Decizia nr. 675/2008
referitoare la excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 21 alin. (2) din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004
prezumat în vigoare
Legături cu alte acte
Ce face acest act
Constată neconstituționalitatea unor prevederi din 1
- Legea nr. 554/2004 2 decembrie 2004 (prevederi anume) contenciosului administrativ
Ioan Vida - președinte
Nicolae Cochinescu - judecător
Aspazia Cojocaru - judecător
Acsinte Gaspar - judecător
Ion Predescu - judecător
Puskas Valentin Zoltan - judecător
Augustin Zegrean - judecător
Ion Tiucă - procuror
Claudia-Margareta Krupenschi - magistrat-asistent
Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a prevederilor
art. 21 alin. (2) din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004 , excepție ridicată de Ana Stan în Dosarul nr. 1.057/46/2007 al Curții de Apel Pitești - Secția comercială și de contencios administrativ și fiscal.
La apelul nominal răspunde partea Uniunea Națională a Notarilor Publici din România, prin consilier juridic Valentina-Carmen Dachin, cu delegație depusă la dosar, lipsind celelalte părți, față de care procedura de citare a fost legal îndeplinită.
Având cuvântul asupra excepției de neconstituționalitate, partea prezentă solicită respingerea acesteia, deoarece dispozițiile
art. 21 alin. (2) din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004
nu contravin prevederilor constituționale invocate de autorul excepției. Dimpotrivă, noua cale de revizuire, instituită prin textul de lege criticat, a constituit temeiul de drept pe care reclamantul - autorul excepției - și-a bazat acțiunea în fața instanței de judecată, iar prezenta excepție este ridicată exclusiv în scopul tergiversării soluționării cauzei. Depune note scrise.
Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a excepției de neconstituționalitate ca neîntemeiată. Prevederile legale criticate, prin care este instituit un nou caz de revizuire, nu încalcă dispozițiile constituționale ale art. 126 alin. (2) referitoare la stabilirea numai prin lege a competenței instanțelor judecătorești și a procedurii de judecată și nici ale art. 129 privind folosirea căilor de atac, ci constituie tocmai valorificarea acestor drepturi fundamentale.
CURTEA,
având în vedere actele și lucrările dosarului, reține următoarele:
Prin Încheierea din 30 ianuarie 2008, pronunțată în Dosarul nr. 1.057/46/2007, Curtea de Apel Pitești - Secția comercială și de contencios administrativ și fiscal a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor
art. 21 alin. (2) din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004 .
Excepția a fost ridicată de Ana Stan într-o cauză privind soluționarea unei cereri de revizuire.
În motivarea excepției de neconstituționalitate autorul acesteia arată că
art. 21 alin. (2) din Legea nr. 554/2004 , care adaugă, pe lângă motivele de revizuire stabilite de Codul de procedură civilă, un nou caz pentru exercitarea acestei căi extraordinare de atac, contravine prevederilor art. 21, art. 126 alin. (2) și ale art. 129 din Constituție, deoarece: textul este neclar și instituie norme de procedură privind competența de judecată a instanțelor, cu încălcarea Codului de procedură civilă; nu sunt clar menționate condițiile și termenele stabilite pentru exercitarea dreptului de a cere revizuirea unei hotărâri, precum și natura acestor termene, textul fiind "greu de apreciat ca accesibil și previzibil"; este deficitar și sub aspectul redactării, sintagma "se adaugă la cele prevăzute de Codul de procedură civilă" inducând concluzia că trebuie adăugat un nou motiv de revizuire la art. 322 din același cod, ce urmează a se aplică în toate cazurile, nu numai de contencios administrativ; nu este definită natura juridică a termenului de 15 zile de la pronunțare pentru a se redacta o hotărâre și nici nu sunt stabilite criteriile motivării temeinice necesare pentru cererea de motivare a acelei hotărâri.
