Articolul 51
Președintele de ședință deschide, suspendă și ridică ședința.
Se dă cuvântul întâi petentului și apoi reclamatului.
În caz de nevoie se poate da cuvântul de mai multe ori părților, punându-le în vedere, dacă este cazul, să fie conciși.
Articolul 52
În cazul în care părțile nu sunt reprezentate sau asistate de avocat, se pune în vedere acestora, la termenul citat, să se arate excepțiile, dovezile și toate mijloacele de apărare și se poate acorda, la cerere, un nou termen pentru pregătirea apărării și depunerea punctului de vedere.
Articolul 53
Părțile au îndatorirea să îndeplinească actele de procedură în condițiile, ordinea și termenele stabilite de prezenta procedură internă, să-și exercite drepturile procedurale, precum și să-și probeze pretențiile și apărările, în condițiile
art. 20 alin. (6) din Ordonanța Guvernului nr. 137/2000 , republicată.
Se vor pune în vedere părților drepturile și obligațiile ce le revin în calitatea lor din dosar și se va învedera părților posibilitatea medierii prin soluționare pe cale amiabilă.
Cu privire la situația de fapt și motivarea în drept pe care părțile le invocă în susținerea pretențiilor și apărărilor lor, membrii Colegiului director pot cere acestora să prezinte explicații, oral sau în scris, precum și să pună în dezbaterea lor orice împrejurări de fapt ori de drept, chiar dacă nu sunt menționate în petiție sau în punctul de vedere al reclamatului.
Membrii Colegiului director vor putea dispune administrarea probelor pe care le consideră necesare, chiar dacă părțile se împotrivesc.
În toate cazurile, Colegiul director hotărăște numai asupra obiectului petiției deduse soluționării, circumscris
Ordonanței Guvernului nr. 137/2000 , republicată.
Articolul 54
Membrii Colegiului director ori părțile pot pune întrebări martorilor sau experților, după caz. Părțile își pot adresa reciproc întrebări, cu acordul membrilor Colegiului director.
Articolul 55
Membrii Colegiului director pot acorda părților un termen pentru a depune noi dovezi. În acest caz, se dispune comunicarea noilor dovezi către partea adversă, în vederea formulării apărării.
Articolul 56
Dacă partea ori martorul nu cunoaște limba română, se va folosi un traducător autorizat sau, în lipsă, o persoană de încredere.
Articolul 57
Când cel care urmează a fi audiat este mut sau surd și nu poate fi înțeles, va răspunde în scris. Dacă acesta nu știe să scrie, se va folosi un interpret.
Articolul 58
După închiderea dezbaterilor, se poate acorda părților un termen pentru a depune concluzii scrise.
Articolul 59
Dacă la termenul fixat pentru audiere se înfățișează numai una dintre părți, excepțiile și apărările părții care lipsește vor fi primite în scris, Colegiul director urmând a se pronunța pe baza dovezilor administrate.
Articolul 60
Partea care, personal sau prin mandatar, a luat termenul în cunoștință, precum și partea care a fost prezentă la audiere, ea însăși sau prin mandatar, nu vor fi citate în cursul soluționării dosarului, prezumându-se că ele cunosc termenul.
Termenul luat în cunoștință sau pentru care au fost trimise citațiile nu poate fi preschimbat decât pentru motive temeinice și cu citarea părților. Citarea acestora se face în termen scurt.
Articolul 61
Amânarea dosarului cu acordul părților se poate admite o singură dată în cursul soluționării.
Articolul 62
Se poate acorda un termen pentru lipsa de apărare, temeinic motivată.
Capitolul IV Excepțiile de procedură
Articolul 63
Colegiul director se va pronunța mai întâi asupra excepțiilor de procedură, precum și asupra celor de fond care nu mai necesită, în tot sau în parte, analizarea în fond a petiției.
Excepțiile vor putea fi unite cu fondul dacă este nevoie să se administreze dovezi în legătură cu soluționarea în fond a petiției.
Articolul 64
Când în fața Colegiului director se pune în discuție competența acestuia, se va indica instituția sau un alt organ competent.
Dacă este nevoie să se administreze dovezi în legătură cu soluționarea în fond a petiției, excepția va fi unită cu fondul.
Colegiul director va trece la soluționarea petiției, cel nemulțumit putând ataca hotărârea asupra fondului la instanța de contencios administrativ, potrivit legii.
Articolul 65
Când Colegiul director constată lipsa capacității de exercițiu a drepturilor procedurale a părții sau când reprezentantul părții nu face dovada calității sale, se poate da un termen pentru împlinirea acestor lipsuri.
Dacă lipsurile nu se împlinesc, Colegiul poate clasa petiția.
Capitolul V Conexarea dosarelor
Articolul 66
Părțile vor putea cere conexarea mai multor dosare aflate spre soluționare la Colegiul director, în care sunt aceleași părți sau chiar împreună cu alte părți și ale căror obiect și cauză au între ele o strânsă legătură.
Conexarea poate fi făcută de Colegiul director chiar dacă părțile nu au cerut-o, cu respectarea confidențialității datelor cu caracter personal. Conexarea se va face la dosarul cu numărul cel mai mic.
Articolul 67
Dosarele conexate se pot despărți în orice stadiu al soluționării, dacă membrii Colegiului director consideră că numai unul dintre ele este în stadiul de a fi soluționat.
