Criteriile din 9 decembrie 2004

1. Domeniul de aplicare și definiții
În scopul regulii XII/14 din Convenția SOLAS, aceste cerințe se aplică coastelor de bordaj și bracheților din magaziile de marfă de la vrachierele cu simplu corp care nu au fost construite în conformitate cu anexa nr. 1, dar trebuie să atingă un nivel echivalent de siguranță pentru a nu fi supuse restricțiilor atunci când navighează cu orice magazie goală.
Aceste cerințe definesc criteriile de reînnoire a oțelului și alte măsuri care trebuie să fie luate pentru inimile și flanșele coastelor de bordaj și bracheților, conform paragrafului 2.
Măsurile pentru întărirea coastelor de bordaj sunt, de asemenea, definite la secțiunea 2.3.
O analiză a metodei elementelor finite o altă analiză numerică ori metodă de calcul direct nu se poate utiliza ca alternativă la conformitatea cu cerințele din această anexă, cu excepția cazurilor amenajărilor neobișnuite de construcție din bordaj sau a coastelor pentru care cerințele din această anexă nu se pot aplica în mod direct.
Evaluarea conformității cu aceste cerințe va fi efectuată înainte de data la care nava împlinește vârsta de 10 ani și la fiecare inspecție intermediară și de reînnoire ulterioară.
1.1. Nave cu întărituri pentru gheață
1.1.1. În cazul în care vrachierele sunt întărite în vederea obținerii simbolului de clasă pentru navigația prin gheață, coastele lor intermediare nu trebuie să fie luate în considerare atunci când se examinează conformitatea cu prevederile prezentei anexe.
1.1.2. Grosimea luată în considerare pentru reînnoirea structurii cerută suplimentar pentru obținerea simbolului de clasă pentru navigația prin gheață trebuie să se bazeze pe regulile unei societăți de clasificare.
1.1.3. În cazul în care se cere retragerea simbolului de clasă pentru navigația prin gheață, structura suplimentară pentru întăriturile contra gheții, cu excepția bracheților de rigidizare (a se vedea 2.1.2.1.b și 2.3), nu se ia în considerare în ceea ce privește respectarea prevederilor prezentei anexe.
2. Măsuri de reînnoire sau alte măsuri
2.1. Criterii de reînnoire sau alte măsuri
2.1.1. Simboluri utilizate la secțiunea 2.1
t(M) = grosimea așa cum s-a măsurat, în mm
t(REN) = grosimea la care este necesară reînnoirea (2.1.2)
t(REN,d/t) = criterii de grosime pe care se bazează raportul d/t (2.1.2.1)
t(REN,S) = criterii de grosime pe care se bazează rezistența (2.1.2.2)
t(COAT) = 0,75 t(S12)
t(S12) = grosimea, în mm, așa cum s-a cerut în anexa nr. 1 paragraful 3 pentru inimile coastelor și paragraful 4 pentru bracheții superiori și inferiori
t(AB) = grosimea în momentul construirii, în mm
t(C) = a se vedea tabelul 1 de mai jos
Tabelul 1 - valori ale t(C), în mm
┌───────────────┬────────────────────────────┬────────────────────────────┐
│Lungimea navei,│
Magazii,
│
Magazia nr. 1
│
│
L, în m
│ altele decât magazia nr. 1 │
│
│
├──────────────────┬─────────┼──────────────────┬─────────┤
│
│
Deschidere și
│Bracheți │
Deschidere și
│ Bracheți│
│
│bracheți superiori│superiori│bracheți superiori│superiori│
├───────────────┼──────────────────┼─────────┼──────────────────┼─────────┤
│
≤ 100
│
2
│
2,5
│
2
│
3
│
├───────────────┼──────────────────┼─────────┼──────────────────┼─────────┤
│
150
│
2
│
3
│
3
│
3,5
│
├───────────────┼──────────────────┼─────────┼──────────────────┼─────────┤
│
≥ 200
│
2
│
3
│
3
│
4
│
├───────────────┴──────────────────┴─────────┴──────────────────┴─────────┤
│
Notă: Pentru lungimile intermediare de navă, t(C) se obține prin
│
│
interpolare liniară între valorile de mai sus.
