Decizia nr. 967/2008

Acsinte Gaspar - președinte

Nicolae Cochinescu - judecător

Petre Lăzăroiu - judecător

Ion Predescu - judecător

Puskas Valentin Zoltan - judecător

Tudorel Toader - judecător

Augustin Zegrean - judecător

Ion Tiucă - procuror

Marieta Safta - magistrat-asistent

Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 16 alin. (1) și (7), art. 17, art. 18, art. 19 alin. (1), art. 25 alin. (1) și (3), art. 26 alin. (3), art. 28, art. 33 alin. (1) și ale

art. 34 alin. (1) din Ordonanța Guvernului nr. 2/2001

privind regimul juridic al contravențiilor, excepție invocată de Societatea Comercială "Amurco" - S.R.L. în Dosarul nr. 97/180/2008 al Judecătoriei Bacău.

La apelul nominal lipsesc părțile, față de care procedura de citare este legal îndeplinită.

Președintele dispune să se facă apelul și în Dosarul nr. 1.351D/2008, având ca obiect excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 10 alin. (2), art. 16 alin. (1), art. 17, art. 18, art. 19 alin. (1), art. 25 alin. (1) și (3), art. 26 alin. (3), art. 27, art. 28, art. 33 alin. (1) și ale

art. 34 alin. (1) din Ordonanța Guvernului nr. 2/2001

privind regimul juridic al contravențiilor, excepție invocată de Viliu Farcași în Dosarul nr. 595/291/2008 al Judecătoriei Roman.

La apelul nominal lipsesc părțile, față de care procedura de citare este legal îndeplinită.

Președintele dispune să se facă apelul și în Dosarul nr. 1.423D/2008, având ca obiect excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 34 alin. (1) din aceeași ordonanță a Guvernului ca și în precedentele dosare, excepție invocată de Societatea Comercială "Gilrexim Trans" - S.R.L. în Dosarul nr. 946/290/2007 al Tribunalului Caraș-Severin.

La apelul nominal lipsesc părțile, față de care procedura de citare este legal îndeplinită.

Curtea, având în vedere că obiectul excepțiilor de neconstituționalitate ridicate în dosarele nr. 1.194D/2008, nr. 1.351D/2008 și nr. 1.423D/2008 este similar, pune în discuție, din oficiu, problema conexării cauzelor.

Reprezentantul Ministerului Public este de acord cu conexarea dosarelor.

Curtea, deliberând, în temeiul

art. 53 alin. (5) din Legea nr. 47/1992 , dispune conexarea dosarelor nr. 1.423D/2008 și nr. 1.351D/2008 la Dosarul nr. 1.194D/2008, care a fost primul înregistrat.

Cauza fiind în stare de judecată, președintele acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere a excepției ca neîntemeiată, arătând că normele criticate nu încalcă dispozițiile constituționale invocate.

CURTEA,

având în vedere actele și lucrările dosarului, reține următoarele:

Prin Încheierea din 24 aprilie 2008, pronunțată în Dosarul nr. 97/180/2008, Judecătoria Bacău a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 16 alin. (1) și (7), art. 17, art. 18, art. 19 alin. (1), art. 25 alin. (1) și (3), art. 26 alin. (3), art. 28, art. 33 alin. (1) și ale

art. 34 alin. (1) din Ordonanța Guvernului nr. 2/2001

privind regimul juridic al contravențiilor, excepție invocată de Societatea Comercială "Amurco" - S.R.L.

Prin Încheierea din 14 mai 2008, pronunțată în Dosarul nr. 595/291/2008, Judecătoria Roman a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 10 alin. (2), art. 16 alin. (1), art. 17, art. 18, art. 19 alin. (1), art. 25 alin. (1) și (3), art. 26 alin. (3), art. 27, art. 28, art. 33 alin. (1) și ale

art. 34 alin. (1) din Ordonanța Guvernului nr. 2/2001

privind regimul juridic al contravențiilor, excepție invocată de Viliu Farcași.

