Decizie · Curtea Constituțională

Decizia nr. 456/2008

referitoare la excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 208 alin. 1 și art. 209 alin. 1 lit. a), e), g) și i) din Codul penal

prezumat în vigoare

Data actului
22 aprilie 2008
Emitent
Curtea Constituțională
Publicat în
Monitorul Oficial nr. 380 din 20 mai 2008
Citat de
3 acte
Citează
2 acte
Structură
0 articole · 7.310 caractere
Sursă
legislatie.just.ro

Legături cu alte acte

Ce face acest act

Constată neconstituționalitatea unor prevederi din 1

  • Legea nr. 15/1968 21 iunie 1968 (prevederi anume) privind adoptarea Codului penal al României

Textul nu are o structură pe articole recunoscută și este afișat ca atare.

Ioan Vida - președinte

Nicolae Cochinescu - judecător

Aspazia Cojocaru - judecător

Acsinte Gaspar - judecător

Ion Predescu - judecător

Puskas Valentin Zoltan - judecător

Tudorel Toader - judecător

Augustin Zegrean - judecător

Marinela Mincă - procuror

Marieta Safta - magistrat-asistent

Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 208 alin. 1 și art. 209 alin. 1 lit. a), e), g) și i) din Codul penal, excepție invocată de Paul Pintea în Dosarul nr. 1.312/219/2006 al Curții de Apel Cluj - Secția penală și de minori.

La apelul nominal lipsește autorul excepției, față de care procedura de citare este legal îndeplinită.

Ministerul Public pune concluzii de respingere a excepției ca neîntemeiată, arătând că normele criticate nu încalcă dispozițiile constituționale invocate.

CURTEA,

având în vedere actele și lucrările dosarului, reține următoarele:

Prin Încheierea din 12 decembrie 2007, pronunțată în Dosarul nr. 1.312/219/2006, Curtea de Apel Cluj - Secția penală și de minori a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 208 alin. 1 și ale art. 209 alin. 1 lit. a), e), g) și i) din Codul penal, excepție invocată de Paul Pintea.

În motivarea excepției de neconstituționalitate se susține, în esență, că "prin caracterul vag, de excesivă generalitate al reglementării, prin folosirea ambiguă a unor termeni sau expresii cu semnificație și conotații deosebit de cuprinzătoare în ordinea etică și juridică (pe nedrept, împreună, public, noapte, cheie, adevăr, minciună), textele de lege criticate aduc atingere dispozițiilor fundamentale [...], deoarece, în mod obiectiv, nu permit aceluia căruia i se adresează norma de incriminare fixarea unei conduite conform legii. Scopul educativ și preventiv al normei penale nu poate fi atins atât timp cât, datorită modalității sale de formulare, norma de incriminare nu este suficient de clară ori exactă pentru a permite ordonarea conduitei sociale în funcție de cadrul normativ."

Curtea de Apel Cluj - Secția penală și de minori apreciază că excepția este neîntemeiată. Arată că cerința accesibilității legii a fost îndeplinită; Codul penal, precum și toate modificările și completările acestuia sunt publicate în Buletinul Oficial, respectiv în Monitorul Oficial al României, Partea I. Tot astfel, este îndeplinită și cerința previzibilității legii, "termenii folosiți fiind suficient de clari, unora aducându-li-se explicații suplimentare în partea generală a Codului penal, stabilind o normă de conduită asupra căreia nu poate comporta dubii". Se mai arată că "prin textele legale criticate sunt urmărite scopurile legitime menționate în art. 53 din Legea fundamentală", precum și faptul că nu intră în competența Curții Constituționale cenzurarea redactării textului criticat și formularea de propuneri de lege ferenda.

În conformitate cu dispozițiile

art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate ridicate.

Guvernul apreciază că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată, arătând că textele de lege criticate nu încalcă normele constituționale invocate de autorul excepției.

Avocatul Poporului consideră că dispozițiile legale criticate nu încalcă prevederile constituționale și, prin urmare, excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată. Totodată, se apreciază că "autorul critică textul din perspectiva unei omisiuni de reglementare", ceea ce excedează competenței Curții Constituționale.

Președinții celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere cu privire la excepția de neconstituționalitate.

CURTEA,

examinând încheierea de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului și Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și

Legea nr. 47/1992 , reține următoarele:

Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit.d) din Constituție, ale art. 1 alin. (2), art. 2, art. 3, art. 10 și ale

art. 29 din Legea nr. 47/1992 , să soluționeze excepția de neconstituționalitate.

Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie dispozițiile art. 208 alin. 1 și art. 209 alin. 1 lit. a), e), g) și i) din Codul penal, având următorul cuprins:

- Art. 208 alin. 1: "Luarea unui bun mobil din posesia sau detenția altuia, fără consimțământul acestuia, în scopul de a și-l însuși pe nedrept, se pedepsește cu închisoare de la unu la 12 ani.";

- Art. 209: "Furtul săvârșit în următoarele împrejurări:

a) de două sau mai multe persoane împreună;

[...];e) într-un loc public;

[...];g) în timpul nopții;

[...];i) prin efracție, escaladare sau prin folosirea fără drept a unei chei adevărate ori a unei chei mincinoase, se pedepsește cu închisoare de la 3 la 15 ani."

În susținerea excepției se invocă încălcarea prevederilor constituționale cuprinse în art. 53 - Restrângerea exercițiului unor drepturi sau al unor libertăți, precum și a dispozițiilor art. 7 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale - Nicio pedeapsă fără lege.

Examinând excepția de neconstituționalitate ridicată, Curtea constată că aceasta este neîntemeiată.

Astfel, normele criticate, care reglementează infracțiunea de furt, precum și împrejurările în care săvârșirea furtului constituie infracțiunea de furt calificat, nu consacră vreun caz de restrângere a exercițiului unor drepturi sau al unor libertăți fundamentale, în sensul art. 53 din Constituție.

De asemenea, termenii utilizați de legiuitor pentru redactarea acestor norme satisfac cerințele de accesibilitate și previzibilitate a legii, fiind suficient de clari pentru a permite oricărui individ să își regleze conduita. În plus, unele noțiuni, cu caracter mai complex, sunt definite de legiuitor în partea generală a Codului penal - cum ar fi, de exemplu, sintagma în public - art. 152. Așa fiind, nu poate fi reținută nici încălcarea art. 7 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale.

Pentru motivele mai sus arătate, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, precum și al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al

art. 29 alin. (1) și (6) din Legea nr. 47/1992 ,

CURTEA CONSTITUȚIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

Respinge excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 208 alin. 1 și ale art. 209 alin.1 lit.a), e), g) și i) din Codul penal, excepție invocată de Paul Pintea în Dosarul nr. 1.312/219/2006 al Curții de Apel Cluj - Secția penală și de minori.

Definitivă și general obligatorie.

Pronunțată în ședința publică din data de 22 aprilie 2008.

PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE,
prof. univ. dr. IOAN VIDA
Magistrat-asistent,
Marieta Safta

Textul este prelucrat automat din sursa indicată; numerotarea și legăturile pot conține erori. Referințele subliniate duc la actele citate, așa cum au fost identificate de noi.