│
└─────────────────────────────────────────────────────────────────────────┘
2.1.2. Criterii pentru inimi (forfecare și alte verificări)
Inimile coastelor și bracheții de bordaj trebuie să fie reînnoiți atunci când grosimea măsurată [t(M)] este mai mică sau egală cu grosimea [t(REN)] așa cum s-a definit mai jos:
t(REN) este cea mai mare dintre următoarele valori:
1. t(COAT) - t(C)
2. 0,75 t(AB)
3. t(REN,d/t)
4. t(REN,S) (dacă se cere la 2.1.2.2)
2.1.2.1. Criterii de grosime bazate pe raportul d/t
Sub rezerva lit. b) și c) de mai jos, t(REN,d/t) este dat de următoarea ecuație:
t(REN,d/t) = (înălțimea inimii în mm)/R
unde:
R = pentru coaste:
65 k^0,5 pentru coaste de bordaj simetrice;
55 k^0,5 pentru coaste de bordaj asimetrice;
pentru bracheți inferiori [a se vedea lit. a) de mai jos]:
87 k^0,5 pentru coaste de bordaj simetrice;
73 k^0,5 pentru coaste de bordaj asimetrice;
k = 1 pentru oțel obișnuit de construcție;
k = 0,78 pentru oțel cu limita de curgere de 315 N/mmp; și
k = 0,72 pentru oțel cu limita de curgere de 355 N/mmp.
În niciun caz valoarea lui t(REN,d/t) pentru bracheții inferiori integrați nu se va lua mai mică decât t(REN,d/t) pentru coastele pe care le susțin.
a) Bracheți inferiori
La calculul înălțimii inimii bracheților inferiori trebuie să se aplice următoarele:
1. înălțimea inimii brachetului inferior poate fi măsurată de la intersecția peretelui înclinat al tancului de gurnă și învelișul bordajului, perpendicular pe platbanda brachetului inferior (a se vedea figura 3);
2. dacă sunt prevăzute nervuri de rigidizare pe brachetul inferior, înălțimea inimii poate fi luată ca distanța dintre învelișul bordajului și nervură, între nervuri sau între nervura situată cel mai în afară și platbanda bracheților, luându-se valoarea cea mai mare dintre acestea.
b) Bracheți de rigidizare ca soluție alternativă
Dacă t(M) este mai mic decât t(REN,d/t) din secțiunea b) a coastelor de bordaj (a se vedea figura 2), bracheți de rigidizare conform 2.3 se pot monta ca alternativă la cerințele privind raportul dintre înălțimea inimii și grosimea coastelor de bordaj, caz în care t(REN,d/t) poate să nu fie luat în calcul la determinarea lui t(REN) conform 2.1.2.
c) Coastele situate imediat în spatele peretelui de coliziune
În cazul coastelor de bordaj situate imediat în spatele peretelui de coliziune, a căror dimensionare este majorată pentru ca momentul lor de inerție să fie astfel încât să permită evitarea flexibilității nedorite a învelișului de bordaj, atunci când grosimea de construcție a inimii lor t(AB) este mai mare decât 1,65 t(REN,S), grosimea t(REN,d/t) poate fi luată ca egală cu valoarea t'(REN,d/t) obținută din următoarea ecuație:
t'(REN,d/t) = radical indice 3 din [t(REN,d/t)^2 t(REN,S)]
în care t(REN,S) este obținut de la 3.3.
2.1.2.2. Criterii de grosime bazate pe verificarea rezistenței la forfecare
Dacă t(M) din partea inferioară a coastelor de bordaj, așa cum s-a definit în figura 1, este mai mic sau egal cu t(COAT), atunci t(REN,S) trebuie să fie determinat conform 3.3.
2.1.2.3. Grosimea inimilor reînnoite ale coastelor de bordaj și bracheților inferiori
În cazul în care se cere reînnoirea oțelului, grosimea inimilor reînnoite nu trebuie să fie mai mică decât cea mai mare dintre următoarele valori: t(AB), 1,2 t(COAT) sau 1,2 t(REN).
