Decizia nr. 1191/2008
referitoare la excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 332 alin. 1-3 și art. 303^1 alin. 2 din Codul de procedură penală
prezumat în vigoare
Legături cu alte acte
Ce face acest act
Are ca temei 1
- Legea nr. 15/1968 21 iunie 1968 (prevederi anume) privind adoptarea Codului penal al României
Textul nu are o structură pe articole recunoscută și este afișat ca atare.
Ioan Vida - președinte
Nicolae Cochinescu - judecător
Aspazia Cojocaru - judecător
Acsinte Gaspar - judecător
Petre Lăzăroiu - judecător
Ion Predescu - judecător
Puskas Valentin Zoltan - judecător
Tudorel Toader - judecător
Augustin Zegrean - judecător
Iuliana Nedelcu - procuror
Afrodita Laura Tutunaru - magistrat-asistent
Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 332 alin. 1-3 și art. 303^1 alin. 2 din Codul de procedură penală, excepție ridicată de Elvis Gabriel Popescu în Dosarul nr. 101/100/2008 al Tribunalului Maramureș - Secția penală.
La apelul nominal se prezintă personal părțile Răzvan Doboeș și Petru Dănuț Doboeș și asistate de apărătorul ales Alexandru Pantea din cadrul Baroului Teleorman, cu delegație la dosar, acesta din urmă răspunzând și pentru autorul excepției, precum și pentru părțile Bogdan Vasile Florea, Marius Guran, Ovidiu Doboeș, Ferencz Zoltan Szasz, Mihai Doboeș, Adrian Iacobuș și Codruț Cucui. Se constată lipsa celorlalte părți, față de care procedura de citare a fost legal îndeplinită.
Părinții părții Ioan Usciuc au depus concluzii prin care arată că nu cunosc unde se află fiica lor și solicită judecarea cauzei în lipsă.
Cauza se află în stare de judecată.
Apărătorul autorului excepției, precum și al părților mai sus menționate solicită admiterea excepției de neconstituționalitate numai pentru art. 332 alin. 1-3 din Codul de procedură penală.
Părțile prezente nu mai au nimic de adăugat.
Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a excepției de neconstituționalitate ca neîntemeiată, precizând în plus că nu se poate renunța la judecarea unei excepții cu care Curtea Constituțională a fost sesizată.
CURTEA,
având în vedere actele și lucrările dosarului, constată următoarele:
Prin Încheierea din 22 aprilie 2008, pronunțată în Dosarul nr. 101/100/2008, Tribunalul Maramureș - Secția penală a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 332 alin. 1-3 și art. 303^1 alin. 2 din Codul de procedură penală, excepție ridicată de Elvis Gabriel Popescu în dosarul de mai sus, având ca obiect soluționarea unei cauze penale.
În motivarea excepției de neconstituționalitate autorul acesteia susține că prevederile art. 332 alin. 1-3 din Codul de procedură penală încalcă dispozițiile constituționale ale art. 16 alin. (1), ale art. 21 alin. (3) și ale art. 124 alin. (2), deoarece se creează diferențe de tratament juridic între două situații identice, întrucât numai în unul dintre cazuri cauza nu se restituie procurorului, și anume atunci când constatarea efectuării cercetării penale de un organ necompetent are loc după începerea dezbaterilor. Așa fiind, este afectat și dreptul la un proces echitabil, în măsura în care o nulitate absolută, ce atrage trimiterea cauzei la procuror, poate fi acoperită în anumite situații, iar în altele nu.
Prevederile art. 303^1 alin. 2 din Codul de procedură penală afectează dispozițiile constituționale ale art. 124 alin. (2), ale art. 16 și ale art. 24, deoarece posibilitatea instanței de a dispune disjungerea cauzei față de un inculpat pentru care s-a solicitat extrădarea pare a nu avea o justificare obiectivă și rezonabilă, proporțională cu scopul vizat.
Tribunalul Maramureș - Secția penală opinează că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată.
Potrivit
art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.
Avocatul Poporului consideră că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată, deoarece dispozițiile legale criticate se aplică tuturor celor aflați în situația prevăzută de ipoteza normelor legale, fără nicio discriminare pe considerente arbitrare. De asemenea, dispozițiile legale contestate asigură accesul la justiție al persoanelor interesate prin reglementarea posibilității exercitării recursului împotriva încheierilor pronunțate de instanță, recurs în cadrul căruia părțile pot formula apărările pe care le consideră necesare.
Avocatul Poporului mai arată că dispozițiile art. 303^1 alin. 2 și art. 332 alin. 1-3 din Codul de procedură penală nu conțin prevederi care să afecteze caracterul egal, unic și imparțial al justiției, care se înfăptuiește după aceleași coduri și legi, de către unul și același sistem de autorități judecătorești.
Președinții celor două Camere ale Parlamentului și Guvernul nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.