Prin Încheierea din 22 aprilie 2008, pronunțată în Dosarul nr. 946/290/2007, Tribunalul Caraș-Severin a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor

art. 34 alin. (1) din Ordonanța Guvernului nr. 2/2001

privind regimul juridic al contravențiilor, excepție invocată de Societatea Comercială "Gilrexim Trans" - S.R.L.

În motivarea excepției de neconstituționalitate asemănătoare în dosarele conexate, se susține, în esență, că prin folosirea noțiunii de "contravenient", al cărei echivalent în materie penală este dat de noțiunea de "infractor", înainte ca instanța de judecată să pronunțe hotărârea definitivă de condamnare, se încalcă prezumția de nevinovăție. Totodată, se arată că textele de lege criticate sunt neconstituționale, întrucât sarcina probei în cazul plângerii formulate de contravenient împotriva procesului-verbal de constatare a contravenției și de stabilire a sancțiunii revine acestuia, ca urmare a poziției sale de contestator, iar nu organului care a aplicat sancțiunea. Aceasta înseamnă că însuși contravenientul trebuie să își probeze în fața instanței nevinovăția, deși constituțional este ca agentul constatator să dovedească vinovăția lui. Se invocă jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului - Cauza Anghel împotriva României și se arată că, raportat la această jurisprudență, contravenția din dreptul român are o natură "penală" și, în consecință, și în materie contravențională ar trebui respectat principiul prezumției de nevinovăție, ceea ce "ar trebui să conducă la modificarea procedurii plângerii contravenționale", cel ce a săvârșit o contravenție trebuind să se bucure de același tratament ca și persoanele care au săvârșit infracțiuni. Astfel, ar trebui ca dreptul comun în materie să prevadă răsturnarea sarcinii probei și să se elimine noțiunea de "contravenient". Cu privire la

art. 34 alin. (1) din Ordonanța Guvernului nr. 2/2001 , se mai arată că îngrădește liberul acces la justiție și încalcă dreptul la un proces echitabil, în care să poată fi administrate probe care să dovedească netemeinicia și nelegalitatea procesului-verbal de contravenție.

Judecătoria Bacău constată, mai întâi, că critica de neconstituționalitate are în vedere două probleme distincte: stabilirea nejudiciară a vinovăției contravenționale și sarcina probei în procedura judiciară contravențională de drept comun. Cu privire la primul aspect, instanța apreciază că nu sunt întemeiate criticile formulate, deoarece utilizarea de către legiuitor a noțiunii de contravenient nu înseamnă și stabilirea vinovăției sau încălcarea prezumției de nevinovăție. În ceea ce privește al doilea aspect, în opinia instanței, sintagma "administrează orice alte probe prevăzute de lege, necesare în vederea verificării legalității și temeiniciei procesului-verbal", prevăzută de

art. 34 alin. (1) din Ordonanța Guvernului nr. 2/2001 , este neconstituțională, deoarece "face să se nască o prezumție relativă în defavoarea contravenientului pe tărâmul probatoriului în faza judiciară".

Judecătoria Roman apreciază că nu sunt întemeiate criticile formulate, deoarece utilizarea de către legiuitor a noțiunii de contravenient nu înseamnă și stabilirea vinovăției sau încălcarea prezumției de nevinovăție. De asemenea, faptul că în soluționarea plângerilor contravenționale instanța trebuie să urmeze o procedură distinctă de cea a dreptului procesual civil nu conduce la ideea răsturnării sarcinii probei, ceea ce ar fi contrar intereselor contravenientului, ci, mai degrabă, la ideea exercitării dreptului la apărare. Se mai arată că "chiar și din hotărârea privind Cauza Anghel contra României nu rezultă că instanța europeană consideră procedura contravențională neconformă Convenției, ci doar modul de aplicare a acesteia ar putea duce la o astfel de încălcare".