2.1.2.4. Criterii pentru alte măsuri
În cazul în care t(REN) < t(M) ≤ t(COAT), măsurile care trebuie luate constau în următoarele:
1. sablarea sau o măsură echivalentă și acoperirea de protecție (a se vedea 2.2);
2. montarea bracheților de rigidizare (a se vedea 2.3), atunci când situația de mai sus se produce pentru oricare dintre zonele coastelor de bordaj A, B, C și D indicate în figura 1; și
3. întreținerea acoperirii de protecție în starea "ca nouă" (și anume fără urme de degradare sau rugină), urmărită la inspecția de reînnoire și cea intermediară.
Se poate renunța la măsurile de mai sus dacă elementele de construcție nu indică vreo reducere a grosimii în raport cu grosimea de construcție și dacă acoperirea de protecție este în stare "ca nouă" (și anume fără urme de degradare sau rugină).
2.1.3. Criterii aplicabile coastelor și bracheților (verificarea rezistenței la încovoiere)
În cazul în care lungimea sau înălțimea brachetului inferior nu respectă cerințele din anexa nr. 1, trebuie efectuată o verificare a rezistenței la încovoiere în conformitate cu 3.4, iar reînnoirea sau întărirea coastelor și/sau bracheților trebuie efectuată conform acelorași cerințe.
2.2. Măsurătorile de grosime, reînnoirea tablei, sablarea și acoperirea de protecție
Pentru reînnoirea tablei, sablarea și acoperirea de protecție, sunt definite patru zone - A, B, C și D, așa cum se indică în figura 1.
Măsurătorile reprezentative de grosime trebuie luate pentru fiecare zonă și trebuie să fie evaluate în raport cu criteriile de la 2.1.
În cazul bracheților integrați, dacă criteriile de la 2.1 nu sunt îndeplinite pentru zona A sau B, reînnoirea tablei, sablarea și acoperirea de protecție, după caz, trebuie să fie efectuate pentru ambele zone A și B.
În cazul bracheților separați, dacă criteriile de la 2.1 nu sunt îndeplinite pentru zona A sau B, reînnoirea tablei, sablarea și acoperirea de protecție trebuie să fie efectuate pentru fiecare dintre aceste zone, după caz.
În cazul în care reînnoirea tablei se cere pentru zona C conform 2.1, aceasta trebuie să se efectueze pentru ambele zone B și C. Dacă sablarea și acoperirea de protecție se cer pentru zona C conform 2.1, acestea trebuie să se efectueze pentru zonele B, C și D.
În cazul în care reînnoirea tablei se cere pentru zona D conform 2.1, aceasta se va efectua numai la această zonă. Dacă se cere efectuarea sablării și acoperirii de protecție pentru zona D conform 2.1, aceasta trebuie să se efectueze pentru ambele zone C și D.
O atenție deosebită poate fi acordată zonelor reînnoite anterior sau reacoperite, dacă Administrația sau o societate de clasificare care este recunoscută de Administrație în conformitate cu prevederile regulii XI-1/1 din Convenția SOLAS a constatat că acestea sunt într-o stare "ca noi" (și anume fără urme de degradare sau rugină).
Dacă se decide aplicarea unei reînnoiri, pe baza criteriilor de reînnoire a grosimii conform prevederilor de la 2.1, trebuie ca, în general, această măsură să fie luată conform prevederilor Organizației.
În cazul în care, conform cerințelor de la 2.1, un număr limitat de coaste de bordaj și bracheți necesită o reacoperire de protecție pe o parte din lungimea lor, se aplică următoarele criterii:
1. Partea ce urmează să fie acoperită include:
- inima și platbanda coastelor de bordaj și bracheților;
- suprafața învelișului de bordaj, în magazie, tablele tancului de gurnă și ale tancului de bordaj, după caz, pe o lățime care nu va fi mai mică de 100 mm, măsurată de la inima coastei de bordaj.
2. Trebuie să se aplice o acoperire epoxidică de protecție.
În toate cazurile, toate suprafețele ce vor fi acoperite trebuie să fie sablate înaintea aplicării acoperirii.
