Decizia nr. 528/2008

Ioan Vida - președinte

Nicolae Cochinescu - judecător

Aspazia Cojocaru - judecător

Acsinte Gaspar - judecător

Ion Predescu - judecător

Tudorel Toader - judecător

Augustin Zegrean - judecător

Simona Ricu - procuror

Maria Bratu - magistrat-asistent

Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a prevederilor art. 110 alin. 1 și 3 din Codul de procedură civilă, excepție ridicată de Mihaela Predoiu în Dosarul nr. 6.940/42/2006 al Curții de Apel Ploiești - Secția civilă și pentru cauze cu minori și de familie.

La apelul nominal lipsesc părțile, față de care procedura de citare a fost legal îndeplinită.

Cauza se află în stare de judecată.

Reprezentantul Ministerului Public solicită respingerea excepției de neconstituționalitate ca neîntemeiată.

CURTEA,

având în vedere actele și lucrările dosarului, constată următoarele:

Prin Încheierea din 1 februarie 2007, pronunțată în Dosarul nr. 6.940/42/2006, Curtea de Apel Ploiești - Secția civilă și pentru cauze cu minori și de familie a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 110 alin. 1 și 3 din Codul de procedură civilă, excepție ridicată de Mihaela Predoiu într-un recurs formulat în cadrul unui proces de evacuare.

În motivarea excepției de neconstituționalitate autorul acesteia susține, în esență, că prevederile criticate încalcă dreptul la stabilirea locuinței și oferirea unor condiții de locuit care să se circumscrie noțiunii de trai decent. Totodată, consideră că, prin folosirea ca temei de drept a dispozițiilor procedurale criticate, chiriașii care au încheiat contracte de închiriere în baza

Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 40/1999

ar putea fi evacuați din locuință înainte de expirarea termenului de locațiune de 5 ani, ceea ce duce la o inegalitate între chiriași și proprietari.

Curtea de Apel Ploiești - Secția civilă și pentru cauze cu minori și de familie apreciază că textul de lege criticat este constituțional. Totodată, consideră că dispozițiile constituționale ale art. 4, 11, 24, 41 și 54 nu sunt incidente în prezenta cauză.

Potrivit

art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.

Guvernul apreciază că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată, invocând jurisprudența Curții. Arată că dispozițiile constituționale ale art. 4, 11, 20, 41 și 54 nu sunt incidente în prezenta cauză. Consideră că textul de lege criticat nu contravine dispozițiilor constituționale ale art. 16 și 24.

Avocatul Poporului apreciază că prevederile criticate sunt constituționale, nefiind contrare dispozițiilor art. 4 și 16 din Constituție, întrucât se aplică tuturor celor aflați în situația prevăzută de ipoteza normei legale, fără nicio discriminare pe considerente arbitrare. Totodată, consideră că prevederile art. 110 alin. 1 și 3 din Codul de procedură civilă nu contravin dispozițiilor constituționale ale art. 24 și 44. Cât privește celelalte dispoziții constituționale invocate, consideră că acestea nu sunt incidente în prezenta cauză.

Președinții celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.

CURTEA,

examinând încheierea de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului și Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, prevederile de lege criticate, raportate la dispozițiile Constituției, precum și

Legea nr. 47/1992 , reține următoarele:

Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, ale art. 1 alin. (2), ale

art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992 , să soluționeze excepția de neconstituționalitate cu care a fost sesizată.

Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie prevederile art. 110 alin. 1 și 3 din Codul de procedură civilă, având următorul conținut:

"(1)Cererea pentru predarea unui imobil, la împlinirea termenului de locațiune, poate fi făcută înainte de împlinirea acestui termen.

[...]

(3) Președintele mai poate încuviința, în general, înainte de împlinirea termenului, cereri pentru executarea la termen a unor obligațiuni, ori de câte ori va socoti că cererile sunt îndreptățite pentru a preîntâmpina reclamantului o pagubă însemnată pe care acesta ar încerca-o dacă ar aștepta împlinirea termenului."

Autorul excepției invocă încălcarea dispozițiilor constituționale ale art. 4 privind unitatea poporului și egalitatea între cetățeni, ale art. 11 - "Dreptul internațional și dreptul intern", ale art. 16 referitoare la egalitatea în drepturi, ale art. 20 "Tratatele internaționale privind drepturile omului", ale art. 24 alin. (1) privind dreptul la apărare, ale art. 41 relative la muncă și protecția socială a muncii, ale art. 44 privind garantarea proprietății private, ale art. 54 - "Fidelitatea față de țară". Totodată, invocă și încălcarea art. 25 din Declarația Universală a Drepturilor Omului privind dreptul la un trai corespunzător.

Critica de neconstituționalitate se face și prin raportare la prevederile

art. 2, 7, 10, 11, 13, 14 și 23 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 40/1999

privind protecția chiriașilor și stabilirea chiriei pentru spațiile cu destinația de locuințe.

Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea reține că autorul excepției susține neconstituționalitatea prevederilor art. 110 alin. 1 și 3 din Codul de procedură civilă, arătând, în esență, că acestea contravin dispozițiilor constituționale invocate, deoarece posibilitatea promovării de către proprietar a unei acțiuni în restituirea imobilului înainte de expirarea termenului locațiunii este discriminatorie și creează privilegii pentru proprietar.

Analizând aceste critici de neconstituționalitate, Curtea constată că acestea nu sunt întemeiate, deoarece posibilitatea proprietarului de a-și manifesta voința, înainte de împlinirea termenului, privind încetarea raporturilor de locațiune la termenul pentru care a fost încheiat contractul nu îl prejudiciază pe locatar, având în vedere că acesta are în continuare folosința imobilului până la expirarea termenului, dacă locațiunea este încheiată în condițiile legii. În acest sens s-a pronunțat Curtea prin

Decizia nr. 73 din 8 februarie 2007 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 198 din 22 martie 2007.

Curtea reține că legiuitorul a prevăzut însă posibilitatea proprietarului de a cere încetarea raporturilor de locațiune, dacă existența acestora ar duce la producerea unor pagube pentru proprietar înainte de expirarea termenului contractului.

În ce privește invocarea încălcării dispozițiilor constituționale ale art. 4, 11, 20, 41, 44 și 54, Curtea constată că nu sunt relevante pentru soluționarea excepției de neconstituționalitate.

Curtea constată, de asemenea, că invocarea dispozițiilor

art. 2, 7, 10, 11, 13, 14 și 23 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 40/1999

privind protecția chiriașilor și stabilirea chiriei pentru spațiile cu destinația de locuințe nu poate fi primită, deoarece examinarea constituționalității unui text de lege are în vedere compatibilitatea acestui text cu dispozițiile constituționale pretins încălcate, și nu compararea prevederilor mai multor legi între ele și raportarea concluziei ce ar rezultă din această comparație la dispoziții ori principii ale Constituției.

Pentru motivele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, precum și al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al

art. 29 din Legea nr. 47/1992 ,

CURTEA CONSTITUȚIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

Respinge excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 110 alin. 1 și 3 din Codul de procedură civilă, excepție ridicată de Mihaela Predoiu în Dosarul nr. 6.940/42/2006 al Curții de Apel Ploiești - Secția civilă și pentru cauze cu minori și de familie.

Definitivă și general obligatorie.

Pronunțată în ședința publică din data de 13 mai 2008.