Tribunalul Caraș-Severin apreciază că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată, întrucât textul criticat nu instituie nicio prezumție de nelegalitate a procesului-verbal, ci, dimpotrivă, îndrituiește instanța să verifice dacă procesul-verbal este în mod legal și temeinic întocmit, în acest sens putând administra orice probă prevăzută de lege.

În conformitate cu dispozițiile

art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , încheierile de sesizare au fost comunicate președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate ridicate.

Avocatul Poporului consideră că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată, întrucât textele de lege criticate nu încalcă dispozițiile constituționale invocate. Se face referire și la jurisprudența Curții Constituționale în materie.

Președinții celor două Camere ale Parlamentului și Guvernul nu au comunicat punctele lor de vedere cu privire la excepția de neconstituționalitate.

CURTEA,

examinând încheierile de sesizare, punctul de vedere al Avocatului Poporului, rapoartele întocmite de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și

Legea nr. 47/1992 , reține următoarele:

Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (2), ale

art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992 , să soluționeze excepția de neconstituționalitate.

Obiectul excepției de neconstituționalitate îi constituie dispozițiile art. 10 alin. (2), art. 16 alin. (1) și (7), art. 17, art. 18, art. 19 alin. (1), art. 25 alin. (1) și (3), art. 26 alin. (3), art. 27, art. 28, art. 33 alin. (1) și ale

art. 34 alin. (1) din Ordonanța Guvernului nr. 2/2001

privind regimul juridic al contravențiilor, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 410 din 25 iulie 2001, având următorul cuprins:

- Art. 10 alin. (2): "Când contravențiile au fost constatate prin același proces-verbal, sancțiunile contravenționale se cumulează fără a putea depăși dublul maximului amenzii prevăzut pentru contravenția cea mai gravă sau, după caz, maximul general stabilit în prezenta ordonanță pentru prestarea unei activități în folosul comunității.";

- Art. 16 alin. (1) și (7): "(1) Procesul-verbal de constatare a contravenției va cuprinde în mod obligatoriu: data și locul unde este încheiat; numele, prenumele, calitatea și instituția din care face parte agentul constatator; datele personale din actul de identitate, inclusiv codul numeric personal, ocupația și locul de muncă al contravenientului; descrierea faptei contravenționale cu indicarea datei, orei și locului în care a fost săvârșită, precum și arătarea împrejurărilor ce pot servi la aprecierea gravității faptei și la evaluarea eventualelor pagube pricinuite; indicarea actului normativ prin care se stabilește și se sancționează contravenția; indicarea societății de asigurări, în situația în care fapta a avut ca urmare producerea unui accident de circulație; posibilitatea achitării în termen de 48 de ore a jumătate din minimul amenzii prevăzute de actul normativ, dacă acesta prevede o asemenea posibilitate; termenul de exercitare a căii de atac și organul la care se depune plângerea. [...]

(7) În momentul încheierii procesului-verbal agentul constatator este obligat să aducă la cunoștință contravenientului dreptul de a face obiecțiuni cu privire la conținutul actului de constatare. Obiecțiunile sunt consemnate distinct în procesulverbal la rubrica «Alte mențiuni», sub sancțiunea nulității procesului-verbal.";

- Art. 17: "Lipsa mențiunilor privind numele, prenumele și calitatea agentului constatator, numele și prenumele contravenientului, iar în cazul persoanei juridice lipsa denumirii și a sediului acesteia, a faptei săvârșite și a datei comiterii acesteia sau a semnăturii agentului constatator atrage nulitatea procesului-verbal. Nulitatea se constată și din oficiu.";

- Art. 18: "Contravenientul este obligat să prezinte agentului constatator, la cerere, actul de identitate ori documentele în baza cărora se fac mențiunile prevăzute la art. 16 alin. (3). În caz de refuz, pentru legitimarea contravenientului agentul constatator poate apela la ofițeri și subofițeri de poliție, jandarmi sau gardieni publici.";