Capitolul VI Administrarea probelor
Secțiunea 1 Dispoziții generale
Articolul 68
În fața Colegiului director se poate invoca orice mijloc de probă, inclusiv înregistrări audio și video sau date statistice.
Când proba se face prin înscrisuri, se vor alătura la dosar atâtea copii câte părți sunt.
Dacă înscrisurile sunt întocmite în limbi străine, se vor depune traduceri certificate de parte.
Articolul 69
La solicitarea membrilor Colegiului director, părțile au obligația, în condițiile legii:
a) să pună la dispoziție orice act care ar putea ajuta la clarificarea obiectului petiției;
b) să dea informații și explicații verbale și în scris, după caz, în legătură cu problemele care formează obiectul petiției;
c) să elibereze copiile documentelor solicitate.
Articolul 70
Colegiul director poate admite orice probe dacă se consideră că ele pot să ducă la soluționarea dosarului.
Probele vor fi administrate înainte de începerea dezbaterilor asupra fondului.
Dovada și dovada contrarie vor fi administrate pe cât posibil în același timp.
Articolul 71
Administrarea probelor se poate face în ședința de audieri. Când administrarea dovezilor urmează să se facă în altă localitate, ea se va îndeplini, prin delegație, de către membrii Colegiului director sau personalul de specialitate delegat în acest sens.
Secțiunea 2 Sarcina probei
Articolul 72
Petentul, respectiv persoana interesată are obligația de a dovedi existența unor fapte care permit a se presupune existența unei discriminări directe sau indirecte, iar persoanei împotriva căreia s-a formulat sesizarea îi revine sarcina de a dovedi că faptele nu constituie discriminare.
Titlul VI Hotărârile de soluționare a petițiilor și sesizărilor
Capitolul I Dispoziții generale
Articolul 73
Consiliul soluționează sesizarea sau petiția prin hotărâre a Colegiului director.
Articolul 74
După sfârșitul dezbaterilor, membrii Colegiului director deliberează în secret, în ședință. Ședința de deliberare poate avea loc în aceeași zi sau la o dată ulterioară, stabilită de Colegiul director.
Articolul 75
Ședința de deliberare a Colegiului director se desfășoară valabil în prezența a cel puțin 5 membri.
Hotărârea Colegiului director se adoptă prin votul individual al fiecărui membru al Colegiului.
Colegiul director adoptă hotărârea cu votul favorabil a cel puțin 5 membri.
Articolul 76
Dacă hotărârea nu se poate adopta cu votul favorabil a cel puțin 5 membri, soluționarea se va amâna pentru un termen ulterior.
Articolul 77
Hotărârea Colegiului director de soluționare a unei sesizări se adoptă în termen de 90 de zile de la data sesizării și cuprinde: numele membrilor Colegiului director care au emis hotărârea, numele, domiciliul sau reședința părților, obiectul sesizării și susținerile părților, descrierea faptei de discriminare, motivele de fapt și de drept care au stat la baza hotărârii Colegiului director, modalitatea de plată a amenzii, dacă este cazul, calea de atac și termenul în care aceasta se poate exercita.
Hotărârea se comunică părților în termen de 15 zile de la adoptare și produce efecte de la data comunicării.
Articolul 78
Opiniile concurente sau separate vor trebui redactate în același timp cu hotărârea și incluse în aceasta.
Articolul 79
Colegiul director, prin hotărârea adoptată, poate dispune includerea unei recomandări cu caracter de îndrumare, fără forță juridică obligatorie, în vederea preîntâmpinării încălcării principiului nediscriminării.
Secțiunea 1 Hotărârile care consfințesc înțelegerea amiabilă a părților
Articolul 80
Părțile se pot prezenta în cursul soluționării petiției, chiar fără să fi fost citate, pentru a cere să se adopte o hotărâre care să consfințească înțelegerea amiabilă.
Părțile pot solicita și în scris Colegiului director să ia act de împăcarea lor, fără a se prezenta la termen.
Înțelegerea amiabilă va fi comunicată în scris și va fi cuprinsă în hotărârea Colegiului director.
Secțiunea 2 Îndreptarea, lămurirea și completarea hotărârii
Articolul 81
Erorile sau omisiunile cu privire la numele, calitatea și susținerile părților sau cele de calcul, precum și orice alte erori materiale din hotărâri pot fi îndreptate din oficiu sau la cerere, în ședința Colegiului director.
Capitolul II Căile de atac
Articolul 82
Hotărârea Colegiului director poate fi atacată la instanța de contencios administrativ, în termen de 15 zile de la data comunicării hotărârii.
Hotărârile emise potrivit prevederilor alin. (1) și care nu sunt atacate în termenul de 15 zile constituie de drept titlu executoriu.
Titlul VII Dispoziții finale
Articolul 83
Prezenta procedură internă este adoptată de Colegiul director, aprobată prin ordin al Președintelui Consiliului Național pentru Combaterea Discriminării și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.
Articolul 84
Prezenta procedură internă se completează cu prevederile
Ordonanței Guvernului nr. 137/2000 , republicată.
Textul este prelucrat automat din sursa indicată; numerotarea și legăturile pot conține erori. Referințele subliniate duc la actele citate, așa cum au fost identificate de noi.