Decizia nr. 1119/2008

Ioan Vida - președinte

Nicolae Cochinescu - judecător

Aspazia Cojocaru - judecător

Acsinte Gaspar - judecător

Petre Lăzăroiu - judecător

Ion Predescu - judecător

Puskas Valentin Zoltan - judecător

Tudorel Toader - judecător

Augustin Zegrean - judecător

Iuliana Nedelcu - procuror

Marieta Safta - magistrat-asistent

Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 385^1 alin. 2 cu referire la art. 332 alin. 4 din Codul de procedură penală, excepție invocată de Marian Cristian Gheorghiu, Victor Șerban, Usein Sali, Traian Vasea și Mihăiță Vasea în Dosarul nr. 441/36/2008 al Curții de Apel Constanța - Secția penală și pentru cauze penale cu minori și de familie.

La apelul nominal lipsesc părțile, față de care procedura de citare este legal îndeplinită.

Președintele dispune să se facă apelul și în Dosarul nr.1.879D/2008, având ca obiect excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 332 alin. 4 din Codul de procedură penală, excepție invocată de Marian Cristian Gheorghiu, Victor Șerban, Usein Sali, Traian Vasea și Mihăiță Vasea în Dosarul nr. 4.199/118/2007 al Tribunalului Constanța Secția penală.

La apelul nominal lipsesc părțile, față de care procedura de citare este legal îndeplinită.

Curtea, având în vedere obiectul excepțiilor de neconstituționalitate ridicate în dosarele nr. 1.240D/2008 și nr. 1.879D/2008, pune în discuție, din oficiu, problema conexării cauzelor.

Magistratul-asistent referă faptul că autorii excepției Traian Vasea și Mihăiță Vasea au depus concluzii scrise în Dosarul nr. 1.879 D/2008, prin care arată că nu se impune conexarea dosarelor, întrucât obiectul excepțiilor de neconstituționalitate invocate în cele două cauze nu este identic.

Reprezentantul Ministerului Public este de acord cu conexarea dosarelor.

Curtea, deliberând, după examinarea dosarelor înaintate de instanțele de judecată în fața cărora au fost ridicate cele două excepții de neconstituționalitate, în temeiul

art. 53 alin. (5) din Legea nr. 47/1992 , dispune conexarea Dosarului nr. 1.879 D/2008 la Dosarul nr. 1.240 D/2008, care a fost primul înregistrat.

Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a excepției ca neîntemeiată, arătând că textele de lege criticate nu încalcă dispozițiile constituționale invocate de autorii excepției.

CURTEA,

având în vedere actele și lucrările dosarelor, reține următoarele:

Prin Încheierea din 8 aprilie 2008, pronunțată în Dosarul nr. 441/36/2008, Curtea de Apel Constanța - Secția penală și pentru cauze penale cu minori și de familie a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 385^1 alin. 2 în referire la art. 332 alin. 4 din Codul de procedură penală, excepție invocată de Marian Cristian Gheorghiu, Victor Șerban, Usein Sali, Traian Vasea și Mihăiță Vasea.

Prin Încheierea din 10 septembrie 2008, pronunțată în Dosarul nr. 4.199/118/2007, Tribunalul Constanța - Secția penală a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 332 alin. 4 din Codul de procedură penală, excepție invocată de Marian Cristian Gheorghiu, Victor Șerban, Usein Sali, Traian Vasea și Mihăiță Vasea.

În motivarea excepției de neconstituționalitate asemănătoare în dosarele conexate, se susține, în esență, că textele de lege criticate încalcă liberul acces la justiție și creează o situație discriminatorie, prin aceea că prevăd posibilitatea exercitării recursului numai împotriva hotărârii prin care instanța se desesizează. Astfel, se ajunge la situația inechitabilă ca anumite încheieri de ședință pronunțate de către instanțe să poată fi supuse controlului judiciar al instanței superioare, prin exercitarea căii de atac a recursului, în termen util, cu respectarea principiului liberului acces la justiție și în condiții de egalitate, în timp ce alte asemenea încheieri să nu poată beneficia de același regim juridic. Se încalcă astfel, în opinia autorilor excepției, și principiul egalității de arme, "prin limitarea drepturilor inculpatului de a formula recurs, în condiții de egalitate în fața legii cu Ministerul Public", fiind creată o situație de inferioritate între părți și Ministerul Public, deoarece, în cazul în care instanța de judecată respinge cererea de restituire a cauzei la Parchet în vederea refacerii urmăririi penale, părțile interesate nu au deschisă calea de atac a recursului. În opinia autorilor excepției, restrângerea prin aceste dispoziții legale a dreptului celorlalte părți interesate de a folosi calea de atac a recursului nu poate fi justificată prin prisma unor argumente legale de ordin procesual, fiind în contradicție cu dispozițiile constituționale invocate.

