Decizia nr. 957/2008

Acsinte Gaspar - președinte

Nicolae Cochinescu - judecător

Petre Lăzăroiu - judecător

Ion Predescu - judecător

Puskas Valentin Zoltan - judecător

Tudorel Toader - judecător

Augustin Zegrean - judecător

Ion Tiucă - procuror

Marieta Safta - magistrat-asistent

Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor

art. 99 alin. (1) pct. 8 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 195/2002

privind circulația pe drumurile publice, excepție invocată de Constantin Nueleanu în Dosarul nr. 12.090/211/2007 al Judecătoriei Cluj-Napoca.

La apelul nominal lipsesc părțile, față de care procedura de citare este legal îndeplinită.

Cauza fiind în stare de judecată, președintele acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public.

Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a excepției ca neîntemeiată, arătând că normele criticate nu încalcă dispozițiile constituționale invocate.

CURTEA,

având în vedere actele și lucrările dosarului, reține următoarele:

Prin încheierea di 14 martie 2008, pronunțată în Dosarul nr. 12.090/211/2007, Judecătoria Cluj-Napoca a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor

art. 99 alin. (1) pct. 8 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 195/2002

privind circulația pe drumurile publice, excepție invocată de Constantin Nueleanu.

În motivarea excepției de neconstituționalitate se susține, în esență, că dispozițiile legale criticate sunt neconstituționale, deoarece obligația de a purta centura de siguranță încalcă dreptul persoanei de a dispune de ea însăși și aduce atingere vieții intime, private și de familie. Totodată, arată că această obligație nu servește în niciun mod interesului public, deoarece prin faptul purtării sau nepurtării centurii de siguranță nu se încalcă în niciun fel drepturile sau libertățile celor din jur sau morala și, prin urmare, nerespectarea ei nu poate constitui contravenție și nu poate fi sancționată ca atare.

Judecătoria Cluj-Napoca apreciază că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată, arătând că obligația instituită prin textul de lege criticat reprezintă o măsură de ordin legislativ menită să asigure protejarea vieții, sănătății și integrității fizice a persoanelor, în acord cu exigențele comunitare în materie, concretizate în prevederile Directivei Consiliului Uniunii Europene din 16 decembrie 1991 de apropiere a legislațiilor statelor membre privind utilizarea obligatorie a centurii de siguranță în vehicule cu o capacitate mai mică de 3,5 tone, publicată în Jurnalul Oficial al Comunității Europene L 373 din 31 decembrie 1991.

În conformitate cu dispozițiile

art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate ridicate.

Avocatul Poporului, referindu-se și la jurisprudența Curții Constituționale în materie, consideră că textul de lege criticat este constituțional.

Președinții celor două Camere ale Parlamentului și Guvernul nu au comunicat punctele lor de vedere cu privire la excepția de neconstituționalitate.

CURTEA,

examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și

Legea nr. 47/1992 , reține următoarele:

Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (2), ale

art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992 , să soluționeze excepția de neconstituționalitate.

Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie dispozițiile

art. 99 alin. (1) pct. 8 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 195/2002

privind circulația pe drumurile publice, având următorul cuprins: "Constituie contravenții și se sancționează cu amendă prevăzută în clasa I de sancțiuni următoarele fapte săvârșite de către persoane fizice: [...]

8. nerespectarea obligației pasagerilor aflați într-un autovehicul de a purta, în timpul deplasării pe drumurile publice, centura sau dispozitivele de siguranță omologate."

Dispozițiile constituționale invocate în susținerea excepției sunt cele ale art. 1 alin. (3) privind statul român de drept, ale art. 23 alin. (1) privind inviolabilitatea libertății individuale și a siguranței persoanei și ale art. 26 alin. (2) privind dreptul persoanei fizice de a dispune de ea însăși. Se invocă, de asemenea, prevederile art. 8 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului și ale art. 17 din Pactul internațional cu privire la drepturile civile și politice, care consacră dreptul la respectarea vieții private și de familie.

Examinând excepția de neconstituționalitate astfel cum a fost formulată, Curtea constată că a mai statuat în jurisprudența sa, de exemplu, prin

Decizia nr. 1.172 din 11 decembrie 2007 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 54 din 23 ianuarie 2008, că obligația instituită în sarcina conducătorilor de autovehicule și persoanelor care ocupă locuri prevăzute prin construcție cu centuri sau dispozitive de siguranță ori omologate de a le utiliza reprezintă măsuri de ordin legislativ menite să asigure protejarea vieții, sănătății și integrității fizice a persoanelor, iar necesitatea impunerii unei astfel de obligații a fost dovedită de studii care au relevat că purtarea centurilor sau a dispozitivelor de siguranță reduce riscul producerii unor accidente mortale sau cu consecințe grave pe drumurile publice. Această obligație este în acord cu exigențele Uniunii Europene, concretizate în prevederile Directivei Consiliului Uniunii Europene din 16 decembrie 1991, de apropiere a legislațiilor statelor membre privind utilizarea obligatorie a centurii de siguranță în vehiculele cu o capacitate mai mică de 3,5 tone (publicată în Jurnalul Oficial al Comunităților Europene L 373/26 din 31 decembrie 1991). Așa fiind, Curtea a constatat că textul de lege care reglementează sancțiunea pentru nerespectarea obligației conducătorilor de autovehicule și a persoanelor care ocupă locuri prevăzute prin construcție cu centuri sau dispozitive de siguranță omologate de a le purta în timpul circulației pe drumurile publice, obligație impusă de dispozițiile art. 36 alin. (1) din aceeași ordonanță de urgență, nu aduce atingere prevederilor constituționale ale art. 20 referitoare la tratatele internaționale privind drepturile omului, ale art. 22 alin. (1) referitoare la dreptul la viață și la integritate fizică și psihică, ale art. 23 alin. (1) privind inviolabilitatea libertății individuale și a siguranței persoanei, ale art. 26 alin. (2) privind dreptul persoanei de a dispune de ea însăși și ale art. 53 referitoare la restrângerea exercițiului unor drepturi sau al unor libertăți.

Întrucât nu au intervenit elemente noi, considerentele de principiu care fundamentează jurisprudența mai sus menționată sunt valabile și în prezenta cauză.

Pentru motivele mai sus arătate, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, precum și al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al

art. 29 din Legea nr. 47/1992 ,

CURTEA CONSTITUȚIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

Respinge excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor

art. 99 alin. (1) pct. 8 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 195/2002

privind circulația pe drumurile publice, excepție invocată de Constantin Nueleanu în Dosarul nr. 12.090/211/2007 al Judecătoriei Cluj-Napoca.

Definitivă și general obligatorie.

Pronunțată în ședința publică din data de 25 septembrie 2008.