2.3. Măsuri de întărire
Măsurile de întărire constau în bracheți de rigidizare, amplasați în partea inferioară și la mijlocul deschiderii coastelor de bordaj (a se vedea figura 4). Bracheți de rigidizare pot fi amplasați la fiecare două coaste, dar bracheții inferiori și bracheții de la mijlocul deschiderii trebuie să fie amplasați în linie între perechile alternative de coaste.
Grosimea bracheților de rigidizare nu trebuie să fie mai mică decât grosimea de construcție a inimilor coastelor de bordaj la care acestea se prind.
Sudura bilaterală continuă trebuie să fie practicată la îmbinările bracheților de rigidizare de coastele de bordaj și de învelișul de bordaj.
2.4. Grosimea cusăturii sudate
În cazul reînnoirii tablei, îmbinările sudate trebuie să corespundă paragrafului 7 din anexa nr. 1.
2.5. Piting și striuri
Dacă intensitatea pitingului este mai mare de 15% din suprafață (a se vedea figura 5), trebuie efectuată o măsurătoare de grosime pentru verificarea coroziunii pitingului.
Grosimea minimă acceptabilă rămasă în zonele cu piting sau striuri este egală cu:
1. 75% din grosimea de construcție, pentru piting sau striuri în inimile și flanșele coastelor și bracheților; și
2. 70% din grosimea de construcție, pentru piting sau striuri la învelișul de bordaj, tablele tancului de gurnă și tancului de bordaj îmbinate la coasta de bordaj, pe o lățime de până la 30 mm măsurată de la fiecare față a sa.
3. Criterii pentru verificarea rezistenței
În general, sarcinile trebuie să fie calculate și verificările de rezistență trebuie efectuate pentru coastele din fiecare magazie situată în pupa, mijlocul și prova navei. Dimensiunile cerute pentru coaste din poziții intermediare trebuie să fie determinate prin interpolare liniară între rezultatele obținute pentru coastele de mai sus.
Dacă dimensiunile coastelor de bordaj variază în cadrul unei magazii, dimensiunile cerute trebuie de asemenea să fie calculate pentru coasta de mijloc de la fiecare grup de coaste care are aceleași dimensiuni. Dimensiunile cerute pentru coastele din poziții intermediare trebuie să fie obținute prin interpolare liniară între rezultatele obținute pentru coastele calculate.
3.1. Model de sarcini
3.1.1. Forțe
Forțele P(fr,a) și P(fr,b), în kN, de care trebuie să se țină seama la verificarea rezistenței în secțiunile a) și b) ale coastelor de bordaj [specificate în figura 2; în cazul bracheților inferiori separați, secțiunea b) se situează la partea superioară a brachetului inferior], sunt date de următoarele formule:
P(fr,a) = P(s) + max[P(1),P(2)]
h-2h(B)
P(fr,b) = ───────
h
unde:
P(s) = forța presiunii apei calme, în kN
┌ p(S,U) + p(S,L) ┐ dacă extremitatea superioară a deschiderii h
= sh │ ─────────────── │ a coastei de bordaj (a se vedea figura 1)
└
2
┘ se află sub linia de plutire de încărcare
┌
p(S,L) ┐ dacă extremitatea superioară a deschiderii h
= sh │ ─────── │ a coastei de bordaj (a se vedea figura 1)
└
2
┘ se află deasupra liniei de plutire de încărcare
P(1) = forța presiunii valului, în kN, la valurile din prova
┌ p(1,U + p(1,L)
┐
= sh│ ─────────────── │
└
2
┘
P(2) = forța presiunii valului, în kN, la valurile de travers
┌ p(2,U + p(2,L)
┐
= sh│ ─────────────── │
└
2
┘
h, h(B) = deschiderea coastei de bordaj și lungimea brachetului inferior,
în m, definite în figurile 1 și respectiv 2
h' = distanța, în m, între extremitatea inferioară a deschiderii h a coastei