CURTEA,
examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, susținerile părților, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și
Legea nr. 47/1992 , reține următoarele:
Curtea Constituțională constată că a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, ale art. 1 alin. (2),
art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992 , să soluționeze excepția de neconstituționalitate.
Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie dispozițiile art. 332 alin. 1-3, cu denumirea marginală Restituirea pentru refacerea urmăririi penale, și ale art. 303^1 alin. 2, cu denumirea marginală Suspendarea judecății în caz de extrădare activă, ambele din Codul de procedură penală, care au următorul conținut:
- Art. 332 alin. 1-3: "Când se constată, înainte de terminarea cercetării judecătorești, că în cauza supusă judecății s-a efectuat cercetare penală de un alt organ decât cel competent, instanța se desesizează și restituie cauza procurorului, care procedează potrivit art. 268 alin. 1. Cauza nu se restituie atunci când constatarea are loc după începerea dezbaterilor sau când instanța, în urma cercetării judecătorești, schimbă încadrarea juridică a faptei într-o altă infracțiune pentru care cercetarea penală ar fi revenit altui organ de cercetare.
Instanța se desesizează și restituie cauza procurorului pentru refacerea urmăririi penale în cazul nerespectării dispozițiilor privitoare la competența după materie sau după calitatea persoanei, sesizarea instanței, prezența învinuitului sau a inculpatului și asistarea acestuia de către apărător.
În cazurile în care dispune restituirea, instanța se pronunță și asupra măsurilor preventive, asupra măsurilor de siguranță prevăzute în art. 113 și 114 din Codul penal, precum și asupra măsurilor asigurătorii.";
- Art. 303^1 alin. 2: "Dacă se solicită extrădarea unui inculpat judecat într-o cauză cu mai mulți inculpați, instanța poate dispune, în interesul unei bune judecăți, disjungerea cauzei."
Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea constată că, în ce privește excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 332 alin. 1-3 din Codul de procedură penală, autorul excepției pornește de la o premisă eronată, și anume aceea că o nulitate absolută ce atrage trimiterea cauzei la procuror poate fi acoperită în anumite situații. Or, legiuitorul a stabilit în mod univoc, în alin. 2 al textului criticat, că aspectele referitoare la nerespectarea dispozițiilor privitoare la competența după materie sau după calitatea persoanei, sesizarea instanței, prezența învinuitului sau a inculpatului și asistarea acestuia de către apărător, care, potrivit art. 197 alin. 3 din Codul de procedură penală, sunt în esență vătămări ce nu pot fi înlăturate în niciun fel, obligă instanța de judecată să se desesizeze. Așa fiind, alin. 1 al art. 332 din Codul de procedură penală reglementează cu privire la viciile de competență ce pot fi acoperite și care nu impun restituirea cauzei la procuror, iar alin. 2 stabilește o sferă de încălcări ale dispozițiilor legale care nu sunt susceptibile de alte remedii.
Prin urmare, normele criticate nu aduc atingere prevederilor constituționale referitoare la egalitatea cetățenilor în fața legii, dreptul la un proces echitabil și la înfăptuirea justiției, deoarece sunt aplicabile în egală măsură tuturor celor cărora li s-a produs o vătămare în drepturile lor procesuale prin încălcarea dispozițiilor legale care reglementează desfășurarea procesului penal, asigurându-se astfel dreptul părților la un proces echitabil.
Referitor la excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 303^1 alin. 2 din Codul de procedură penală, Curtea constată că prin posibilitatea, și nu obligativitatea instanței de a disjunge cauza dacă se solicită extrădarea unui inculpat judecat într-o cauză cu mai mulți inculpați nu sunt afectate dispozițiile referitoare la principiul egalității în drepturi, dreptul la apărare ori înfăptuirea justiției, deoarece nu poate fi pus semnul egalității între situația juridică a inculpaților pentru care s-a solicitat extrădarea și cea a inculpaților prezenți la judecată. Mai mult decât atât, este de observat că disjungerea cauzei poate fi dispusă numai în interesul unei bune judecăți, și nicidecum cu scopul de a afecta dreptul la apărare ori principiile ce guvernează actul de înfăptuire a justiției.
Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, precum și al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A. d) și al
art. 29 din Legea nr. 47/1992 ,
CURTEA CONSTITUȚIONALĂ
În numele legii
DECIDE:
Respinge excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 332 alin. 1-3 și art. 303^1 alin. 2 din Codul de procedură penală, excepție ridicată de Elvis Gabriel Popescu în Dosarul nr. 101/100/2008 al Tribunalului Maramureș - Secția penală.
Definitivă și general obligatorie.
Pronunțată în ședința publică din data de 11 noiembrie 2008.
PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE, prof. univ. dr. IOAN VIDA Magistrat-asistent, Afrodita Laura Tutunaru _________
Textul este prelucrat automat din sursa indicată; numerotarea și legăturile pot conține erori. Referințele subliniate duc la actele citate, așa cum au fost identificate de noi.