- Art. 19 alin. (1): "Procesul-verbal se semnează pe fiecare pagină de agentul constatator și de contravenient. În cazul în care contravenientul nu se află de față, refuză sau nu poate să semneze, agentul constatator va face mențiune despre aceste împrejurări, care trebuie să fie confirmate de cel puțin un martor. În acest caz procesul-verbal va cuprinde și datele personale din actul de identitate al martorului și semnătura acestuia.";

- Art. 25 alin. (1) și (3): "(1) Procesul-verbal se va înmâna sau, după caz, se va comunică, în copie, contravenientului și, dacă este cazul, părții vătămate și proprietarului bunurilor confiscate. [...]

(3) În situația în care contravenientul a fost sancționat cu amendă, precum și dacă a fost obligat la despăgubiri, o dată cu procesul-verbal, acestuia i se va comunică și înștiințarea de plată. În înștiințarea de plată se va face mențiunea cu privire la obligativitatea achitării amenzii la instituțiile abilitate să o încaseze, potrivit legislației în vigoare și, după caz, a despăgubirii, în termen de 15 zile de la comunicare, în caz contrar urmând să se procedeze la executarea silită.";

- Art. 26 alin. (3): "În cazul în care contravenientul nu este prezent sau, deși prezent, refuză să semneze procesul-verbal, comunicarea acestuia, precum și a înștiințării de plată se face de către agentul constatator în termen de cel mult o lună de la data încheierii.";

- Art. 27: "Comunicarea procesului-verbal și a înștiințării de plată se face prin poștă, cu aviz de primire, sau prin afișare la domiciliul sau la sediul contravenientului. Operațiunea de afișare se consemnează într-un proces-verbal semnat de cel puțin un martor.";

- Art. 28: "(1) Contravenientul poate achita, pe loc sau în termen de cel mult 48 de ore de la data încheierii procesuluiverbal ori, după caz, de la data comunicării acestuia, jumătate din minimul amenzii prevăzute în actul normativ, agentul constatator făcând mențiune despre această posibilitate în procesul-verbal. În actul normativ de stabilire a contravențiilor această posibilitate trebuie menționată în mod expres. Termenele statornicite pe ore încep să curgă de la miezul nopții zilei următoare, iar termenul care se sfârșește într-o zi de sărbătoare legală sau când serviciul este suspendat se va prelungi până la sfârșitul primei zile de lucru următoare.

(2) Amenzile care se cuvin bugetului de stat pot fi achitate la Casa de Economii și Consemnațiuni - C.E.C. - S.A. sau la unitățile Trezoreriei Statului, iar amenzile cuvenite bugetelor locale se achită la Casa de Economii și Consemnațiuni - C.E.C. - S.A. sau la casieriile autorităților administrației publice locale ori ale altor instituții publice abilitate să administreze veniturile bugetelor locale, indiferent de localitatea pe a cărei rază acestea funcționează, de cetățenia, domiciliul sau de reședința contravenientului ori de locul săvârșirii contravenției, precum și la ghișeul unic din punctele de trecere a frontierei de stat a României. O copie de pe chitanță se predă de către contravenient agentului constatator sau se trimite prin poștă organului din care acesta face parte, potrivit dispozițiilor alin. (1).

(3) Amenzile contravenționale pot fi achitate și prin intermediul instrumentelor de plată electronică în cadrul Ghișeului virtual de plăți, proiect-pilot coordonat de Ministerul Comunicațiilor și Tehnologiei Informației, parte a Sistemului e-guvernare, din cadrul Sistemului Electronic Național. În acest caz:

a) achitarea unei amenzi contravenționale se dovedește prin prezentarea extrasului de cont al plătitorului sau a dovezii de plată emise de Ghișeul virtual de plăți, aceasta specificând data și ora efectuării plății;

b) se elimină obligativitatea pentru plătitor de a preda o copie de pe extrasul de cont sau de pe dovada de plată emisă de Ghișeul virtual de plăți către agentul constatator sau organul din care acesta face parte.";