de bordaj (a se vedea figura 1) și linia de plutire de încărcare
s = distanța dintre coaste, în m
P(S,U),p(S,L) = presiunea apei calme, în kN/mp, la extremitatea superioară
și inferioară a deschiderii h a coastei de bordaj
(a se vedea figura 1)
P(1,U),p(1,L) = presiunea valului, în kN/mp, așa cum se definește
la 3.1.2.1, sub extremitatea superioară și inferioară
a deschiderii h a coastei de bordaj
P(2,U),p(2,L) = presiunea valului, în kN/mp, așa cum se definește
la 3.1.2.2, sub extremitatea superioară și inferioară
a deschiderii h a coastei de bordaj
3.1.2. Presiunea valului
3.1.2.1. Presiunea valului p(1)
1. Presiunea valului p(1), în kN/mp, la linia de plutire și sub aceasta este dată de:
┌
B
┐
p(1) = 1.50 │ p(1l) + 135 ───────── - 1.2(T - z) │
└
2(B + 75)
┘
p(1l) = 3 k(s) C + k(f)
2. Presiunea valului p(1), în kN/mp, deasupra liniei de plutire este dată de:
p(1) = p(1wl) - 7.50(z - T)
3.1.2.2. Presiunea valului p(2)
1. Presiunea valului p(2), în kN/mp, la linia de plutire și sub aceasta este dată de:
50 C(r)
0.5 B + k(f) ┌
z ┐
p(2) = 13.0 (0.5 B ───────── + C(B) ──────────── │ 0.7 + 2 ─ │)
2(B + 75)
14
└
T ┘
2. Presiunea valului p(2), în kN/mp, deasupra liniei de plutire este dată de:
p(2) = p(2wl) - 5.0(z - T)
unde:
p(1wl) = p(1) presiunea valului mării la linia de plutire
p(2wl) = p(2) presiunea valului mării la linia de plutire
L = distanța, în m, la linia de plutire de încărcare de vară de la extremitatea prova a etravei până la extremitatea pupa a etamboului de cârmă sau centrul axului cârmei, în cazul în care nu există etambou de cârmă. L nu trebuie să fie mai mică de 96% și nici mai mare de 97% din lungimea maximă pe linia de plutire de încărcare de vară.
B = cea mai mare lățime teoretică de construcție, în m
C(B) = coeficientul bloc de construcție la pescajul d corespunzător liniei de plutire de încărcare de vară, bazat pe lungimea L și lățimea teoretică de construcție B, dar nu va fi mai mic de 0,6:
deplasamentul teoretic (mc) la pescajul d
C(B) = ─────────────────────────────────────────
LBd
T = pescajul maxim de construcție, în m
C = coeficient
┌ 300 - L ┐1,5
= 10,75 - │ ─────── │
pentru 90 ≤ L ≤ 300 m
└
100
┘
= 10,75
pentru L > 300 m
┌
2k(r)
┐
C(r) = │ 1,25 - 0,025 ────────────── │k
└
radical din GM
┘
k = 1,2 pentru navele fără chilă de ruliu
= 1 pentru navele cu chilă de ruliu
k(r) = raza de girație la ruliu. Dacă valoarea reală a lui k(r)
nu este disponibilă,
= 0,39 B pentru navele a căror masă este uniform repartizată
în secțiunea transversală (de exemplu, încărcătură alternativă
de mărfuri grele sau încărcătură omogenă de mărfuri ușoare)
= 0,25 B pentru navele cu distribuție neuniformă a masei în secțiunea
transversală (de exemplu, repartizare omogenă de mărfuri grele)
GM = 0,12 B dacă valoarea reală a GM nu este disponibilă
z = distanța verticală, în m, măsurată de la linia de bază la punctul
de încărcare
0,83
k(s) = C(B) + ──────────────── la extremitatea pupa a lungimii L
radical din C(B)
= C(B)
între o,2L și 0,6L, măsurată de la extremitatea pupa
a lungimii L
1,33
= C(B) + ────
la extremitatea prova a lungimii L
C(B)
Între punctele specificate mai sus, k(s) trebuie să varieze în mod liniar
k(f) = 0,8 C
3.2. Tensiuni admisibile
Tensiunile normale și de forfecare admisibile 'f3(a) și tau(a), în N/mmp, la coastele de bordaj sunt date de:
'f3(a) = 0.90 'f3(F)
tau(a) = 0.40 'f3(F)
unde 'f3(F) este limita superioară minimă de curgere, în N/mmp, a materialului.
