Normativ din 6 octombrie 2008
privind evaluarea stării de siguranță în exploatare a echipamentelor hidroelectromecanice ale evacuatorilor de ape mari ai barajelor NTLH-050
prezumat în vigoare
Capitolul I Dispoziții generale
Articolul 1
Evaluarea stării de siguranță în exploatare a echipamentelor hidroelectromecanice, denumite în continuare EHEM, ale evacuatorilor de ape mari ai barajelor - stavile, vane, clapete etc. - constituie o expertiză tehnică de specialitate care face parte integrantă din expertiza privind evaluarea stării de siguranță în exploatare a barajelor și lacurilor de acumulare sau a barajelor și digurilor care realizează depozite de deșeuri industriale, denumite în continuare baraje. Acestea se supun regulilor generale stabilite prin Metodologia privind evaluarea stării de siguranță în exploatare a barajelor și lacurilor de acumulare - NTLH-022 și prin Metodologia privind evaluarea stării de siguranță în exploatare a barajelor și digurilor care realizează depozite de deșeuri industriale - NTLH-023, aprobate prin
Ordinul ministrului apelor și protecției mediului nr. 116/2002
și
Ordinul ministrului lucrărilor publice, transporturilor și locuinței nr. 289/2002 . Prin excepție, pentru barajele cu autorizație de funcționare în condiții de siguranță în baza expertizei tehnice corespunzătoare, expertiza echipamentelor hidroelectromecanice se poate face și independent, dacă observațiile în exploatare asupra EHEM ridică suspiciuni, cu condiția însușirii acesteia de către expertul pentru evaluarea siguranței barajului.
Articolul 2
Se supun prevederilor prezentului normativ tehnic EHEM care echipează evacuatorii de ape mari ai barajelor și au o capacitate nominală de evacuare mai mare decât 10% din debitul capabil de calcul al tuturor evacuatorilor de ape mari ai barajului, stabilit în funcție de clasa de importanță, potrivit prevederilor STAS 4273-87, sau de categoria de importanță a barajului, potrivit Metodologiei privind stabilirea categoriilor de importanță a barajelor - NTLH-021, aprobată prin
Ordinul ministrului apelor și protecției mediului nr. 115/2002
și
Ordinul ministrului lucrărilor publice, transporturilor și locuinței nr. 288/2002 .
Articolul 3
Evaluarea stării de siguranță în exploatare a EHEM se realizează în condițiile prevăzute de prezentul normativ tehnic de către experți pentru evaluarea siguranței în exploatare a EHEM, pentru baraje încadrate în categoriile de importanță A și B, sau specialiști avizați pentru evaluarea siguranței în exploatare a EHEM, pentru baraje încadrate în categoriile de importanță C și D, denumiți în continuare experți EHEM. Experții EHEM vor fi certificați sau avizați în mod similar cu experții pentru baraje, conform precizărilor din cap. II.
Capitolul II Certificarea și avizarea experților pentru evaluarea stării de siguranță în exploatare a EHEM ale barajelor
Articolul 4
Evaluarea siguranței în exploatare a EHEM, denumită în continuare evaluarea siguranței EHEM, se realizează de experți EHEM constituiți în corpul experților EHEM.
Corpul experților EHEM este constituit din maximum 25 de experți, care vor fi certificați sau avizați, după caz, în conformitate cu Regulamentul privind organizarea și certificarea corpului de experți pentru evaluarea stării de siguranță în exploatare a EHEM care fac parte din barajele încadrate în categoriile de importanță A și B și, respectiv, cu Regulamentul privind organizarea și avizarea corpului de specialiști pentru evaluarea stării de siguranță în exploatare a EHEM care fac parte din barajele încadrate în categoriile de importanță C și D, care se aprobă prin ordin al conducătorului autorității publice centrale din domeniul apelor.
Capitolul III Etapele evaluării siguranței în exploatare a EHEM
Articolul 5
Prin conținut și mod de abordare, evaluarea siguranței EHEM cuprinde două etape ale evaluării siguranței barajului:
a) etapa I, preliminară, se realizează pe baza datelor existente și a inspecției tehnice a echipamentelor, care poate să prevadă un program de investigații suplimentare, strict necesare pentru caracterizarea stării tehnice și a condițiilor de exploatare;
b) etapa a II-a, finală, pe baza etapei I și a rezultatelor investigațiilor suplimentare, care propune lucrările și măsurile necesare aducerii EHEM la nivelul de siguranță conform cerințelor și reglementărilor în vigoare și exigențelor formulate de expertul pentru baraj, precum și concluziile pentru condițiile de exploatare în perioada următoare.
Dacă în etapa I se constată că nu sunt necesare investigații suplimentare, aceasta poate fi declarată ca etapă finală.
Articolul 6
Fiecare etapă se încheie prin întocmirea unui raport de evaluare a siguranței EHEM. Acesta împreună cu toate documentele care au stat la baza întocmirii lui se predau expertului pentru baraj. După avizare expertul pentru baraj îl introduce în documentele expertizei. În cazul în care se consideră necesar, expertul pentru baraj poate solicita expertului EHEM completări sau reevaluări la raportul de evaluare.
Capitolul IV Conținutul documentației privind evaluarea siguranței EHEM
Articolul 7
Documentația privind evaluarea siguranței EHEM cuprinde următoarele elemente, structurate pe capitole:
a) prevederi metodologice generale;
b) datele de bază privind EHEM;
c) Raportul de sinteză asupra comportării în timp a EHEM;
d) Referatul de inspecție tehnică a EHEM;
e) analiza metodelor de defectare, a efectelor și a criticității lor (metoda AMDEC);
f) Raportul de evaluare preliminară a siguranței EHEM;
g) Raportul de evaluare finală a siguranței EHEM;
h) propuneri pentru condițiile de exploatare în perioada următoare.
Dacă expertiza asupra EHEM se face împreună cu expertiza pentru baraj, conținutul documentelor prevăzute la alin. (1) lit. b)-d), f) și g) se introduce sub formă de capitole distincte în documentele similare pentru expertiza barajului.
Secțiunea 1 Datele de bază privind EHEM
Articolul 8
Documentația privitoare la datele de bază ce caracterizează EHEM se întocmește pe baza datelor existente în momentul declanșării expertizei și va cuprinde:
a) descrierea detaliată a echipamentelor, componentele principale, inclusiv planuri, desene, schițe etc.;
b) caracteristicile tehnice și funcționale ale echipamentelor, în mod detaliat;
c) scurta istorie a EHEM, respectiv datele calendaristice și eventual realizatorii, pentru: proiectare, montaj, punere în funcțiune, evenimente grave, reparații capitale (RK), reabilitări sau modificări, înlocuirea unor componente importante etc.;
d) informații asupra calculelor de rezistență și stabilitate: ipoteze, caracteristici ale materialelor, încărcări normate utilizate, coeficienți de siguranță de calcul și verificare, recalculare la RK sau modificarea reglementărilor tehnice etc.;
e) instalații și aparate de măsurare și control al parametrilor funcționării în exploatare a EHEM: descriere, fiabilitate, date furnizate pe perioade;
f) specificații tehnice și de montaj: date calendaristice, controlul calității, documente de control și recepție etc.;
g) evenimente deosebite în timpul execuției, montajului și exploatării, solicitări maxime înregistrate;
h) sinteza consemnărilor din jurnalul evenimentelor și din documentele de constatare ale organelor de control de orice categorie, privitoare la execuția, recepția și funcționarea EHEM; evaluări anterioare ale siguranței;
i) extras cu prevederile regulamentului de exploatare, precum și sintezele rezultatelor urmăririi comportării în timp a construcției privitoare la EHEM și conexiunile acestora cu alte componente ale barajului și amenajării hidrotehnice.
