Decizia nr. 434/2008

Ioan Vida - președinte

Nicolae Cochinescu - judecător

Acsinte Gaspar - judecător

Petre Ninosu - judecător

Ion Predescu - judecător

Puskas Valentin Zoltan - judecător

Augustin Zegrean - judecător

Tudorel Toader - judecător

Simona Ricu - procuror

Claudia Miu - prim-magistrat asistent

Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor

art. 8^1 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 26/2004

privind unele măsuri pentru finalizarea privatizării societăților comerciale aflate în portofoliul Autorității pentru Privatizare și Administrarea Participațiilor Statului și consolidarea unor privatizări, modificată și completată prin

Legea nr. 442/2004 , excepție ridicată de Consiliul Local al Municipiului Pitești și municipiul Pitești în Dosarul nr. 20.858/3/CA//2007 al Tribunalului București - Secția a IX-a contencios administrativ și fiscal.

La apelul nominal lipsesc părțile, față de care procedura de citare este legal îndeplinită.

Cauza fiind în stare de judecată, reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a excepției de neconstituționalitate ca neîntemeiată.

CURTEA,

având în vedere actele și lucrările dosarului, reține următoarele:

Prin Încheierea din 28 septembrie 2007, pronunțată în Dosarul nr. 20.858/3/CA//2007, Tribunalul București - Secția a IX-a contencios administrativ și fiscal a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor

art. 8^1 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 26/2004

privind unele măsuri pentru finalizarea privatizării societăților comerciale aflate în portofoliul Autorității pentru Privatizare și Administrarea Participațiilor Statului și consolidarea unor privatizări, modificată și completată prin

Legea nr. 442/2004 , excepție ridicată de Consiliul Local al Municipiului Pitești și municipiul Pitești într-o cauză având ca obiect o acțiune pentru obligarea emiterii unui act administrativ.

În motivarea excepției de neconstituționalitate autorii acesteia susțin că prevederile

art. 8^1 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 26/2004

încalcă dispozițiile constituționale ale art. 53 alin. (1), deoarece restrâng dreptul de a dispune liber, în condițiile legii organice privind regimul concesiunilor, asupra bunului proprietatea unității administrativ-teritoriale, ale art. 136 alin. (2), întrucât încalcă dreptul de dispoziție al unității administrativ-teritoriale, precum și pe cele ale art. 120 alin. (1).

Tribunalul București - Secția a IX-a contencios administrativ și fiscal apreciază că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată.

Potrivit prevederilor

art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.

Guvernul, în punctul său de vedere, consideră că excepția de neconstituționalitate este întemeiată, întrucât printr-un act normativ de nivelul legii ordinare s-a reglementat concesionarea unor bunuri proprietate publică, prin licitație directă, derogându-se de la

Legea nr. 213/1998

privind proprietatea publică și regimul juridic al acesteia, care este o lege organică. Prevederile criticate încalcă dispozițiile constituționale ale art. 53, întrucât a fost restrâns exercițiului dreptului de a concesiona cu încălcarea "principiului democratic al ocrotirii interesului general", precum și pe cele ale art. 120 alin. (1), deoarece prevederile criticate încalcă principiul autonomiei locale.

Avocatul Poporului apreciază că textul criticat este contrar dispozițiilor art. 136 alin. (4) din Constituție, invocând în acest sens jurisprudența Curții Constituționale prin care s-a statuat că sunt neconstituționale prevederile de lege ce obligă autoritățile publice să atribuie unor persoane juridice nominalizate bunurile proprietate publică de interes local, prin contract de concesiune. Mai apreciază că prevederile criticate contravin și dispozițiilor art. 136 alin. (4) din Constituție, potrivit cărora concesionarea se poate face în condițiile

legii organice, Legea nr. 442/2004

fiind o lege ordinară. Cât privește critica referitoare la încălcarea dispozițiilor art. 120 alin. (1) din Constituție, consideră că acestea nu au incidență în cauză.

Președinții celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere.

CURTEA,

examinând încheierea de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului și Avocatului Poporului, raportul judecătorului-raportor, concluziile procurorului, dispozițiile criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și dispozițiile

Legii nr. 47/1992 , reține următoarele:

Curtea a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 46/1992, să soluționeze excepția de neconstituționalitate.

Autorii excepției de neconstituționalitate critică dispozițiile

art. 8^1 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 26/2004

privind unele măsuri pentru finalizarea privatizării societăților comerciale aflate în portofoliul Autorității pentru Privatizare și Administrarea Participațiilor Statului și consolidarea unor privatizări, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 385 din 30 aprilie 2004. În realitate, aceste dispoziții sunt cuprinse în

Legea nr. 442/2004

pentru aprobarea ordonanței, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1.005 din 1 noiembrie 2004, și anume la articolul unic, punctul 19, cu următorul cuprins: "Se aprobă

Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 26 din 29 aprilie 2004

[...], cu următoarele modificări și completări:

[...]

19. După articolul 52 se introduc articolele 53-55, cu următorul cuprins:

« Art. 53. - Ordonanța Guvernului nr. 45/2004

pentru finalizarea privatizării unor societăți comerciale din portofoliul Autorității pentru Privatizare și Administrarea Participațiilor Statului, aflate în dificultate, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 93 din 31 ianuarie 2004, aprobată cu completări prin Legea nr. 361/2004, se modifică și se completează astfel:

[...]

