Decizia nr. 1242/2008

Ioan Vida - președinte

Nicolae Cochinescu - judecător

Aspazia Cojocaru - judecător

Acsinte Gaspar - judecător

Petre Lăzăroiu - judecător

Ion Predescu - judecător

Puskas Valentin Zoltan - judecător

Tudorel Toader - judecător

Augustin Zegrean - judecător

Iuliana Nedelcu - procuror

Marieta Safta - magistrat-asistent

Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 193 alin. 2 din Codul penal, excepție invocată de Marin Frunză în Dosarul nr. 483/121/2006 al Judecătoriei Galați - Secția penală.

La apelul nominal lipsesc părțile, față de care procedura de citare este legal îndeplinită.

Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a excepției de neconstituționalitate ca inadmisibilă, arătând că normele criticate nu au legătură cu cauza în care a fost ridicată excepția de neconstituționalitate.

CURTEA,

având în vedere actele și lucrările dosarului, reține următoarele:

Prin Încheierea din 4 februarie 2008, pronunțată în Dosarul nr. 483/121/2006, Judecătoria Galați - Secția penală a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 193 alin. 2 din Codul penal, excepție invocată de Marin Frunză.

În motivarea excepției de neconstituționalitate se susține, în esență, că textul de lege criticat este neconstituțional în măsura în care nu permite ca acțiunea penală să fie pusă în mișcare și din oficiu de către organele abilitate ale statului.

Astfel, cetățeanul care nu are cunoștințe juridice, care nu este profesionist și nici nu are posibilitățile materiale necesare pentru a consulta un avocat profesionist, nu poate interpreta, aprecia corect litera și spiritul prevederilor Codului penal, putând fi cu ușurință victima confuziilor și a interpretărilor eronate.

Judecătoria Galați - Secția penală apreciază că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată. În plus, arată că, dată fiind situația de față, excepția de neconstituționalitate nu respectă cerința interesului, condiție ce trebuie îndeplinită în legătură cu toate formele procedurale ce alcătuiesc conținutul acțiunii.

În conformitate cu dispozițiile

art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate ridicate.

Avocatul Poporului consideră că textul de lege criticat este constituțional, întrucât nu încalcă dispozițiile din Legea fundamentală invocate. Se face referire și la jurisprudența Curții Constituționale în materie.

Președinții celor două Camere ale Parlamentului și Guvernul nu au comunicat punctele lor de vedere cu privire la excepția de neconstituționalitate.

CURTEA,

examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și

Legea nr. 47/1992 , reține următoarele:

Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, ale art. 1 alin. (2),

art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992 , să soluționeze excepția de neconstituționalitate.

Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie dispozițiile art. 193 alin. 2 din Codul penal, cu denumirea marginală Amenințarea, care au următorul conținut: "Acțiunea penală se pune în mișcare la plângerea prealabilă a persoanei vătămate."

În susținerea neconstituționalității acestor dispoziții legale se invocă încălcarea prevederilor constituționale ale art. 1 alin. (3) privind statul român de drept, ale art. 11 - Dreptul internațional și dreptul intern, ale art. 15 - Universalitatea, ale art. 16 Egalitatea în drepturi, ale art. 20 referitoare la Tratatele internaționale privind drepturile omului, ale art. 21 - Accesul liber la justiție, ale art. 24 - Dreptul la apărare, ale art. 31 Dreptul la informație, ale art. 53 - Restrângerea exercițiului unor drepturi sau al unor libertăți, ale art. 124 - Înfăptuirea justiției, ale art. 126 - Instanțele judecătorești, ale art. 131 Rolul Ministerului Public, ale art. 132 - Statutul procurorilor și ale art. 148 - Integrarea în Uniunea Europeană, cu raportare la art. 6, art. 14 și art. 17 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, privind dreptul la un proces echitabil, interzicerea discriminării, și la o serie de articole din Declarația Universală a Drepturilor Omului, respectiv: art. 1, 2, 6, 7, 8, 10, 11 și 30.

Examinând excepția de neconstituționalitate ridicată, se constată că aceasta nu are legătură cu cauza în care a fost ridicată. Aceasta întrucât dosarul penal în care a fost ridicată excepția privește săvârșirea de către inculpat a infracțiunii prevăzute de art. 180 din Codul penal - Lovirea sau alte violențe, iar nu a infracțiunii prevăzute de art. 193 din același Cod - Amenințarea.

De altfel, se constată că, în aceeași cauză, partea vătămată a mai invocat, anterior, excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 180 alin. 3 teza întâi din Codul penal, potrivit cărora "Acțiunea penală se pune în mișcare la plângerea prealabilă a persoanei vătămate". Prin

Decizia nr. 1.107 din 22 noiembrie 2007 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 849 din 11 decembrie 2007, Curtea a respins excepția de neconstituționalitate invocată. Ulterior, aceeași parte vătămată a invocat, în aceeași cauză, excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 193 alin. 2 din Codul penal, care au același conținut cu cele ale art. 180 alin. 3 teza întâi din Codul penal, numai că se referă la o altă infracțiune decât cea care face obiectul judecății.

Așa fiind, excepția nu îndeplinește condiția de admisibilitate prevăzută de

art. 29 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , potrivit căreia dispozițiile legale criticate trebuie să aibă legătură cu soluționarea cauzei în orice fază a litigiului și oricare ar fi obiectul acestuia.

Pentru motivele mai sus arătate, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, precum și al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al

art. 29 alin. (1) și (6) din Legea nr. 47/1992 ,

CURTEA CONSTITUȚIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

Respinge, ca fiind inadmisibilă, excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 193 alin. 2 din Codul penal, excepție invocată de Marin Frunză în Dosarul nr. 483/121/2006 al Judecătoriei Galați - Secția penală.

Definitivă și general obligatorie.

Pronunțată în ședința publică din data de 18 noiembrie 2008.