Decizia nr. 529/2008

Ioan Vida - președinte

Nicolae Cochinescu - judecător

Aspazia Cojocaru - judecător

Acsinte Gaspar - judecător

Ion Predescu - judecător

Tudorel Toader - judecător

Augustin Zegrean - judecător

Simona Ricu - procuror

Maria Bratu - magistrat-asistent

Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a prevederilor

art. 21 alin. (1) din Legea nr. 10/2001

privind regimul juridic al unor bunuri preluate în mod abuziv în perioada 6 martie 1945 - 22 decembrie 1989, excepție ridicată de Margareta Wening, Monica Stach Nasta, Maria Dorothea Nasta, prin mandatar, în Dosarul nr. 5.812/30/2006 al Tribunalului Timiș - Secția civilă.

La apelul nominal lipsesc părțile, față de care procedura de citare a fost legal îndeplinită.

Cauza se află în stare de judecată.

Reprezentantul Ministerului Public solicită respingerea excepției ca neîntemeiată.

CURTEA,

având în vedere actele și lucrările dosarului, constată următoarele:

Prin Încheierea din 11 iunie 2007, pronunțată în Dosarul nr. 5.812/30/2006 Tribunalul Timiș - Secția civilă a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a prevederilor

art. 21 alin. (1) din Legea nr. 10/2001

privind regimul juridic al unor bunuri preluate în mod abuziv în perioada 6 martie 1945 - 22 decembrie 1989, excepție ridicată de Margareta Wening, Monica Stach Nasta, Maria Dorothea Nasta, prin mandatar.

În motivarea excepției de neconstituționalitate autorii acesteia susțin, în esență, că dispozițiile

Legii nr. 247/2005

privind reforma în domeniile proprietății și justiției, precum și unele măsuri adiacente, care au modificat parțial conținutul art. 20 alin. (1), în vechea numerotare a legii speciale, respectiv art. 21 alin. (1) în numerotarea sa după republicare, prin introducerea sintagmei "sau de orice altă persoană juridică de drept public", au exceptat de la obligația de restituire în natură a imobilelor preluate abuziv persoana juridică deținătoare care s-a privatizat între timp. Consideră că modificările aduse art. 21 alin. (1) au permis ca o notificare adresată unei persoane juridice private, inițial valabilă în raport cu textul de lege nemodificat, să devină ulterior nevalabilă, ceea ce înseamnă că dispozițiile

Legii nr. 247/2005

retroactivează. Susțin, de asemenea, că textul de lege criticat contravine și art. 16 alin. (1) și (2) din Constituție, întrucât creează o discriminare nejustificată, nelegală și imorală, deoarece în toate celelalte ipoteze

Legea nr. 10/2001

protejează pe solicitanții imobilelor preluate abuziv, exceptându-i doar pe cei care se găsesc în situația fortuită de a afla că societățile comerciale deținătoare au fost privatizate între timp. Totodată, consideră că prevederile criticate sunt contrare și dispozițiilor imperative ale art. 9 din același act normativ, potrivit cărora "imobilele preluate în mod abuziv, indiferent în posesia cui se află în prezent, se restituie în natură în starea în care se află la data cererii de restituire și libere de orice sarcini".

Tribunalul Timiș - Secția civilă apreciază că, în raport cu dispozițiile constituționale ale art. 15 și 16, excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată. Consideră că autorii excepției pornesc de la o interpretare greșită a textului de lege criticat, dedusă din împrejurarea că, înainte de modificarea

art. 21 alin. (1) prin Legea nr. 247/2005 , vechiul text al art. 20 alin. (1) conținea sintagma "orice persoană juridică". Apreciază că o astfel de interpretare este evident contrazisă prin analiza sistematică a întregului act normativ cu caracter reparatoriu. Consideră că modificarea adusă prevederilor

art. 20 alin. (1) din Legea nr. 10/2001

prin

Legea nr. 247/2005

nu schimbă în niciun fel situația juridică creată prin vechea reglementare, scopul urmărit de legiuitorul din 2005 nefiind acela de a micșora sfera persoanelor juridice ce au calitatea de unități deținătoare obligate la restituirea în natură a imobilelor preluate abuziv, ci de a explicita, de a face mai clară și mai ușor de aplicat dispoziția legală cuprinsă în textul de lege criticat. Arată că nu se poate susține că art. 21 alin. (1) retroactivează, întrucât prin modificarea legislativă la care fac referire autorii excepției nu a intervenit vreo modificare a situației juridice a persoanelor îndreptățite la măsurile reparatorii, în raport cu momentul la care cererea lor a fost soluționată. Cât privește neconcordanța între textul de lege criticat și prevederile

art. 9 din Legea nr. 10/2001 , invocată de către autori, consideră că acest aspect excedează competenței instanței de contencios constituțional.

Potrivit

art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.

Guvernul consideră că excepția de neconstituționalitate a prevederilor

art. 21 alin. (1) din Legea nr. 10/2001

este neîntemeiată. Face referire la

Decizia nr. 151/2007 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 256 din 17 aprilie 2007, prin care Curtea Constituțională a respins excepția de neconstituționalitate.