Secțiunea 2 Raportul de sinteză asupra comportării în timp a EHEM
Articolul 9
Raportul de sinteză asupra comportării în timp a EHEM se întocmește pe baza:
a) măsurătorilor la aparate de măsură și control, dacă acestea există;
b) observațiilor personalului de exploatare, consemnate în jurnalul evenimentelor;
c) investigațiilor sistematice periodice.
Articolul 10
Principala modalitate pentru obținerea informațiilor privind comportarea în exploatare a EHEM o constituie sinteza rezultatelor consemnate în rapoartele tehnice ale activităților de investigații periodice, organizate de către deținătorul barajului, și anume: investigații curente (IC), investigații profilactice (IP) și investigații de specialitate (IS).
10.1. IC se efectuează de către personalul de exploatare, conform programului de exploatare aprobat (frecvență cel puțin lunară), au caracter operativ și trebuie să asigure:
a) cunoașterea modului de răspuns al echipamentelor principale și al aparaturii de control - comandă la comenzile de manevrare sau de indicare - semnalizare;
b) verificarea condițiilor de etanșeitate;
c) verificarea modului de funcționare a instalațiilor de prevenire a înghețului pe timpul perioadelor cu temperaturi negative;
d) determinarea unor deformații observabile ale structurii echipamentelor sau ale sistemelor de acționare a acestora.
10.2. IP se efectuează de către personalul de întreținere, conform programului de mentenanță aprobat, dar cel puțin anual, atât pe timpul efectuării operațiilor de întreținere profilactice și/sau reglare a elementelor de control, cât și după fiecare viitură care a impus manevrarea EHEM. Acestea trebuie să furnizeze informații relative la:
a) verificarea și reglarea aparaturii de control - comandă și de indicare - semnalizare;
b) stabilirea gradului de uzură a componentelor cu mișcare continuă;
c) stabilirea limitelor de manevrabilitate a echipamentelor;
d) verificarea și reglarea sistemelor de etanșeitate;
e) verificarea și reglarea instalațiilor de prevenire a înghețului;
f) cuantificarea unor deformații ale structurii echipamentelor sau ale sistemelor de acționare a acestora.
10.3. IS se efectuează, de regulă, cu ocazia și frecvența expertizelor barajului, dar pot fi efectuate și independent de acestea, în situații excepționale, cum ar fi după apariția unor fenomene care au condus la depășirea solicitărilor de calcul sau care au pus în pericol funcționarea ori siguranța echipamentului respectiv. Rezultatele investigațiilor speciale realizate în situații excepționale se cuprind în Raportul de sinteză asupra comportării în timp a EHEM.
10.4. În Raportul de sinteză asupra comportării în timp a EHEM se vor consemna informații privitoare la:
a) schema de organizare a activității de urmărire a comportării EHEM în exploatare, responsabilitățile compartimentelor și persoanelor cu anumite funcții, pregătirea profesională a personalului de exploatare și supraveghere;
b) frecvența observațiilor, măsurătorilor și investigațiilor asupra EHEM (IC și IP);
c) solicitările EHEM în cursul perioadei de exploatare analizate;
d) infiltrații și etanșări imperfecte, cu specificația cantitativă;
e) evenimente deosebite și măsuri adoptate.
Secțiunea 3 Referatul de inspecție tehnică a EHEM
Articolul 11
Inspecția tehnică a EHEM constituie o investigație de specialitate însoțită de probe de manevră și se realizează de către personal specializat, sub conducerea expertului EHEM, care va fi asistat de o echipă formată, la cererea sa, din personalul deținătorului barajului, dotat cu aparatura corespunzătoare.
Articolul 12
Expertiza EHEM, respectiv investigațiile de specialitate, se planifică din timp, înainte de inspecția tehnică pentru baraj și în afara perioadelor în care sunt probabile viituri importante, cu obținerea de către deținătorul barajului a tuturor aprobărilor necesare pentru scoaterea temporară din funcțiune și efectuarea de manevre de probă succesive la diferite EHEM, cu sau fără lansarea batardourilor, inclusiv pentru condițiile hidraulice din aval.
Articolul 13
Investigațiile se fac asupra tuturor ansamblurilor, subansamblurilor și elementelor EHEM, în primă etapă prin metode calitative, respectiv vizual, tactil sau auditiv, cu metode simple, urmărind apariția unor fenomene nedorite - deformații, deplasări sau jocuri, uzură, coroziune superficială și profundă, starea contactelor electrice, a cablurilor, a motoarelor, a instalațiilor de automatizare etc. Pentru elementele suspecte de defecțiuni se utilizează, într-o etapă ulterioară, investigații cantitative efectuate prin măsurători micrometrice, cu ultrasunete, gammagrafie etc., în funcție de situație. Se va acorda o atenție deosebită investigării acelor elemente care, în caz de defectare, pot provoca blocarea sau incapacitatea de manevră a EHEM. Rezultatele acestor investigații vor fi consemnate ca atare, conform procedurilor de exploatare.
Articolul 14
Manevrele de probă pentru fiecare EHEM se realizează în condițiile prevăzute în instrucțiunile de exploatare. Dacă expertul EHEM solicită condiții speciale, solicitarea se va face în scris, sub semnătură.
Manevrele de probă constau în:
a) comanda de pornire, voită sau automată, la atingerea unui parametru prestabilit;
b) comanda de oprire, voită sau automată, la atingerea unui parametru prestabilit;
c) probele de funcționare în sarcină, pe toată cursa sau pe o parte din cursă, a echipamentului respectiv.
În cursul manevrelor de probă se va urmări și consemna orice fel de comportament anormal: vibrații, blocări tranzitorii, deplasări inegale ale extremităților stavilelor sau clapetelor, infiltrații și pierderi de apă, zgomote, declanșarea protecțiilor electrice la pornire etc.
Articolul 15
Se supun probelor complete de funcționare grupurile electrogene de siguranță, inclusiv înregistrarea timpului de atingere a puterii nominale de la darea comenzii de pornire și până la cuplarea în sistemul de alimentare cu energie al EHEM.
Articolul 16
Se vor consemna incidentele, accidentele sau avariile anterioare prin descrierea acestora, tipul de intervenții și specificarea observațiilor asupra eficienței și durabilității remedierilor efectuate.
Articolul 17
Se va consemna situația materialelor, pieselor de schimb și mijloacelor din dotarea permanentă - accese, scule și unelte, mijloace de ridicare etc. - pentru realizarea operativă a intervențiilor în caz de defectare în perioade critice, cum ar fi, spre exemplu, perioadele de viituri.
Articolul 18
Referatul de inspecție tehnică a EHEM se va încheia cu concluzii și recomandări privitoare la:
a) stabilirea indicatorului de stare (S) a elementelor sau subansamblurilor fiecărui EHEM în tabelul nr. 1 - AMDEC, conform grilei de cotare din tabelul nr. 5, dacă expertiza impune aplicarea metodei AMDEC;
b) studii necesare în etapa a II-a, dacă este cazul, pentru completarea informațiilor privind starea EHEM și finalizarea expertizei;
c) remedieri urgente necesare pentru continuarea exploatării;
d) revizuirea programului de observații, investigații și măsurători din cadrul IC și IP.
Secțiunea 4 Analiza metodelor de defectare, a efectelor și a criticității lor (metoda AMDEC)
Articolul 19
Evaluarea siguranței EHEM prin metoda AMDEC se face în mod obligatoriu pentru barajele încadrate în categoriile de importanță A și B. În mod justificat, ea se poate aplica și pentru barajele încadrate în categoriile de importanță C și D.
Articolul 20
Metoda AMDEC poate fi definită ca o metodă inductivă, potrivită pentru sisteme hidroelectromecanice de tipul stavilelor și vanelor, statuată prin norme recunoscute oficial în cadrul Uniunii Europene. AMDEC este o tehnică de analiză care are ca obiectiv evaluarea și garantarea fiabilității, a mentenabilității, a disponibilității și a securității echipamentelor tehnice prin prevenirea defectării. În faza de exploatare se aplică varianta sa operațională.