Curtea de Apel Constanța - Secția penală și pentru cauze penale cu minori și de familie apreciază că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată, întrucât dispozițiile legale criticate nu sunt contrare normelor constituționale invocate.

Tribunalul Constanța - Secția penală apreciază că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată, întrucât dispozițiile legale criticate nu sunt contrare normelor constituționale invocate.

În conformitate cu dispozițiile

art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , încheierile de sesizare au fost comunicate președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate ridicate.

Avocatul Poporului consideră că textele de lege criticate sunt constituționale, arătând că acestea nu prevăd privilegii sau îngrădiri ale exercitării drepturilor procesuale pentru niciuna dintre părțile procesului penal, nu încalcă principiul accesului liber la justiție și nu implică un tratament juridic diferențiat față de persoane aflate în aceeași situație juridică. Se arată, totodată, că stabilirea condițiilor de exercitare a căilor de atac este atributul exclusiv al legiuitorului.

Președinții celor două Camere ale Parlamentului și Guvernul nu au comunicat punctele lor de vedere cu privire la excepția de neconstituționalitate.

CURTEA,

examinând încheierile de sesizare, punctele de vedere ale Avocatului Poporului, rapoartele întocmite de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și

Legea nr. 47/1992 , reține următoarele:

Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (2), ale

art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992 , să soluționeze excepția de neconstituționalitate.

Obiectul excepției de neconstituționalitate îi constituie dispozițiile art. 332 alin. 4 și art. 385^1 alin. 2 din Codul de procedură penală, având următorul cuprins:

- art. 332 alin. 4: "Împotriva hotărârii de desesizare se poate face recurs de către procuror și de orice persoană ale cărei interese au fost vătămate prin hotărâre, în 3 zile de la pronunțare, pentru cei prezenți, și de la comunicare, pentru cei lipsă."

- art. 385^1 alin. 2: "Încheierile pot fi atacate cu recurs numai o dată cu sentința sau decizia recurată, cu excepția cazurilor când, potrivit legii, pot fi atacate separat cu recurs."

Dispozițiile constituționale invocate în susținerea excepției sunt cele ale art. 16 privind egalitatea în drepturi, ale art. 20 privind tratatele internaționale privind drepturile omului, ale art. 21 privind accesul liber la justiție, ale art. 24 privind dreptul la apărare, ale art. 53 privind restrângerea exercițiului unor drepturi sau al unor libertăți, ale art. 124 privind înfăptuirea justiției și ale art. 129 privind folosirea căilor de atac, cu raportare la art.6 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, privind dreptul la un proces echitabil.

Examinând excepția de neconstituționalitate astfel cum a fost formulată, Curtea constată că s-a mai pronunțat în jurisprudența sa asupra constituționalității textelor de lege criticate în prezenta cauză, în raport de aceleași texte din Constituție și din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, și față de critici similare. Astfel, de exemplu, prin

Decizia nr. 591 din 8 noiembrie 2005 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1.062 din 28 noiembrie 2005,

Decizia nr. 285 din 11 martie 2008 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 271 din 7 aprilie 2008, și

Decizia nr. 554 din 15 mai 2008 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 423 din 5 iunie 2008, Curtea a statuat, pentru considerentele acolo reținute, că art. 332 alin. 4 și art. 385^1 alin. 2 din Codul de procedură penală sunt în concordanță cu prevederile constituționale.

Întrucât nu au intervenit elemente noi, de natură să determine schimbarea acestei jurisprudențe, soluția pronunțată anterior de Curte, precum și considerentele care au fundamentat-o sunt valabile și în prezenta cauză.

Pentru motivele mai sus arătate, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, precum și al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al

art. 29 din Legea nr. 47/1992 ,

CURTEA CONSTITUȚIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

Respinge excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 385^1 alin. 2 cu referire la art. 332 alin. 4 din Codul de procedură penală, excepție invocată de Marian Cristian Gheorghiu, Victor Șerban, Usein Sali, Traian Vasea și Mihăiță Vasea în Dosarul nr. 441/36/2008 al Curții de Apel Constanța - Secția penală și pentru cauze penale cu minori și de familie și, respectiv, în Dosarul nr. 4.199/118/2007 al Tribunalului Constanța - Secția penală.

Definitivă și general obligatorie.

Pronunțată în ședința publică din data de 16 octombrie 2008.