Curtea de Apel Pitești - Secția comercială și de contencios administrativ și fiscal opinează în sensul netemeiniciei excepției de neconstituționalitate. Textul de lege criticat nu obstrucționează accesul liber la justiție, exercitarea căilor de atac și nici nu contravine normei constituționale referitoare la stabilirea prin lege a competenței instanțelor judecătorești și a procedurii de judecată,
fiind, la fel ca și Codul de procedură civilă, un astfel de act normativ. De asemenea, legea atacată este accesibilă, dispozițiile art. 21 alin. (1) din aceasta au un caracter previzibil, iar eventuala neconcordanță dintre normele de drept comun în materia revizuirii cuprinse în Codul de procedură civilă și cele speciale cuprinse în
nu constituie un motiv întemeiat de neconstituționalitate a art. 21 alin. (2). În plus, procedura de judecată este cea stabilită de Legea contenciosului administrativ, care se completează cu normele Codului de procedură civilă, iar celelalte aspecte sesizate de autorul excepției, referitoare la natura termenelor procedurale, reprezintă atributul instanțelor judecătorești, care interpretează și aplică legea.
Potrivit dispozițiilor
art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și formula punctele de vedere cu privire la excepția de neconstituționalitate.
Avocatul Poporului, prin punctul de vedere transmis Curții, apreciază că prevederile
art. 21 alin. (2) din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004
sunt constituționale. Textul legal criticat nu încalcă principiul liberului acces la justiție și al dreptului la un proces echitabil, deoarece nu înlătură posibilitatea părților de a beneficia de drepturile și garanțiile procesuale stabilite prin lege. De asemenea, potrivit art. 126 alin. (2) din Constituție, legiuitorul poate institui, în considerarea unor situații deosebite, reguli speciale de procedură, ca și modalități de exercitare a drepturilor procedurale, liberul acces la justiție presupunând posibilitatea neîngrădită a celor interesați de a utiliza aceste proceduri, în formele și modalitățile instituite de lege. În plus, se observă că autorul excepției are în vedere aspecte privind modul de interpretare și aplicare a legii, ceea ce excedează competenței Curții Constituționale.
Președinții celor două Camere ale Parlamentului și Guvernul nu au comunicat punctele lor de vedere.
CURTEA,
examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, susținerile părții prezente, concluziile procurorului și dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și
Legea nr. 47/1992 , reține următoarele:
Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (2), ale
art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992 , să soluționeze excepția de neconstituționalitate.
Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie dispozițiile
art. 21 alin. (2) din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1.154 din 7 decembrie 2004, modificate prin
art. I pct. 30 din Legea nr. 262/2007
pentru modificarea și completarea
Legii contenciosului administrativ nr. 554/2004 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 510 din 30 iulie 2007. Textul de lege criticat are următoarea redactare: "(2) Constituie motiv de revizuire, care se adaugă la cele prevăzute de Codul de procedură civilă, pronunțarea hotărârilor rămase definitive și irevocabile prin încălcarea principiului priorității dreptului comunitar, reglementat de art. 148 alin. (2), coroborat cu art. 20 alin. (2) din Constituția României, republicată. Cererea de revizuire se introduce în termen de 15 zile de la comunicare, care se face, prin derogare de la regula consacrată de art. 17 alin. (3), la cererea temeinic motivată a părții interesate, în termen de 15 zile de la pronunțare. Cererea de revizuire se soluționează de urgență și cu precădere, într-un termen maxim de 60 de zile de la înregistrare."
Autorul excepției consideră că acest text de lege contravine prevederilor constituționale ale art. 126 alin. (2) referitoare la stabilirea numai prin lege a competenței instanțelor judecătorești și a procedurii de judecată, ale art. 129 privind folosirea căilor de atac, cu raportare la art. 322 din Codul de procedură civilă privind revizuirea hotărârilor, și ale art. 21 din Legea fundamentală referitoare la accesul liber la justiție.