Metoda descrisă în prezentul normativ constituie o modificare și adaptare a metodei AMDEC la studiul evaluării siguranței EHEM asociate barajelor.
Aplicarea metodei AMDEC se face pentru fiecare EHEM în parte și implică parcurgerea succesivă a următoarelor etape:
a) definirea sistemului ce trebuie analizat (EHEM);
b) identificarea modurilor posibile și imaginabile de defectare;
c) analiza cauzelor defectărilor;
d) analiza efectelor defectărilor;
e) analiza posibilităților de compensare a efectelor;
f) evaluarea riscului asociat fiecărui mod de defectare (criticitate);
g) propunerea remedierilor și a măsurilor de prevenire a defectării.
Articolul 21
Din motive practice, cele 7 etape logice prevăzute la art. 20 se grupează în 4 etape practice, având în total 21 de operații, și anume:
Etapa I - Inițierea
1. Definirea sistemului de studiat
2. Definirea fazelor de funcționare
3. Definirea obiectivelor analizei
4. Constituirea grupului de lucru
5. Stabilirea planului de acțiune
6. Punerea la punct a suportului studiului
Etapa a II-a - Descompunerea funcțională
7. Decuparea sistemului
8. Identificarea funcțiilor subansamblurilor
9. Identificarea funcțiilor elementelor
Etapa a III-a - Analiza AMDEC
Faza a III-a a) - Analiza mecanismelor (modurilor) de defectare
10. Identificarea modurilor de defectare
11. Cercetarea cauzelor
12. Cercetarea efectelor
13. Recenzarea modurilor de defectare
Faza a III-a b) - Evaluarea criticității
14. Estimarea timpilor de intervenție
15. Evaluarea criteriilor de cotare
16. Calculul criticității (riscului asociat fiecărui mod de defectare)
Faza a III-a c) - Propuneri de acțiuni corective
17. Analiza acțiunilor corective
18. Calculul noii criticității
Etapa a IV-a - Sinteza
19. Ierarhizarea defectelor
20. Lista elementelor (situațiilor) critice
21. Lista recomandărilor
Etapa I - Inițierea
Articolul 22
Definirea sistemului de studiat, pentru care se aplică AMDEC, implică cunoașterea și sistematizarea tuturor datelor ce definesc structura sistemului conform documentațiilor tehnice sau observațiilor și releveelor. Pentru echipamente relativ noi există, de regulă, documentații tehnice și cartea construcției. Pentru echipamente mai vechi sau/și pentru care informația documentară este sumară sau lipsește, definirea sistemului necesită observații, măsurători și relevee.
Din datele sistematizate în această operațiune trebuie să rezulte: subansamblurile și elementele sistemului supus analizei, performanțele și funcțiile acestora, interconexiunile dintre elemente, nivelul și natura redundanțelor, durata operațiunilor din funcționarea sistemului, intervalele dintre probele, observațiile și controalele periodice, metodele aplicate pentru probe și controale, activitățile de intervenție corectivă, importanța sistemului în ansamblul amenajării, date asupra personalului de deservire (număr, permanență, nivel de instruire), limitele tehnice ale sistemului, domeniul de intervenție posibil, abordabil.
Articolul 23
Definirea fazelor de funcționare implică cunoașterea și sistematizarea proceselor de pornire/oprire a sistemului sau ale fazelor de operare, modul de funcționare, circuitele de comandă și mentenanță. Este necesar să se precizeze: toate modurile de funcționare a sistemului: normal, cu alimentare proprie de energie, manual etc., variațiile admise de configurații și parametri, poziția sistemului și componentelor sale critice în diferite faze de funcționare. Prin acestea trebuie să se stabilească performanțele minime admise și cerințele minime de siguranță pentru modul de funcționare normal.
Articolul 24
Definirea obiectivelor analizei implică verificarea și ameliorarea siguranței în funcționare a EHEM ale evacuatorilor de ape mari, în sensul aducerii în limite acceptabile a probabilităților de indisponibilitate a fiecărui subansamblu și element al sistemului. Limitele acceptabile ale probabilităților de indisponibilitate sunt stabilite separat prin analiza probabilității de depășire a debitului capabil al evacuatorului și, respectiv, a probabilității de rupere a barajului prin deversare.
Articolul 25
Constituirea grupului de lucru interdisciplinar, format din 3-5 persoane, în funcție de importanța și complexitatea sistemului analizat, este necesară pentru acoperirea domeniilor de specialitate specifice fiecărui echipament tehnic.
Grupul de lucru trebuie să cuprindă:
a) un responsabil de studiu, cu putere și capacitate de decizie; este preferabil ca acesta să fie chiar expertul însărcinat cu evaluarea stării de siguranță în exploatare a barajului care are asociate EHEM respective sau expertul EHEM;
b) o persoană familiarizată cu aplicarea metodei AMDEC;
c) specialiști în domeniile specifice EHEM: ingineri de profil mecanic, electric, electronist, automatist etc.
În cazul în care o persoană întrunește cunoștințe temeinice în mai multe dintre domeniile menționate la alin. (2) și își asumă răspunderea pentru expertiză, numărul membrilor poate fi restrâns și până la unul singur.
Articolul 26
Stabilirea planului de acțiune al grupului de lucru se face în funcție de termenele contractuale ale studiului, de posibilitățile de procurare a informațiilor strict necesare și suficiente, de posibilitățile de vizitare și investigare a EHEM pe teren, de eventuale determinări și măsurători cantitative asupra unor caracteristici ale materialelor sistemului care pot fi anticipate după o primă documentare, de constrângeri personale ale membrilor grupului etc.
Articolul 27
Suportul studiului se constituie într-un dosar AMDEC, în care sunt cuprinse instrumentele de analiză, elaborate pe baza datelor din literatura de specialitate și adaptate cazului particular analizat. În principiu, dosarul trebuie să cuprindă:
a) grilele și metodele de cotare a criticității, ce se utilizează în operațiile 15 și 16 prevăzute la art. 21;
b) limita admisibilă a criticității;
c) tabloul cu datele studiului, completat în cursul etapei a III-a;
d) foile de sinteză, întocmite la finalul studiului - în etapa a IV-a.
Modelele documentelor menționate vor fi prezentate în tratarea etapei a III-a.
Etapa a II-a - Descompunerea funcțională
Articolul 28
Descompunerea funcțională a sistemului EHEM constituie etapa principală a analizei AMDEC și are ca scop principal cunoașterea foarte bună a funcțiilor echipamentelor hidroelectromecanice și a componentelor sale, spre a putea analiza riscurile unor disfuncții. Analiza AMDEC se combină în cadrul acestei etape cu analiza funcțională. Dacă este posibil, descompunerea funcțională trebuie realizată de către proiectantul sistemului sau de un colectiv de specialitate care cunoaște bine EHEM respective, fiind validată și însușită de echipa de lucru. Se recomandă ca pentru EHEM mai vechi, la care documentația existentă este sumară sau absentă, descompunerea funcțională să fie făcută chiar de grupul de lucru. De asemenea, se recomandă ca operațiunea de descompunere să se materializeze în reprezentări grafice sintetice și intuitive: decuparea în blocuri funcționale, scheme funcționale, scheme de flux etc.