- Art. 33 alin. (1): "Judecătoria va fixa termen de judecată, care nu va depăși 30 de zile, și va dispune citarea contravenientului sau, după caz, a persoanei care a făcut plângerea, a organului care a aplicat sancțiunea, a martorilor indicați în procesul-verbal sau în plângere, precum și a oricăror alte persoane în măsură să contribuie la rezolvarea temeinică a cauzei.";

- Art. 34 alin. (1): "Instanța competentă să soluționeze plângerea, după ce verifică dacă aceasta a fost introdusă în termen, ascultă pe cel care a făcut-o și pe celelalte persoane citate, dacă aceștia s-au prezentat, administrează orice alte probe prevăzute de lege, necesare în vederea verificării legalității și temeiniciei procesului-verbal, și hotărăște asupra sancțiunii, despăgubirii stabilite, precum și asupra măsurii confiscării."

Textele constituționale invocate în susținerea excepției sunt cele ale art. 11 referitoare la dreptul internațional și dreptul intern, ale art. 16 privind egalitatea în drepturi, ale art. 20 alin. (1) referitoare la tratatele internaționale privind drepturile omului, ale art. 21 privind accesul liber la justiție și ale art. 23 alin. (11) privind prezumția de nevinovăție, cu raportare la art. 6 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, privind dreptul la un proces echitabil.

Examinând excepția de neconstituționalitate astfel cum a fost formulată, Curtea constată că textele de lege criticate au mai format obiect al controlului de constituționalitate, cu o motivare asemănătoare și prin raportare la aceleași prevederi constituționale, convenționale, respectiv, mai recent, cu raportare la aceeași jurisprudență europeană ca și în cauza de față.

Astfel, de exemplu, prin

Decizia nr. 183 din 8 mai 2003 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 425 din 17 iunie 2003, Curtea a respins excepția ca neîntemeiată, reținând, în esență, că "utilizarea de către legiuitor a noțiunii de contravenient (...) nu are semnificația înfrângerii prezumției de nevinovăție consacrate de art. 23 alin. (11) din Constituție". De asemenea, Curtea a statuat că "din procedura de soluționare a plângerii împotriva procesului-verbal de stabilire și sancționare a contravenției nu rezultă răsturnarea sarcinii probei, (...) ci, mai degrabă, exercitarea dreptului la apărare".

În același sens sunt

Decizia nr. 259 din 20 martie 2007 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 279 din 26 aprilie 2007, Decizia nr. 216 din 28 februarie 2008, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 243 din 28 martie 2008, și

Decizia nr. 490 din 6 mai 2008 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 401 din 28 mai 2008.

Deoarece nu au intervenit elemente noi, de natură să conducă la reconsiderarea acestei jurisprudențe, atât considerentele, cât și soluția pronunțată în deciziile menționate își păstrează valabilitatea și în cauza de față.

Pentru motivele mai sus arătate, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, precum și al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al

art. 29 din Legea nr. 47/1992 ,

CURTEA CONSTITUȚIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

Respinge excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 10 alin. (2), art. 16 alin. (1) și (7), art. 17, art. 18, art. 19 alin. (1), art. 25 alin. (1) și (3), art. 26 alin. (3), art. 27, art. 28, art. 33 alin. (1) și ale

art. 34 alin. (1) din Ordonanța Guvernului nr. 2/2001

privind regimul juridic al contravențiilor, excepție invocată de Societatea Comercială "Amurco" - S.R.L. în Dosarul nr. 97/180/2008 al Judecătoriei Bacău, de Viliu Farcași în Dosarul nr. 595/291/2008 al Judecătoriei Roman și de Societatea Comercială "Gilrexim Trans" - S.R.L. în Dosarul nr. 946/290/2007 al Tribunalului Caraș-Severin.

Definitivă și general obligatorie.

Pronunțată în ședința publică din data de 25 septembrie 2008.