Analizând excepția de neconstituționalitate, Curtea constată că autorul acesteia sesizează numeroase aspecte privind interpretarea și aplicarea legii, eventuale necorelări dintre normele Codului de procedură civilă incidente în materia revizuirii și cele ale
art. 21 alin. (2) din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004 , referitoare la un nou motiv de revizuire, precum și anumite lacune de tehnică legislativă de natură să afecteze condițiile de accesibilitate, previzibilitate și claritate ale normei juridice criticate. Conchide, pe aceste temeiuri, că dispozițiile
art. 21 alin. (2) din Legea nr. 554/2004
contravin art. 21, art. 126 alin. (2) și art. 129 din Constituție.
În ceea ce privește critica de neconstituționalitate referitoare la aspecte ce țin de interpretarea și aplicarea legii, precum și necorelarea legislației interne în materia revizuirii, Curtea reține că excepția are caracter inadmisibil, deoarece asemenea probleme nu intră în competența sa, ci constituie atributul exclusiv al instanței de judecată competente, respectiv al legiuitorului.
Cât privește pretinsa contradicție dintre textul de lege examinat și normele constituționale invocate, Curtea observă că aceasta nu poate fi primită.
Articolul 21
alin. (2) din Legea nr. 554/2004
conține norme de procedură prin care se instituie, în mod excepțional, un nou motiv de revizuire și se stabilesc condițiile și termenele în care această cale extraordinară de atac poate fi exercitată. Prin urmare, textul dă expresie prevederilor art. 126 alin. (2) din Constituție, potrivit cărora "Competența instanțelor judecătorești și procedura de judecată sunt prevăzute numai prin lege". În plus, prevederile criticate nu numai că nu împiedică exercitarea liberului acces la justiție și folosirea căilor de atac, ci, dimpotrivă, instituie un nou caz, suplimentar, pentru exercitarea de către persoanele interesate a acestor drepturi constituționale. Faptul că
Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004
prevede instituirea unui nou motiv de revizuire, în considerarea unei situații speciale, și anume pronunțarea hotărârilor rămase definitive și irevocabile prin încălcarea principiului priorității dreptului comunitar, reglementat de art. 148 alin. (2), coroborat cu art. 20 alin. (2) din Constituție, nu poate fi privit ca un motiv de neconstituționalitate a art. 21 alin. (2) din lege, pentru simplul motiv că această lege, la fel ca și Codul de procedură civilă, face parte în egală măsură din categoria singurelor acte normative prin care legiuitorul, potrivit art. 126 alin. (2) din Legea fundamentală, stabilește competența instanțelor judecătorești și procedura de judecată.
În plus, Curtea constată că nu se poate pretinde o concordanță între normele
Legii contenciosului administrativ nr. 554/2004
și cele ale Codului de procedură civilă, astfel cum dorește autorul excepției, atât timp cât în materia revizuirii dreptul comun îl reprezintă Codul de procedură civilă, iar
Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004
este un act normativ cu caracter special, care, potrivit regulii specialia generalibus derogant, derogă de la normele dreptului comun și, totodată, se completează cu acestea, în măsura în care nu este prevăzută în mod expres o altă reglementare. Mai mult decât atât, prin soluționarea excepțiilor de neconstituționalitate, Curtea urmărește conformitatea unui text de lege față de normele și drepturile fundamentale cuprinse în Constituție și în actele juridice internaționale la care România este parte, și nu față de alte prevederi legale din alte acte normative interne cu forță juridică inferioară.
Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, precum și al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al
art. 29 din Legea nr. 47/1992 ,
CURTEA CONSTITUȚIONALĂ
În numele legii
DECIDE:
Respinge excepția de neconstituționalitate a prevederilor
art. 21 alin. (2) din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004 , excepție ridicată de Ana Stan în Dosarul nr. 1.057/46/2007 al Curții de Apel Pitești - Secția comercială și de contencios administrativ și fiscal.
Definitivă și general obligatorie.
Pronunțată în ședința publică din data de 12 iunie 2008.
PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE, prof. univ. dr. IOAN VIDA Magistrat-asistent, Claudia-Margareta Krupenschi _________
Textul este prelucrat automat din sursa indicată; numerotarea și legăturile pot conține erori. Referințele subliniate duc la actele citate, așa cum au fost identificate de noi.