Articolul 29
Decuparea sistemului EHEM în blocuri funcționale este structurată, de regulă, sub o schemă arborescentă, mergând cu detalierea până la un nivel, pe de o parte, considerat necesar pentru acuratețea studiului și, pe de altă parte, permis de datele și informațiile disponibile sau/și accesibile. Un exemplu de asemenea schemă este reprezentat în figura 1. *Font 8* ┌- - - - - - - - - - - - ┐ ┌─────────────────────┐ |Echipament tehnic | │ EHEM │ └- - -- - - - - - - - - -┘ │ al stavilarului │ └──────────┬──────────┘ ┌──────────────────┼──────────────────┐ ┌- - - - - - - - - - - - ┐ ┌──────┴───────┐ ┌────────┴───────┐ ┌────────┴────────┐ |Unități functionale | │Stavila camp 1│ │ Stavila camp 2 │ │ Stavila camp 3 │ └- - ── - - - - - - - - -┘ └──────┬───────┘ └────────────────┘ └─────────────────┘ ┌─┴──────────────────┬────────────────────┬──────────────- ┌- - - - - - - - - - - - ┐ ┌──────┴───────┐ ┌────────┴───────┐ ┌────────┴────────┐ |Sub-ansamble | │Corp stavila +│ │ Dispozitive de │ │ Dispozitive de ├ - - - └- - ── - - - - - - - - -┘ │ articulatii │ │ ridicare │ │ comanda │ └───┬──────────┘ └────────┬───────┘ └─────────────────┘ | ┌────────────────────┼────────────────────┬──────────────- ┌- - - - - - - - - - - - ┐ ┌──────┴───────┐ ┌────────┴───────┐ ┌────────┴────────┐ |Organe | │Motor-reductor│ │Lanturi, cabluri│ │Pinioane, tamburi├ - - - └- - ── - - - - - - - - -┘ └──────┬───────┘ └────────────────┘ └─────────────────┘ ├────────────────────┬────────────────────┬──────────────- ┌- - - - - - - - - - - - ┐ ┌──────┴───────┐ ┌────────┴───────┐ ┌────────┴────────┐ |Componente elementare I | │ Motor │ │ Cuplaj │ │ Reductor ├ - - - └- - ── - - - - - - - - -┘ └──────┬───────┘ └────────┬───────┘ └────────┬────────┘ ┌- - - - - - - - - - - - ┐ | | | |Componente elementare II| | | | └- - ── - - - - - - - - -┘ Figura 1 Schema arborescentă a unui sistem EHEM prin decupare în blocuri -----------
Articolul 30
Identificarea funcțiilor subansamblurilor constă în determinarea funcțiilor de serviciu, principale și reactive.
Funcțiile principale corespund serviciilor asigurate de produs pentru a răspunde necesităților utilizatorului.
Funcțiile reactive sunt reacțiile, rezistențele sau adaptările subansamblurilor la elementele mediului exterior din vecinătate, cu care acestea sunt în interacțiune: alte elemente materiale, operatori, condiții ambientale, surse de energie etc. Identificarea lor se face prin inventarierea mediilor înconjurătoare, iar descrierea lor prin caracteristici tehnice sau performanțe.
Fiecare mediu de vecinătate trebuie precizat prin caracteristicile sale. Funcțiile de serviciu și funcțiile tehnice ale subansamblurilor pot fi reprezentate pe scheme și/sau grafice.
Identificarea funcțiilor de serviciu este necesară ca etapă intermediară pentru identificarea cât mai completă și mai ușoară a modurilor de defectare și a cauzelor acestora, punând întrebarea: "Ce anume poate împiedica realizarea funcției?"
Articolul 31
Identificarea funcțiilor elementelor este necesară ca etapă intermediară, pentru identificarea cât mai completă și mai ușoară a modurilor și cauzelor de defectare.
Funcția unui element reprezintă rolul pe care acesta îl îndeplinește în cadrul unui subansamblu astfel încât să asigure buna funcționare a acestuia.
De regulă, într-un tabel AMDEC se indică toate funcțiile subansamblului sau ale elementului. Se recomandă ca exprimarea sau formularea funcțiilor să se facă printr-un verb la infinitiv, urmat de unul sau mai multe complemente, de exemplu: "a prelua un efort", "a etanșa", "a transmite o sarcină", "a ghida o piesă", "a centra un element", "a amortiza vibrații", "a detecta o mișcare" etc.
Etapa a III-a - Analiza AMDEC
Articolul 32
Analiza AMDEC constă în identificarea disfuncțiilor potențiale sau a celor deja constatate, pe echipamentul analizat sau pe echipamente similare, punerea în evidență a elementelor critice și propunerea unor acțiuni corective care să amelioreze până la limite acceptabile siguranța în exploatare. Etapa a III-a se conduce element cu element, la nivelul de aprofundare propus și constituie partea esențială a studiului. Suportul de lucru al etapei a III-a îl constituie tabelul AMDEC, prezentat în tabelul nr. 1, a cărui completare implică studiul succesiv al elementelor sistemului și, respectiv, parcurgerea fazelor a III-a a), a III-a b) și a III-a c). În continuare, pentru fiecare combinație cauză - efect se procedează la evaluarea criticității C [faza a III-a b)] și la analiza acțiunilor corective [faza a III-a c)].
Faza a III-a a) - Analiza mecanismelor (modurilor) de defectare
Articolul 33
Un mod de defectare este o manifestare fizică concretă la nivelul unui element caracterizat prin una dintre următoarele disfuncții:
a) pierderea neașteptată a unei funcții;
b) absența funcției în cazul unei solicitări;
c) degradarea progresivă a unei funcții (alterarea performanțelor);
d) apariția intempestivă a funcției.
Modul de defectare se poate propaga de la un element la altul sau poate evolua în timp. Fiecărei funcții i se pot asocia mai multe feluri (moduri) de defectare.
Identificarea modurilor de defectare posibile se face printr-un studiu calitativ asupra modurilor și situațiilor care ar putea să conducă la neasigurarea funcțiilor EHEM. Pe cât posibil, identificarea trebuie să fie exhaustivă pentru fiecare fază distinctă de funcționare și pentru fiecare nivel ales de detaliere a sistemului.
Tabelul nr. 1
Metoda AMDEC - EHEM (se scrie denumirea de identificare)
Amenajarea ȘI deținătorul EHEM analizat
ANALIZA MODURILOR DE DEFECTARE, A CAUZELOR, A EFECTELOR și CRITICITĂȚII LOR
AMDEC operațional
Sistemul/Subsistemul supus analizei
Faza de funcționare
Datele analizei
Pag./nr.
Elementul decupat
Funcția
Mod de defectare
Cauză
Efect
Detectare
TI
Criticitatea (riscul)
Acțiunea corectivă
F
G
N
S
C
0
1
2
3
4
5
6
7
8
9
10
11
12
Se indică simbolul și denumirea elementului decupat, la cel mai mic nivel selectat.
Se indică toate funcțiile tehnice și de serviciu (inclusiv de securitate).
Pentru funcțiile considerate importante din punctul de vedere al obiectului analizei (care împiedică manevra de deschidere)
Cauzele primare posibile sau imaginabile ale fiecărui mod de defectare relevant
Pentru cauzele primare identificate, luate succesiv: - se indică succesiv efectele cele mai grave și defectările cele mai probabile; - se estimează TI pentru eventuala mentenanță corectivă; - se evaluează nivelurile de frecvență F, gravitate G, nondetectare N, stare S și criticitate C a combinațiilor "cauză-mod-efect". Se repetă procedura pentru toate cauzele primare posibile.
Se repetă procedura pentru toate modurile de defectare identificate.
Se repetă procedura pentru toate funcțiile relevante din punctul de vedere al analizei.
Se repetă procedura pentru toate elementele decupate, de la nivelul cel mai mic la nivelul sistemului în ansamblu.
Articolul 34
Cercetarea cauzelor posibile de defectare se face pentru fiecare mod de defectare identificat.
Cauza este o împrejurare, un eveniment inițiator sau un lanț de evenimente, aflată/aflat la originea unui mod de defectare, provenind din proiectarea, construcția, exploatarea sau întreținerea și repararea curentă a elementului studiat, a subansamblurilor sau a sistemului EHEM. Cauza poate fi internă sau externă elementului.
Un mod de defectare poate avea mai multe cauze, iar o cauză poate fi la originea mai multor moduri diferite de defectare. Exemple de cauze: subdimensionare, defect intern de material, montare defectuoasă, exploatare neconformă cu instrucțiunile, uzura naturală sau prematură, șoc, suprasarcină, oboseală etc.