Avocatul Poporului consideră că prevederile de lege criticate sunt constituționale. Totodată, constată că autorul critică prevederile

art. 21 alin. (1) din Legea nr. 10/2001

din perspectiva modului de interpretare și aplicare a prevederilor legale privind restituirea imobilelor, aspect care excedează competenței instanței de contencios constituțional.

Președinții celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.

CURTEA,

examinând încheierea de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului și Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, prevederile de lege criticate, raportate la dispozițiile Constituției, precum și

Legea nr. 47/1992 , reține următoarele:

Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, ale art. 1 alin. (2), ale

art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992 , să soluționeze excepția de neconstituționalitate.

Obiectul excepției de neconstituționalitate îl reprezintă prevederile

art. 21 alin. (1) din Legea nr. 10/2001

privind regimul juridic al unor imobile preluate în mod abuziv în perioada 6 martie 1945 - 22 decembrie 1989, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 798 din 2 septembrie 2005, potrivit cărora "(1) Imobilele - terenuri și construcții - preluate în mod abuziv, indiferent de destinație, care sunt deținute la data intrării în vigoare a prezentei legi de o regie autonomă, o societate sau companie națională, o societate comercială la care statul sau o autoritate a administrației publice centrale sau locale este acționar ori asociat majoritar, de o organizație cooperatistă sau de orice altă persoană juridică de drept public, vor fi restituite persoanei îndreptățite, în natură, prin decizie sau, după caz, prin dispoziție motivată a organelor de conducere ale unității deținătoare."

Textele constituționale considerate a fi încălcate sunt cele ale art. 16 alin. (1) și (2) referitoare la egalitatea cetățenilor în fața legii și a autorităților publice și ale art. 15 alin. (1) și (2) privind principiile universalității și neretroactivității legii.

Analizând criticile de neconstituționalitate, Curtea constată că sunt neîntemeiate pentru considerentele ce urmează.

Textul de lege examinat nu instituie tratament juridic diferit pentru anumite categorii de cetățeni aflate în situații identice, ci are în vedere situația concretă a bunurilor preluate. Din acest text de lege rezultă doar că legiuitorul a considerat, fără a încălca vreo dispoziție constituțională, că în prezent se poate reglementa restituirea către foștii proprietari a imobilelor preluate abuziv care sunt deținute la data intrării în vigoare a

Legii nr. 10/2001 , de o regie autonomă, o societate sau companie națională, o societate comercială la care statul sau o autoritate a administrației publice centrale sau locale este acționar ori asociat majoritar, de o organizație cooperatistă sau de orice altă persoană juridică de drept public.

În ceea ce privește susținerile autorului excepției că, datorită modificărilor aduse prin

Legea nr. 247/2005 , textul de lege criticat este retroactiv, Curtea constată că aceste susțineri nu sunt întemeiate. Așa cum s-a statuat prin

Decizia nr. 253 din 9 martie 2006 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 324 din 11 aprilie 2006, o eventuală diferență de tratament juridic rezultată în urma modificării legii nu reprezintă o problemă de constituționalitate, ci una de succesiune în timp a legii, ce se aplică numai pentru viitor. Astfel, ori de câte ori o lege nouă modifică dispozițiile legale anterioare cu privire la anumite raporturi sociale, toate efectele produse înainte de intrarea ei în vigoare, nu mai pot fi modificate ca urmare a adoptării noii reglementări. Legea nouă este aplicabilă de îndată tuturor situațiilor ce se vor constitui, se vor modifica sau se vor stinge după intrarea ei în vigoare, precum și tuturor efectelor produse de raporturile juridice nou-create. De altfel, a considera întemeiată o atare critică ar însemna să negăm posibilitatea oricărei modificări a legislației în vigoare.

Considerentele acestei decizii sunt valabile și în cauza de față, întrucât nu au intervenit elemente noi, de natură a determina o reconsiderare a jurisprudenței Curții.

Și, în fine, invocarea încălcării prevederilor

art. 9 din Legea nr. 10/2001

nu poate fi primită, deoarece Curtea Constituțională, în exercitarea controlului de constituționalitate, nu examinează dispozițiile de lege criticate decât prin raportare la dispozițiile constituționale și cele cuprinse în convenții și tratate la care România este parte, și nu prin raportare la alte reglementări din legislația internă.

Pentru motivele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, precum și al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al

art. 29 din Legea nr. 47/1992 ,

CURTEA CONSTITUȚIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

Respinge excepția de neconstituționalitate a prevederilor

art. 21 alin. (1) din Legea nr. 10/2001

privind regimul juridic al unor bunuri preluate în mod abuziv în perioada 6 martie 1945 - 22 decembrie 1989, excepție ridicată de Margareta Wening, Monica Stach Nasta, Maria Dorothea Nasta, prin mandatar, în Dosarul nr. 5.812/30/2006 al Tribunalului Timiș - Secția civilă.

Definitivă și general obligatorie.

Pronunțată în ședința publică din data de 13 mai 2008.