Decizia nr. 543/2008

Ioan Vida - președinte

Nicolae Cochinescu - judecător

Aspazia Cojocaru - judecător

Acsinte Gaspar - judecător

Ion Predescu - judecător

Tudorel Toader - judecător

Augustin Zegrean - judecător

Simona Ricu - procuror

Cristina Cătălina Turcu - magistrat-asistent

Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 50 alin. (1) și (2) din

Legea cadastrului și a publicității imobiliare nr. 7/1996 , excepție ridicată de Societatea Comercială "Practic" - S.A. din București în Dosarul nr. 2.347/303/2006 al Curții de Apel București - Secția a IV-a civilă.

La apelul nominal se prezintă apărătorul părții Societatea Comercială "Plevnei" - S.A din București, lipsind autorul excepției și cealaltă parte, față de care procedura de citare este legal îndeplinită.

Președintele constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul pe fond.

Apărătorul părții Societatea Comercială "Plevnei" - S.A din București solicită respingerea excepției, arătând, în esență, că prevederile legale criticate sunt în acord cu sistemul publicității imobiliare așa cum a fost reglementat prin lege și că nu se putea prevedea o altă condiție de comunicare a încheierii decât existența unui drept sau interes legitim.

Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere, ca inadmisibilă, a excepției de neconstituționalitate, apreciind că se solicită completarea textului de lege supus controlului.

CURTEA,

având în vedere actele și lucrările dosarului, reține următoarele:

Prin Încheierea din 16 ianuarie 2008, pronunțată în Dosarul nr. 2.347/303/2006, Curtea de Apel București - Secția a IV-a civilă a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 50 alin. (1) și (2) din

Legea cadastrului și a publicității imobiliare nr. 7/1996 .

În motivarea excepției de neconstituționalitate autorul acesteia arată că "înțelesul pe care instanța îl dă celor două teze ale art. 50, și anume că plângerea împotriva încheierii privind admiterea cererii de înscriere în cartea funciară a unui drept real poate aparține numai celui care a făcut cererea sau persoanelor interesate potrivit mențiunilor din cartea funciară, încalcă prevederile art. 21 alin. (1) și (2) din Constituție". Se arată, de asemenea, că orice persoană ar trebui să aibă dreptul de a formula plângere împotriva încheierii prin care s-a admis cererea privind înscrierea în cartea funciară.

Curtea de Apel București - Secția a IV-a civilă opinează că textul de lege criticat este constituțional, fiecare cerere formulată în justiție trebuind să justifice un interes născut, real și actual al părții.

Potrivit dispozițiilor

art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.

Avocatul Poporului apreciază că excepția de neconstituționalitate a

art. 50 alin. (2) din Legea nr. 7/1996

este întemeiată deoarece prevederile legale criticate înlătură posibilitatea cetățeanului de a se adresa direct justiției, de a solicita încuviințarea de probe și de a se prevala neîngrădit de toate garanțiile pe care le presupune un proces echitabil. Cu privire la prevederile art. 50 alin. (1) din aceeași lege se apreciază că acestea nu contravin dispozițiilor constituționale invocate.

Președinții celor două Camere ale Parlamentului și Guvernul nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate ridicate.

CURTEA,

examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, susținerile apărătorului părții prezente, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și

Legea nr. 47/1992 , reține următoarele:

Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și celor ale art. 1 alin. (2), ale

art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992 , să soluționeze excepția de neconstituționalitate.

Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie dispozițiile art. 50 alin. (1) și (2) din

Legea cadastrului și a publicității imobiliare nr. 7/1996 , care au următorul conținut:

- Art. 50: "(1) Încheierea se comunică celui care a cerut înscrierea sau radierea unui act sau fapt juridic, precum și celorlalte persoane interesate potrivit mențiunilor din cartea funciară, cu privire la imobilul în cauză, în termen de 15 zile de la pronunțarea încheierii, dar nu mai târziu de 30 de zile de la data înregistrării cererii.

(2) Încheierea de înscriere sau de respingere poate fi atacată cu plângere, în termen de 15 zile de la comunicare, la biroul teritorial. Plângerea împotriva încheierii se depune la biroul teritorial și se va înscrie din oficiu în cartea funciară. Oficiul teritorial este obligat să înainteze plângerea judecătoriei în a cărei rază de competență teritorială se află imobilul, însoțită de dosarul încheierii și copia cărții funciare."

Excepția este raportată la prevederile constituționale ale art. 21 alin.(1)-(3) referitoare la accesul liber la justiție și dreptul la un proces echitabil și ale 124 alin. (1) și (2) privind înfăptuirea justiției.

Examinând excepția, Curtea constată că autorul acesteia este nemulțumit de modul în care instanțele de judecată au interpretat și aplicat prevederile legale supuse controlului, solicitând Curții modificarea textului de lege criticat, în sensul că orice persoană să poată ataca cu plângere încheierea de înscriere sau de respingere a înscrierii în cartea funciară.

Or, potrivit

art. 2 alin. (3) din Legea nr. 47/1992

privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, aceasta se pronunță numai asupra constituționalității actelor cu privire la care a fost sesizată, fără a putea modifica sau completa prevederile supuse controlului, așa încât excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 50 alin. (1) și alin. (2) teza întâi și teza a treia din

Legea cadastrului și a publicității imobiliare nr. 7/1996

va fi respinsă ca inadmisibilă.

Cât privește dispozițiile

art. 50 alin. (2) teza a doua din Legea nr. 7/1996 , Curtea observă că prin

Decizia nr. 467 din 22 aprilie 2008 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 422 din 5 iunie 2008, a admis excepția și a constatat că acestea sunt neconstituționale în măsura în care nu permit accesul direct al contestatorului și la instanța de judecată competentă.

Așa fiind, excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 50 alin. (2) teza a doua din

Legea cadastrului și a publicității imobiliare nr. 7/1996

va fi respinsă ca inadmisibilă în temeiul

art. 29 alin. (3) și (6) din Legea nr. 47/1992 .

Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, al art. 1-3,al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al

art. 29 din Legea nr. 47/1992 ,

CURTEA CONSTITUȚIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

Respinge, ca inadmisibilă, excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 50 alin. (1) și (2) din

Legea cadastrului și a publicității imobiliare nr. 7/1996 , excepție ridicată de Societatea Comercială "Practic" - S.A. din București în Dosarul nr. 2.347/303/2006 al Curții de Apel București - Secția a IV-a civilă.

Definitivă și general obligatorie.

Pronunțată în ședința publică din data de 13 mai 2008.