În tabelul AMDEC se notează numai cauzele primare de defectare a elementelor situate înainte de elementul studiat. Recomandări pentru identificarea cât mai completă a cauzelor și modurilor de defectare se găsesc în literatura de specialitate. Extrase din aceasta sunt prezentate în anexa nr. 1.
Articolul 35
Cercetarea efectelor asupra sistemului EHEM sau asupra utilizatorilor acestuia se face pentru fiecare combinație "cauză - mod de defectare".
Efectele sunt consecințe ale defectelor asupra funcționării EHEM, disponibilității EHEM, calității serviciului (de exemplu, viteza de manevră), costului lucrărilor de întreținere și reparații, securității personalului de exploatare sau asupra mediului. Un mod de defectare poate produce, simultan sau succesiv, mai multe efecte. Mai multe moduri de defectare pot avea același efect. Efectele pot fi cumulate sau eșalonate.
În tabelul AMDEC se consemnează numai efectele cele mai grave, în funcție de obiectivele studiului.
Obiectivele studiului vizează depistarea eventualelor stări de indisponibilitate a stavilelor la efectuarea oricărei manevre de deschidere a câmpului de evacuare.
Articolul 36
Recenzarea modurilor de defectare constă din recapitularea modurilor posibile de defectare pentru fiecare combinație "cauză - mod de defectare". În tabelul AMDEC se consemnează numai modurile de defectare perfect verosimile sau/și întâlnite în practica de exploatare.
Faza a III-a b) - Evaluarea criticității (riscului de defectare)
Articolul 37
Evaluarea criticității defectelor pentru fiecare element constituie aspectul cantitativ al analizei și se face în funcție de celelalte criterii de cotație independente (figura 2).
Evaluarea criticității se referă la situația reală a EHEM în momentul analizei, constatată prin inspecție, documentare și eventual determinări și măsurători în situ. Odată cu evaluarea criticității se evaluează și timpul de intervenție TI. ┌────────────────────┐ ┌────────────────────────────┤DEFECTAREA ANALIZATA├─────────────────┐ │ └─────┬────────┬─────┘ │ │ │ │ │ │ ┌─────────────────────────┘ │ │ │ │ ┌───────────────┘ │ │ │ │ │ │ v v v │ ┌──────────┐ ┌─────────────┐ ┌─────────────┐ ┌─────────────┐ │ │ CAUZA │ │ MOD │ │ EFECTE │ │ FENOMENE │ │ │primară a ├────>│de defectare ├────>│ grave ale │ │ constatate │ │ │defectului│ │ │ │ defectului │ │la inspecție │ │ └────┬─────┘ └─────────────┘ └──────┬──────┘ └─────────────┘ │ │ │ │ └──────────────────┐ │ │ │ │ v v v ┌ - - - - - - - - ─┐ ┌ - - - - - - ┐ ┌ - - - - - -─┐ ┌-- - - - - -─┐ | Nivel de | | Nivel de | | Nivel de | | Nivel de | | probabilitate al | |frecvență - F| |gravitate - G| | stare - S | |non-detectării - N| └-- - ─┐- - - ┘ └ - - -┬- - - ┘ └ - - -┬- - -─┘ └ - - - ┬ - - - - -┘ │ │ │ │ │ │ ┌──────────────┘ └──────────────────┐ │ │ │ │ │ │ │ v v v v ┌──────────────────────────────────────────┐ │NIVEL DE CRITICITATE => C = F x G x N x S│ └──────────────────────────────────────────┘ Figura 2. Principiul evaluării criticitatii
Articolul 38
Estimarea timpilor de intervenție se referă la estimarea duratei mentenanței corective pentru fiecare combinație "cauză - mod - efect", astfel încât remedierea să se poată face înainte de apariția vârfului viiturii, când EHEM este din nou disponibil.
Estimarea timpilor de intervenție depinde nu numai de defect, ci și de dotarea, eficiența și de disponibilitatea imediată a echipelor de mentenanță. Noțiunea de timp de intervenție (TI) este utilă pentru cotarea în continuare a nivelului de gravitate.
În general TI se determină prin însumarea timpului de diagnosticare, a timpului de reparare și a timpului de repunere în funcțiune. În funcție de situație se mai pot adăuga timpii de aprovizionare cu piese de schimb sau materiale și timpii de mobilizare a unor echipe de intervenție speciale, care nu se află în mod obișnuit la amenajarea hidrotehnică unde funcționează EHEM.
Având în vedere natura analizei de tip AMDEC, se urmărește TI care se limitează la minute sau cel mult la 1-2 ore, dacă hidrograful de viitură are creștere lentă sau există avertizare, prognoză sau instrucțiuni de pregolire a lacului.
Articolul 39
Criteriile de criticitate F, G, N și S, precum și timpul de intervenție TI se consemnează în tabelul AMDEC prin nivelul lor, apreciat de grupul de lucru pe baza datelor din tabelele nr. 2-5.
Articolul 40
Cotarea frecvenței F se face conform grilei din tabelul nr. 2, prin apreciere, pe baza datelor din literatura de specialitate, a experienței experților și a datelor statistice obținute la echipamente identice sau similare de la amenajarea analizată sau de la amenajări similare.
Tabelul nr. 2
Grila de cotare pentru frecvența F
Probabilitatea (frecvența) defectărilor
Nivel de frecvență F (cotare)
Definire
Defectări improbabile rare
1
Fenomene puțin verosimile sau verosimile, foarte rare, improbabile pe durata de viață a EHEM
Defectări probabile rare
2
Fenomene ce pot apărea aproximativ o dată pe durata de viață a EHEM
Defectări puțin frecvente
3
Fenomene ce pot apărea rar (de 2-5 ori) pe durata de viață a EHEM
Defectări frecvente
5
Apar cel puțin o dată pe an (sau o dată la cca. 10-15 manevre succesive)
Defectări foarte frecvente
5
Apar cel puțin o dată pe lună (sau peste o dată la 10 manevre succesive)
Articolul 41
Cotarea gravității consecințelor G se face conform grilei din tabelul nr. 3, prin apreciere, pe baza datelor din literatura de specialitate, a experienței experților și a datelor obținute la echipamente identice sau similare de la amenajarea analizată sau de la amenajări similare.
Tabelul nr. 3
Grila de cotare pentru gravitatea consecințelor G
Nivel de gravitate G
Cotare
Definire
Gravitate neglijabilă
1
Consecințe neglijabile:
- nu împiedică manevra de deschidere;
- se remediază fără indisponibilizarea echipamentului, în timp T<TI.
Gravitate minoră
2
Consecințe minore:
- poate împiedica manevra normală pe timp foarte scurt (T<TI);
- se remediază în timp T<TI, fără intervenții în exteriorul spațiilor protejate și curent accesibile sau se poate executa manevra manuală.
Gravitate serioasă
3
Consecințe serioase:
- poate împiedica manevra pe timp practic nelimitat (T>10 TI);
- se remediază în timpi mai mari decât 2-4 TI, cu intervenții de reparare și deblocare în exterior (aer liber), dar în zone accesibile la ape mari;
- manevra se poate executa aproape sigur prin acționare manuală sau prin tragere cu macara-portal ori cu alt utilaj permanent de acționare a EHEM.
Gravitate majoră
4
Consecințe majore:
- poate împiedica manevra EHEM pe timp nelimitat;
- nu se poate remedia în timpul trecerii unei viituri;
- manevra nu se poate executa prin acționare manuală sau prin tragere cu macara-portal;
- manevra nu se poate executa în timpul trecerii unei viituri, dar există deschidere suplimentară de rezervă sau există evacuator fuzibil.
