Decizia nr. 1031/2008

Ioan Vida - președinte

Nicolae Cochinescu - judecător

Acsinte Gaspar - judecător

Petre Lăzăroiu - judecător

Ion Predescu - judecător

Puskas Valentin Zoltan - judecător

Tudorel Toader - judecător

Augustin Zegrean - judecător

Ion Tiucă - procuror

Valentina Bărbățeanu - magistrat-asistent

Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a prevederilor

art. 55 alin. (1) și (2) lit. a) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 194/2002

privind regimul străinilor în România, excepție ridicată de Liu Shengjing în Dosarul nr. 2.026/2/2007 al Curții de Apel București - Secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal.

La apelul nominal răspunde autorul excepției, lipsind partea Oficiul Român pentru Imigrări, față de care procedura de citare a fost legal îndeplinită.

Cauza fiind în stare de judecată, președintele Curții acordă cuvântul autorului excepției. Acesta solicită admiterea excepției, reiterând cele susținute în notele scrise aflate la dosarul cauzei.

Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere ca neîntemeiată a excepției de neconstituționalitate, invocând jurisprudența în materie a Curții Constituționale.

CURTEA,

având în vedere actele și lucrările dosarului, constată următoarele:

Prin Încheierea din 6 noiembrie 2007, pronunțată în Dosarul nr. 2.026/2/2007, Curtea de Apel București - Secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a prevederilor

art. 55 alin. (1) și (2) lit. a) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 194/2002

privind regimul străinilor în România. Excepția de neconstituționalitate a fost ridicată de Liu Shengjing într-o cauză având ca obiect soluționarea unei contestații formulate împotriva dispoziției de părăsire a teritoriului României emise de Oficiul Român pentru Imigrări.

În motivarea excepției de neconstituționalitate se susține că, prin refuzul prelungirii dreptului cetățenilor străini de ședere temporară în România întrucât nu au prezentat documente care să ateste investiția realizată în conformitate cu planul de afaceri, se limitează excesiv și discriminatoriu dreptul de proprietate al acestora. Se arată că textul de lege criticat nu este "suficient de accesibil și precis încât să înlăture orice risc de arbitrariu" și că instituie o discriminare, întrucât amestecul Oficiului Român pentru Imigrări se exercită numai în cazul străinilor, nu și în ceea ce privește cetățenii români.

Curtea de Apel București - Secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal consideră că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată.

Potrivit prevederilor

art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.

Avocatul Poporului apreciază că dispozițiile de lege criticate sunt constituționale.

Președinții celor două Camere ale Parlamentului și Guvernul nu au comunicat punctele lor de vedere cu privire la excepția de neconstituționalitate.

CURTEA,

examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, susținerile autorului excepției, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și

Legea nr. 47/1992 , reține următoarele:

Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (2), ale

art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992 , să soluționeze excepția de neconstituționalitate.

Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie prevederile

art. 55 alin. (1) și (2) lit. a) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 194/2002

privind regimul străinilor în România, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 421 din 5 iunie 2008. Textele de lege criticate au următorul cuprins:

- Art. 55 alin. (1) și (2) lit. a): "(1) Străinului intrat în România în scopul desfășurării de activități comerciale i se poate prelungi dreptul de ședere temporară, în următoarele condiții:

a) are avizul Agenției Române pentru Investiții Străine;

b) deține legal spațiul pentru sediul social;

c) este acționar sau asociat al societății comerciale, cu atribuții de conducere sau de administrare;

d) deține mijloace de întreținere în cuantum de cel puțin 700 euro lunar, dacă este acționar, și 500 euro lunar, dacă este asociat.

(2) Prelungirile ulterioare ale dreptului de ședere temporară se pot acorda dacă străinul îndeplinește următoarele condiții:

a) activitatea societății comerciale se desfășoară în conformitate cu planul de afaceri."

În opinia autorului excepției de neconstituționalitate, textul de lege criticat contravine dispozițiilor art. 44 alin. (1) și (2) din Constituție privind garantarea proprietății, coroborate cu cele ale art. 1 paragraful 1 din Protocolul nr. 1 la Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, referitoare la dreptul de proprietate, precum și prevederilor art. 14 din convenție și ale art. 1 paragraful 1 din Protocolul nr. 12 la aceeași convenție, privind interzicerea discriminării.

Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea observă că a mai exercitat controlul de constituționalitate a prevederilor

art. 55 alin. (2) lit. a) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 194/2002 , prin prisma unor critici similare și prin raportare la aceleași texte din Constituție și din celelalte instrumente internaționale invocate și în prezenta cauză, iar prin

deciziile nr. 341 din 3 aprilie 2007

(publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 298 din 4 mai 2007) și nr. 5 din 15 ianuarie 2008 (publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 92 din 6 februarie 2008), excepția a fost respinsă. De asemenea, Curtea s-a mai pronunțat și cu privire la constituționalitatea

art. 55 alin. (1) din ordonanță, prin Decizia nr. 277 din 11 martie 2008 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 260 din 2 aprilie 2008, constatând conformitatea acestuia cu prevederile constituționale și convenționale invocate de autorii excepției.

În cauza de față nu au intervenit elemente noi, care să justifice schimbarea acestei jurisprudențe a Curții Constituționale, soluțiile și considerentele deciziilor mai sus enumerate menținându-și valabilitatea și în prezenta cauză.

Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, precum și al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al

art. 29 din Legea nr. 47/1992 ,

CURTEA CONSTITUȚIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

Respinge excepția de neconstituționalitate a prevederilor

art. 55 alin. (1) și (2) lit. a) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 194/2002

privind regimul străinilor în România, excepție ridicată de Liu Shengjing în Dosarul nr. 2.026/2/2007 al Curții de Apel București - Secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal.

Definitivă și general obligatorie.

Pronunțată în ședința publică din data de 9 octombrie 2008.