5. După articolul 8 se introduc articolele 8^1-8^5 cu următorul cuprins:

" Art. 8^1. - Prin derogare de la dispozițiile Legii nr. 219/1998

privind regimul concesiunilor, terenurile aflate în proprietatea publică sau privată a statului, respectiv a unităților administrativ-teritoriale pe care sunt amplasate puncte de vânzare ale Societății Comerciale «Rodipet» - S.A. București, cu excepția celor din municipiul București, se atribuie acesteia printr-un contract de concesiune, la data intrării în vigoare a prezentei ordonanțe."»"

Dispozițiile constituționale pretins încălcate sunt cuprinse la art. 53 alin. (1), referitor la restrângerea exercițiului unor drepturi sau al unor libertăți, la art. 120 alin. (1), în partea referitoare la principiul autonomiei locale, și la art. 136 alin. (2), referitor la garantarea și ocrotirea prin lege a proprietății publice.

1. În ceea ce privește critica de neconstituționalitate referitoare la încălcarea dispozițiilor art. 53 alin. (1) din Constituție

Curtea Constituțională constată că este neîntemeiată susținerea potrivit căreia textul criticat restrânge exercițiul dreptului unității administrativ-teritoriale de a dispune liber de bunurile pe care le administrează, în condițiile legii privind regimul concesiunilor. În principiu, dreptul de proprietate publică este garantat și ocrotit prin lege, acesta însă neavând un caracter imuabil. Chiar în privința concesiunii bunurilor proprietate publică, legiuitorul constituant a prevăzut, la art. 136 alin. (4) din Legea fundamentală, că astfel de bunuri pot fi concesionate în condițiile legii organice. Curtea reține că dreptul de concesiune nu este un intermediu de restrângere a dreptului de proprietate, ci este o instituție juridică ce permite darea în exploatare a bunurilor aparținătoare statului sau unităților administrativ-teritoriale și intrarea lor în circuitul economic.

De asemenea, Curtea mai reține că măsura prevăzută de textul criticat pentru neconstituționalitate poate fi considerată ca fiind menită să asigure "crearea cadrului favorabil pentru valorificarea tuturor factorilor de producție" în domeniul difuzării publicațiilor periodice, fiind deci în consens cu dispozițiile art. 135 alin. (2) lit. a) din Constituție. Pentru a organiza economia României în conformitate cu dispozițiile alin. (1) al aceluiași articol, pe baza principiului liberei inițiative și al liberei concurențe, care garantează funcționarea economiei de piață, statul român a elaborat, la nivel legislativ, strategia de privatizare, care a fost inițiată prin

Legea nr. 15/1990

privind reorganizarea unităților economice de stat ca regii autonome și societăți comerciale, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 98 din 8 august 1990. Atât

Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 26/2004 , cât și

Ordonanța Guvernului nr. 45/2004

se integrează coerent în strategia națională de privatizare. Curtea reține că economia românească, în parte, încă se află în fază de tranziție către economia de piață. De aceea, nu se poate susține, cu temei, că dispozițiile criticate contravin principiilor constituționale anterior menționate, ci că, dimpotrivă, reprezintă o măsură legislativă menită să confere vigoare fostelor unități economice de stat pentru ca la finele procesului de privatizare să devină apte pentru a se menține în viața economică a țării, guvernată de principiile economiei de piață. Textul supus controlului de constituționalitate este în concordanță și cu dispozițiile art. 135 alin. (2) lit. b) din Constituție, potrivit căruia statul trebuie să asigure "protejarea intereselor naționale în activitatea economică, financiară și valutară". Altminteri, ar însemna să se constate că întregul proces de privatizare s-a derulat cu încălcarea Constituției.

2. Referitor la critica de neconstituționalitate privind încălcarea art. 136 alin. (2) din Constituție

Se susține că textul criticat contravine dispozițiilor art. 136 alin. (2) din Constituție pentru că încalcă dreptul de dispoziție al unităților administrativ-teritoriale. Curtea constată că această susținere este neîntemeiată, deoarece condițiile de exercitare a dreptului de dispoziție al acestor unități nu sunt reglementate la nivel constituțional, ci la nivelul legii. De aceea, legiuitorul poate ca, pentru salvgardarea unui interes public, cum ar fi finalizarea procesului de privatizare, să reglementeze, prin lege organică și cu respectarea Constituției, concesionarea unor bunuri proprietate publică în favoarea unor persoane juridice ce desfășoară activități de utilitate publică.

3. În ceea ce privește critica de neconstituționalitate referitoare la încălcarea art. 120 alin. (1) din Constituție

Dispozițiile art. 120 alin. (1) din Constituție se referă la principiul autonomiei locale în cadrul organizării administrației publice din unitățile administrativ-teritoriale, iar nu la existența unei autonomii de decizie în afara cadrului legal, care este general obligatoriu. Prin urmare, critica examinată nu are relevanță în cauză.

Față de aceste considerente expuse în limitele sesizării de neconstituționalitate, Curtea constată că excepția este nefondată, urmând să o respingă ca atare.

Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, precum și al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al

art. 29 din Legea nr. 47/1992 ,

CURTEA CONSTITUȚIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

Respinge excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 8^1 de la articolul unic pct. 19 ( art. 53 pct. 5) din Legea nr. 442/2004

pentru aprobarea

Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 26/2004

privind unele măsuri pentru finalizarea privatizării societăților comerciale aflate în portofoliul Autorității pentru Privatizare și Administrarea Participațiilor Statului și consolidarea unor privatizări, excepție ridicată de Consiliul Local al Municipiului Pitești și municipiul Pitești în Dosarul nr. 20.858/3/CA//2007 al Tribunalului București - Secția a IX-a contencios administrativ și fiscal.

Definitivă și general obligatorie.

Pronunțată în ședința publică din data de 15 aprilie 2008.