Gravitate catastrofică
5
Consecințe catastrofice:
- poate împiedica manevra EHEM pe timp nelimitat;
- defecțiunea se poate remedia numai în timp relativ îndelungat (după trecerea viiturii), numai cu lansarea batardourilor, și nu există posibilitatea de acționare manuală și nici deschidere suplimentară de rezervă sau evacuator fuzibil.
Articolul 42
Cotarea nivelului de probabilitate pentru nondetectarea anticipată a defecțiunilor N se face conform grilei din tabelul nr. 4, prin apreciere, pe baza datelor din literatura de specialitate, a experienței experților și a datelor statistice obținute la echipamente identice sau similare de la amenajarea analizată sau de la amenajări similare.
Articolul 43
Cotarea stării actuale S a fiecărui element sau subansamblu se face pe baza celor constatate în timpul efectuării inspecției de specialitate, în cadrul inspecției efectuate pe teren, potrivit grilei prevăzute în tabelul nr. 5. Constatările se referă la observarea și depistarea prin examinare sau în cursul manevrelor de probă: deformații, fisuri, coroziune, uzură, pierderi de ulei, vibrații, zgomote etc.
Tabelul nr. 4
Grila de cotare a nivelului N de probabilitate pentru nondetectare
Nivelul N de probabilitate pentru nondetectare
Cotare
Definire
Detectare sigură
1
Defecțiuni sigur detectabile: - detectare datorată evidenței; - semn premergător evident datorită degradării; - dispozitiv automat de detectare (alarmă).
Detectare probabilă
2
Defect detectabil cu probabilitate mare: - semn premergător al defectului ușor de detectat, printr-o acțiune curentă de verificare a operatorului (control periodic sau inspecție zilnică - săptămânală).
Detectare posibilă
3
Defect detectabil cu probabilitate redusă: - semn premergător al defectului detectabil, dar care necesită o acțiune specială curentă de verificare a operatorului (control amănunțit periodic ori inspecție cel puțin lunară).
Detectare improbabilă
4
Defect dificil de detectat: - semn premergător al defectului dificil de detectat, care necesită o acțiune specială neobișnuită de verificare cu mijloace complexe (demontarea subansamblelor, gammagrafiere etc.)
Detectare imposibilă
5
Defect nedetectabil: - nu există semne premergătoare defectării.
Articolul 44
Evaluarea criteriilor de cotare are drept scop evaluarea nivelului atins prin criteriile de frecvență F, gravitate G, probabilitate de nondetectare N și stare actuală S pentru fiecare combinație "cauză - mod - efect". Evaluarea nivelurilor se face utilizând grilele de cotare din tabelele nr. 2-5 prin apreciere, pe baza cunoștințelor membrilor grupului de lucru asupra disfuncționalităților, consultând băncile de date, istoricul avariilor, schimburi de experiență, literatură tehnică de specialitate etc. Explicații privind criteriile de cotare utilizate sunt prezentate în art. 45-48.
Tabelul nr. 5
Grila de cotare pentru starea actuală S
Starea elementului sau subansamblului
Nivel stare S (cotare)
Definire
Foarte bună
1
Nu se constată defecțiuni.
Bună
2
Se constată defecțiuni minore și locale, care afectează elemente a căror cedare (rupere) nu conduce la indisponibilitatea de manevră a EHEM pe perioada acoperită de expertiză (autorizația de funcționare).
Satisfăcătoare (acceptabilă în starea existentă)
3
Se constată defecțiuni care afectează elemente a căror cedare (rupere) nu conduce la indisponibilitatea de manevră a EHEM, cu condiția executării unor acțiuni corective (reparații, înlocuiri) într-un interval de timp mai mic decât TI.
Nesatisfăcătoare (inacceptabilă fără corecții)
4
Se constată defecțiuni la elemente sau subansambluri a căror cedare (rupere) poate conduce la indisponibilitatea de manevră a EHEM; continuarea exploatării barajului se poate face numai după acțiuni corective de eliminare a defecțiunilor în timp T>>TI, constatată printr-o nouă inspecție de specialitate (expertiză).
Proastă, necorectabilă
5
Se constată defecțiuni grave, necorectabile prin acțiuni de mentenanță; continuarea exploatării barajului se poate face numai după RK sau înlocuirea EHEM.
Articolul 45
Probabilitatea de apariție a defectelor sau "indicele de frecvență" este probabilitatea de apariție a unui mod de defectare ca urmare a unei cauze particulare, dublet "mod - cauză", luând în considerare acțiunile de prevenire aplicate sau avute în vedere în momentul efectuării studiului.
Exprimarea cantitativă se face, de regulă, prin raportul "număr de cazuri probabile/timp". Nivelul sau indicele de frecvență F se determină cu ajutorul grilei din tabelul nr. 2.
Articolul 46
Gravitatea defectelor este direct legată de efecte și ia în considerare acțiunile de reducere a efectelor. Aceasta este luată în considerare la momentul întocmirii studiului.
Exprimarea gravității se poate referi la diferite aspecte, cum ar fi: depășirea capacității evacuatorului, deversarea peste baraj cu efecte mergând până la ruperea acestuia, degradarea materială a EHEM, costuri de reparații și mentenanță, securitatea operatorilor, efecte asupra mediului înconjurător etc. Nivelul sau indicele de gravitate G se determină cu ajutorul grilei din tabelul nr. 3.
Articolul 47
Probabilitatea de nondetectare a defectelor se referă la nedetectarea în timp util a cauzelor posibile ale unui mod de defectare, înainte ca acestea să se manifeste și suficient de timpuriu pentru a le putea elimina, înainte de situația de necesitate de manevră, care poate apărea, practic, oricând.
Probabilitatea de nondetectare depinde, pe de o parte, de natura defectului, respectiv de posibilitatea de observare precoce a unei anomalii semnificative și, pe de altă parte, de acțiunile de detectare practicate, cum ar fi observații, inspecții, măsurători, sau avute în vedere în momentul analizei. Nivelul sau indicele de nondetectare N se determină cu ajutorul grilei din tabelul nr. 4.
Articolul 48
Starea reală a EHEM în momentul întocmirii studiului este aprecierea asupra unor fenomene sau defecțiuni constatate cu ocazia inspecției tehnice speciale asociate expertizei. Nivelul său S se determină cu ajutorul grilei din tabelul nr. 5.
Articolul 49
Criticitatea unui defect potențial al EHEM C se asociază unei combinații "cauză - mod - efect" și înglobează criteriile de frecvență, gravitate, probabilitate de nondetectare și stare reală a EHEM. Valoarea să se calculează ca produs al criteriilor:
C = F G N S
pentru fiecare element sau subansamblu al acestuia.
Dacă mai multe EHEM ale unui baraj sunt identice, valorile F, G și N vor fi, de asemenea, identice, dar valorile S pot fi diferite, ca urmare a constatărilor diferite făcute cu ocazia inspecției.
Valorile F, G, N și S aferente unui element trebuie să fie logic compatibile.
Criticitatea unui ansamblu EHEM - stavilă, clapetă, vană etc. - este egală cu cea mai mare dintre criticitățile oricăruia dintre elementele sau subansamblurile sale, respectiv cel mai mare risc de defectare. Un exemplu de completare a unui fragment din tabelul AMDEC, pentru o stavilă segment acționată cu cabluri, fără posibilități de acționare manuală, este prezentat în tabelul din anexa nr. 2.
Articolul 50
Ierarhizarea provizorie a defectelor după valoarea criticității, în ordine descrescătoare, se face pentru fiecare echipament hidroelectromecanic (stavilă, clapetă, vană etc.), precum și pentru ansamblul EHEM ale barajului supus expertizei și permite stabilirea ordinii de analiză și realizare a acțiunilor corective.
Faza a III-a c) - Propuneri de acțiuni corective
Articolul 51
Această fază constă din elaborarea de propuneri de acțiuni în scopul micșorării criticității. Acțiunile trebuie să se justifice din punct de vedere economic în comparație cu alte remedii posibile, oricare ar fi acestea, până la demolarea și abandonarea amenajării.
