Decizia nr. 1198/2008
referitoare la excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 386 lit. a), b) și c) din Codul de procedură penală
prezumat în vigoare
Ioan Vida - președinte
Nicolae Cochinescu - judecător
Aspazia Cojocaru - judecător
Acsinte Gaspar - judecător
Petre Lăzăroiu - judecător
Ion Predescu - judecător
Puskas Valentin Zoltan - judecător
Tudorel Toader - judecător
Augustin Zegrean - judecător
Iuliana Nedelcu - procuror
Afrodita Laura Tutunaru - magistrat-asistent
Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 386 lit. a), b) și c) din Codul de procedură penală, excepție ridicată de Sorin Anghel în Dosarul nr. 4.187/281/2008 al Judecătoriei Ploiești.
La apelul nominal lipsește autorul excepției, față de care procedura de citare a fost legal îndeplinită.
Cauza se află în stare de judecată.
Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a excepției de neconstituționalitate ca inadmisibilă, deoarece autorul critică modul de aplicare al dispozițiilor legale contestate.
CURTEA,
având în vedere actele și lucrările dosarului, constată următoarele:
Prin Încheierea din 29 mai 2008, pronunțată în Dosarul nr. 4.187/281/2008, Judecătoria Ploiești a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 386 lit. a), b) și c) din Codul de procedură penală, excepție ridicată de Sorin Anghel în dosarul de mai sus având ca obiect soluționarea unei contestații în anulare.
În motivarea excepției de neconstituționalitate autorul acesteia susține că prevederile legale menționate încalcă dispozițiile constituționale ale art. 21, 23 și 124, deoarece este prevăzută posibilitatea promovării căii de atac a contestației în anulare numai împotriva hotărârilor penale definitive și numai în anumite cazuri, astfel încât ar trebui ca această cale de atac să poată fi utilizată și atunci când, la fond sau în apel, se regăsește una din situațiile menționate de dispozițiile legale criticate.
Judecătoria Ploiești opinează că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată.
Potrivit
art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.
Avocatul Poporului consideră că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată, deoarece legiuitorul, în virtutea atribuțiilor sale prevăzute de art. 126 alin. (2) din Constituție, poate institui reguli speciale de procedură, cât și modalități de exercitare a drepturilor procedurale, dreptul la un proces echitabil presupunând utilizarea procedurilor legale de către cei interesați, în formele și modalitățile instituite de lege.
Președinții celor două Camere ale Parlamentului și Guvernul nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.
CURTEA,
examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate raportate la prevederile Constituției, precum și
Legea nr. 47/1992 , reține următoarele:
Curtea Constituțională constată că a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, ale art. 1 alin. (2), ale
art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992 , să soluționeze excepția de neconstituționalitate.
Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie dispozițiile art. 386 lit. a), b) și c) din Codul de procedură penală cu denumirea marginală Cazurile de contestație în anulare, care au următorul conținut:
Articolul 386
: "Împotriva hotărârilor penale definitive se poate face contestație în anulare în următoarele cazuri:
a) când procedura de citare a părții pentru termenul la care s-a judecat cauza de către instanța de recurs nu a fost îndeplinită conform legii;
b) când partea dovedește că la termenul la care s-a judecat cauza de către instanța de recurs a fost în imposibilitate de a se prezenta și de a încunoștința instanța despre această împiedicare;
c) când instanța de recurs nu s-a pronunțat asupra unei cauze de încetare a procesului penal dintre cele prevăzute în art. 10 alin. (1) lit. f)-i^1), cu privire la care existau probe în dosar."
Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea constată că autorul excepției de neconstituționalitate își susține criticile din perspectiva unor omisiuni legislative, fiind nemulțumit nu de conținutul reglementărilor, ci de faptul că nu permit invocarea motivelor prevăzute la cazurile de contestație în anulare și în cazul celorlalte căi de atac prevăzute de Codul de procedură penală. Așa fiind, excepția de neconstituționalitate este inadmisibilă, deoarece, potrivit
art. 2 alin. (3) din Legea nr. 47/1992
privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, aceasta se pronunță numai asupra constituționalității actelor cu privire la care a fost sesizată, neputând modifica sau completa prevederile supuse controlului.
Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, precum și al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al
art. 29 din Legea nr. 47/1992 ,
CURTEA CONSTITUȚIONALĂ
În numele legii
DECIDE:
Respinge ca inadmisibilă excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 386 lit. a), b) și c) din Codul de procedură penală, excepție ridicată de Sorin Anghel în Dosarul nr. 4.187/281/2008 al Judecătoriei Ploiești.
Definitivă și general obligatorie.
Pronunțată în ședința publică din data de 11 noiembrie 2008.
PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE, prof. univ. dr. IOAN VIDA Magistrat-asistent, Afrodita Laura Tutunaru _____________
Textul este prelucrat automat din sursa indicată; numerotarea și legăturile pot conține erori. Referințele subliniate duc la actele citate, așa cum au fost identificate de noi.