Articolul 52
Analiza acțiunilor corective se face pentru fiecare combinație "cauză - mod - efect". Acțiunile corective sunt mijloacele, dispozitivele, procedurile sau documentele care conduc la diminuarea valorii unuia sau mai multor niveluri - frecvență, gravitate, nondetectare, stare - și, în consecință, la reducerea criticității. Aceste acțiuni pot fi: de prevenire a defectelor, de detectare preventivă a acestora sau de reducere a efectelor.
Analiza acțiunilor corective poate fi făcută în diferite moduri, în funcție de obiectivele concrete ale studiului într-un caz dat. Astfel, pot fi avute în vedere numai defectele critice sau toate defectele, în mod sistematic, ori defectele peste un anumit nivel de criticitate.
Articolul 53
Calculul noii criticități se face după propunerea și analiza acțiunilor corective, permițând aprecierea impactului acestora și decizia asupra oportunității lor. Echipa de lucru trebuie să aprecieze dacă mărimea avantajelor potențiale aduse de micșorarea criticității defectelor acoperă costul acțiunilor corective. În cazul special al stăvilarelor cu diguri de pământ, practic orice acțiune corectivă este oportună și rentabilă. Este necesar să se țină seama că aplicarea unor măsuri corective poate aduce noi disfuncții, care trebuie analizate într-o nouă etapă, prin reluarea parțială a analizei AMDEC. Rezultatul este materializat într-un tabel nou AMDEC, similar cu cel descris la art. 49 alin. (1) și tabelul nr. 1 sau tabelul din anexa nr. 2.
Etapa a IV-a - Sinteza
Articolul 54
Sinteza constă în efectuarea bilanțului studiului și în furnizarea elementelor pentru evaluarea gradului de siguranță, pentru definirea și precizarea măsurilor necesare și pentru luarea deciziei privind admisibilitatea exploatării amenajării analizate, în condiții de risc acceptabil.
Sinteza se face pentru fiecare echipament hidroelectromecanic în parte - stavilă, clapetă, vană etc. -, precum și pentru ansamblul EHEM ale unui baraj.
Articolul 55
Ierarhizarea defectelor ia în considerare factorii care intră în componența criticității, după aplicarea măsurilor corective.
Ierarhizarea poate utiliza diferite metode formale. Cea mai simplă este ierarhizarea în ordine descrescătoare a valorilor C ale criticității. De asemenea, poate fi utilizată și metoda deciziei multicriteriale. Rezultatele pot fi reprezentate în diferite forme grafice sugestive, cum ar fi histograme, grafice etc.
Operațiunea de ierarhizare permite echipei de lucru și, în special, decidenților care analizează și aprobă studiul să aprofundeze problematica și să asimileze rezultatele aplicării metodei AMDEC, facilitându-se și îmbunătățindu-se astfel procesul decizional.
Articolul 56
În mod teoretic, valorile C ale criticității pot să varieze între 1, care reprezintă situația optimă, ideală, și valoarea maximă 5x5x5x5 = 625, care reprezintă o situație catastrofală, existând 53.128 de combinații intermediare. În mod practic, datorită unor incompatibilități logice, valoarea maximă și numărul de combinații vor fi mai mici, dar cu valori apropiate.
Dacă echipa de lucru stabilește un criteriu de criticitate special pentru un anumit caz EHEM [C(lim)], defectele se clasifică în critice și noncritice, după cum C > C(lim), respectiv C < C(lim). Uneori, defectele pot fi considerate critice dacă gravitatea este importantă, de exemplu, G ≥ 4, fapt ce poate împiedica manevra pe timp nelimitat. Decizia trebuie luată de echipa de lucru, în funcție de situația particulară a fiecărui caz analizat.
Articolul 57
În mod orientativ, în funcție de valoarea C a criticității, se indică, în tabelul nr. 6, domeniile de siguranță EHEM, tipul de măsuri corective corespunzătoare și coeficientul de indisponibilitate p al unui EHEM. Acestea constituie elementul principal în calculul debitului capabil al unui evacuator echipat cu mai multe EHEM diferite.
Tabelul nr. 6
Domeniul de criticitate - valori C limită
Nivelul de siguranță al EHEM
Acțiuni (măsuri) corective generale
Coeficientul de indisponibilitate p al EHEM (orientativ)
1 - 5
Foarte bun
Mentenanță normală
0,0001
5 - 40, dar G <= 3 și S <= 3
Bun
Mentenanță normală
0,001
40 - 150, dar G <= 4 și S < 4
Satisfăcător
Reparații periodice, program pe baza inspecțiilor profilactice anuale
0,01
150 - 350, dar G < 5 și S < 5
Nesatisfăcător
Reparații pe bază de proiect, cu întreruperea temporară a exploatării
0,1
> 350 sau G=5 ori S=5
Inadmisibil
Oprirea exploatării până la RK sau înlocuire
< 0,1
Articolul 58
Lista elementelor (situațiilor) critice permite recenzarea și recapitularea ordonată a punctelor slabe ale EHEM și a elementelor critice ale acestora. Ea permite luarea unor decizii de ameliorare pe termen lung a proiectării, reabilitării, reparării și mentenanței echipamentelor hidroelectromecanice ale evacuatorilor de ape mari ai barajelor.
Articolul 59
Lista recomandărilor sau a acțiunilor propuse permite recenzarea în vederea ierarhizării după ordinea de prioritate a acestora. Această listă se introduce în capitolul de recomandări al expertizei pentru evaluarea siguranței în exploatare a barajului. În consecință, vor fi întocmite, în vederea aprobării și finanțării, programe de acțiune și proiecte vizând ameliorarea condițiilor de exploatare în siguranță a barajelor.
Secțiunea 5 Raportul de evaluare preliminară a siguranței EHEM
Articolul 60
Raportul de evaluare preliminară a siguranței EHEM se întocmește de către expertul EHEM, potrivit prevederilor NTLH-022 adaptate la EHEM, la care se vor adăuga concluziile analizei AMDEC.
Dacă raportul preliminar pentru EHEM relevă faptul că nu mai sunt necesare informații suplimentare, atunci acesta devine raport final și este valabil 2 ani de la încheierea expertizei preliminare pentru baraj, putând fi inclus în raportul de expertiză finală pentru baraj.
Secțiunea 6 Raportul de evaluare finală a siguranței EHEM
Articolul 61
Raportul de evaluare finală a siguranței EHEM se întocmește de către expertul EHEM și constituie parte a raportului de evaluare finală a siguranței barajului prevăzut la art. 14 din NTLH-022. Raportul se întocmește pe baza raportului de evaluare preliminară, completat și modificat conform rezultatelor investigațiilor suplimentare pentru EHEM, inclusiv refacerea analizei AMDEC, dacă este cazul.
Secțiunea 7 Propuneri pentru condițiile de exploatare în perioada următoare
Articolul 62
Propunerile privind condițiile și măsurile de continuare a exploatării EHEM se fac pe baza analizei AMDEC și a opiniilor experților EHEM și constituie un capitol separat din propunerile de continuare ale raportului de evaluare finală a siguranței barajului, prevăzut la art. 14 din NTLH-022.
Capitolul V Dispoziții finale
Articolul 63
Răspunderea privind respectarea exigențelor de performanță referitoare la siguranța EHEM revine expertului EHEM certificat/avizat. Acesta răspunde personal, în condițiile legii, pentru soluțiile și/sau recomandările făcute, inclusiv pentru consecințele aplicării acestora.
Aplicarea soluțiilor și/sau recomandărilor expertului EHEM certificat/avizat este în sarcina beneficiarului expertizei (deținătorul cu orice titlu al barajului), care răspunde, conform legii, de siguranță barajelor, lucrărilor hidrotehnice și echipamentelor aferente acestora.
Articolul 64
Angajarea expertului EHEM se face de către beneficiarul expertizei (deținătorul cu orice titlu al barajului), în condițiile legii, cu consultarea expertului principal pentru evaluarea siguranței în exploatare a barajului.
Articolul 65
Documentația de evaluare a siguranței în exploatare a barajului, împreună cu documentația de evaluare a siguranței EHEM, se înaintează pentru analiză și avizare în condițiile prevăzute la art. 17 din NTLH-022.
Articolul 66
La avizarea documentației de evaluare a siguranței în exploatare a barajului participă și expertul pentru evaluarea siguranței echipamentelor hidroelectromecanice, posibil și persoane de specialitate din echipa de lucru a acestuia.
Articolul 67
Anexele nr. 1 și 2 fac parte integrantă din prezentul normativ.
Anexa 1 -------
la normativ
-----------
Lista cauzelor principale de defectare
sau incapacitate de manevră a stavilelor
Raportul general la cel de al XX-lea Congres Internațional al Marilor Baraje (Beijing, 2000) reține următoarele cauze principale de defectare sau incapacitate de manevră a stavilelor (cu numerotația din raportul original):
2.5.2.2. Degradări datorate îmbătrânirii:
● iregularitatea întreținerii;
● deteriorarea oțelului și a altor materiale;
● coroziunea părților mobile;
● coroziunea cablurilor și lanțurilor de acționare (coroziune interioară a cablurilor superficial gresate, miez inox SUA);
● coroziunea lagărelor; frecări mari (f> 0,6), solicitări uriașe, rulmenți;
● ruperea pieselor la cilindrii de acționare hidraulică (pierderi ulei, coroziune).
2.5.2.3. Solicitări excepționale:
● viituri foarte mari (peste cele de calcul);
● ruperi de tije, articulații din cauza flotorilor și gheții;
● blocarea batardourilor;
● întreruperea alimentării cu energie electrică;
● acces imposibil (distrus, întrerupt).
2.5.2.4. Reglementări (numeroase reguli de concepție și exploatare, norme și regulamente):
● revizuirea capacității de evacuare a tuturor barajelor;
● înlocuirea batardourilor de lemn cu batardouri metalice sau vane gonflabile;
● alimentarea cu energie din 2-3 surse independente până la bornele motorului;
● analiza efectelor plutitorilor și lemnelor imersate, măsuri;
● lățimea minimă a deschiderilor (funcție de situație);
● garantarea accesului la orice zonă, în orice moment și în orice condiții;
● eliminarea manevrelor manuale;
● două posturi de comandă pentru fiecare stavilă;
● programe de inspecție, probe și întreținere;
● inspecția nișelor și pragurilor (depuneri, coroziune).
Raportul face o sinteză a cauzelor de defectare și/sau indisponibilitate. Dintre acestea, se pot enumera (cu numerotația din raportul original):
Cauze externe:
● îmbătrânire;
● coroziune, cavitație;
● încrustare, îngheț, obiecte străine, tasări;
● nerespectarea condițiilor de exploatare, manevre greșite;
● setare incorectă a aparatelor de manevră finale;
● insuficientă ungere a tuturor dispozitivelor care necesită aceasta;
● insuficientă întreținere a lanțurilor (cablurilor, tijelor);
● netratarea contra coroziunii (inclusiv internă, sub straturi acoperitoare de vopsea sau vaselină).
Cauze interne:
a) proces de proiectare defectuos;
b) construcție incorectă;
c) erori de construcție;
d) folosire de materiale improprii (cu defecte);
e) greșeli la echipare și montaj;
f) dificultăți sau lipsa posibilităților de ungere.
a) Proces de proiectare defectuos - 10 cauze, dintre care:
● posibilitatea infiltrațiilor de apă în instalații;
● posibilitatea influențării funcționării stavilelor prin dilatarea sau mișcarea părții de construcție;
● aerarea imperfectă a jetului/lamei deversant/deversante.
b) Construcție incorectă - 20 din cauze, dintre care:
● realizarea ghidajelor la stavilele cu alunecare;
● construcția pragurilor inferioare (neetanșeitate, încălzire);
● construcția clapetelor cu reacții dinamice nedorite;
● imposibilitatea ungerii lagărelor stavilelor sau clapetelor în timpul manevrelor (mișcării);
● defectarea sistemului electric de alimentare cu energie.
c) Erori de construcție - 32 de cauze, dintre care:
● crearea de goluri (porozitate) în construcție, care permit accesul apei, conduc la coroziune și gelivitate;
● proiectarea defectuoasă a elementelor de etanșare (abraziune și distrugerea lor);
● defecte la etanșarea cutiilor de viteze ale mecanismelor stavilei;
● ocuparea comutatorilor poziționali cu funcții (operații) imperfecte;
● subdimensionarea șuruburilor și buloanelor de prindere a consolelor;
● subdimensionarea construcției clapetei, care poate conduce la deformații mari după încărcare.
d) Alegere improprie a materialelor pentru elementele de etanșare - 3 cazuri.
e) Greșeli la echipare și montaj - 11 cauze, dintre care:
● defecte la etanșarea stavilei;
● ancorarea (prinderea) insuficientă a pieselor metalice de partea de construcție;
● defectarea cablului de alimentare cu energie a motorului diferitelor mecanisme;
● ruperea transmisiei în cutia de viteze.
f) Dificultăți sau lipsa posibilităților de ungere - 8 cazuri, toate referitoare la inaccesibilitatea în anumite zone și locuri și/sau în anumite condiții.
Anexa 2 -------
la normativ
-----------
Metoda AMDEC (adaptată) - Stavilă segment nr. 3,
acționată cu cabluri
Amenajarea ȘI deținătorul
ANALIZA MODURILOR DE DEFECTARE, A CAUZELOR, A EFECTELOR și CRITICITĂȚII LOR
AMDEC
Sistemul/Subsistemul supus analizei
Faza de funcționare
Datele analizei
Pag./nr.
Elementul decupat
Funcția
Mod de defectare
Cauză
Efect
Detectare
TI
Criticitatea (riscul)
Acțiunea corectivă
F
G
N
S
C
0
1
2
3
4
5
6
7
8
9
10
11
12
A. Subansamblul de acționare motor-reductor
Motor
furnizare putere
lipsă energie electrică
rupere LEA
lipsă putere, nefuncționare
imposibil
3
3
4
4
1
48
dublare LEA + grup electrogen
ardere bobinaj
suprasarcină
nefuncționare
imposibil
2
2
4
4
1
32
motor rezervă
Cuplaj
transmite cuplul de rotație
rupere
oboseală material
nefuncționare
control de specialitate
4
2
4
2
1
16
cuplaj de rezervă
Reductor
schimbă viteza și forța
gripare
ungere insuficientă
blocare stavilă
control ulei + ungere
> 10
2
6
2
2
48
Verificare periodică ulei
Tambur
asigură înfășurarea cablului
deformare
Suprasarcină + defect material
funcționare dificilă
imposibil
> 10
1
3
4
1
12
-
Lagărele tamburului
susține și permite rotirea tamburului
încălzire excesivă
ungere insuficientă
funcționare lentă
AMC
1
3
2
2
1
12
-
Arborele tamburului
asigură mișcarea sincronă a tamburului
rupere
oboseală material
nefuncționare instalație
control de specialitate
> 10
1
6
2
1
12
-
B. Subansamblul cabluri și elemente de conducere a acestora
Cablurile
ridică stavila
rupere
oboseală material
nefuncționare
control de specialitate
6
2
6
2
2
48
blocare stavilă
deformații structură
nefuncționare
probe de ridicare
> 10
3
6
1
2
36
.......
.......
.......
........
.........
.........
.....
......
--------------
Textul este prelucrat automat din sursa indicată; numerotarea și legăturile pot conține erori. Referințele subliniate duc la actele citate, așa cum au fost identificate de noi.