3.3. Verificarea rezistenței de forfecare
Dacă t(M) din partea inferioară a coastelor de bordaj, așa cum s-a definit în figura 1, este mai mic sau egal cu t(COAT), verificarea rezistenței la forfecare trebuie să fie efectuată conform următoarelor.
Grosimea t(REN,S), în mm, este valoarea maximă între grosimea t(REN,Sa) și grosimea t(REN,Sb), obținută din verificarea rezistenței de forfecare în secțiunile a) și b) (a se vedea figura 2 și 3.1), dată de următoarele formule, dar fără a depăși 0,75 t(S12):
1.000 k(s) P(fr,a)
1. în secțiunea a): t(REN,Sa) = ──────────────────
d(a) sin 'd6 tau(a)
1.000 k(s) P(fr,b)
2. în secțiunea b): t(REN,Sb) = ──────────────────
d(b) sin 'd6 tau(a)
unde:
k(s) = coeficientul de distribuție a forței de forfecare; trebuie să fie luat egal cu 0,6
P(fr,a), P(fr,b) = forțele de presiune definite la 3.1.1
d(a), d(b) = înălțimea brachetului și înălțimea coastei întărite, în mm, în secțiunile a) și b) (a se vedea figura 2); în cazul bracheților separați (neintegrați), d(b) trebuie să fie luat ca înălțimea minimă a inimii din care se scad posibilele decupări în zigzag
'd6 = unghiul dintre coasta întărită și învelișul de bordaj
tau(a) = tensiunea admisibilă la forfecare, în N/mmp, definită la 3.2.
3.4. Verificarea rezistenței la încovoiere
Dacă lungimea sau înălțimea brachetului inferior nu corespunde cerințelor din anexa nr. 1, modulul de rezistență real, în cmc, al bracheților și coastelor de bordaj în secțiunile a) și b) nu trebuie să fie mai mic de:
1. în secțiunea a):
1.000 P(fr,a) h
Z(a) = ───────────────
m(a) 'f3(a)
2. în secțiunea b):
1.000 P(fr,a) h
Z(b) = ───────────────
m(b) 'f3(a)
unde:
P(fr,a) = forța datorată presiunii definite la 3.1.1
h = deschiderea coastei de bordaj, în m, definită în figura 1
'f3(a) = tensiunea normală admisibilă, în N/mmp, definită la 3.2
m(a), m(b) = coeficienți ai momentului încovoietor definiți în tabelul 2
Modulul de rezistență real al bracheților și coastelor de bordaj trebuie să fie calculat pe o axă paralelă la fâșia adițională, pe baza grosimilor măsurate. Pentru calcule preliminare, pot fi utilizate alte valori de grosime, cu condiția ca acestea să nu fie mai mici de:
1. t(REN), pentru grosimea inimii;
2. grosimea minimă admisă conform criteriilor de reînnoire pentru platbenzi și fâșia adițională ale unei societăți de clasificare care este recunoscută de Administrație în baza prevederilor regulii XI-1/1 din Convenția SOLAS sau conform standardelor naționale ale Administrației, care asigură un nivel echivalent de siguranță.
Lățimea fâșiei adiționale este egală cu distanța dintre coaste, măsurată de-a lungul învelișului la mijlocul deschiderii h.
Dacă modulele de rezistență reale în secțiunile a) și b) sunt mai mici decât valorile Z(a) și Z(b), coastele și bracheții trebuie să fie reînnoiți sau întăriți pentru a obține module de rezistență reale care să nu fie mai mici decât 1,2 Z(a) și, respectiv, 1,2 Z(b).
În acest caz, reînnoirea sau întăririle platbenzii trebuie să se extindă la partea inferioară a coastelor de bordaj, așa cum s-a definit în figura 1.
Tabelul 2 - Coeficienții momentului încovoietor m(a) și m(b)
┌───────────────────────────────┬────┬───────────────────────────────────────┐
│
│m(a)│
m(b)
│
│
│
├─────────────┬────────────┬────────────┤
│
│
│
h(B) =
│
h(B) =
│
h(B) =
│
│
│
│
0,08 h
│
0,1 h
│
0,125 h
│
├───────────────────────────────┼────┼─────────────┼────────────┼────────────┤
│Magaziile goale ale navelor
│ 10 │
17
│
19
│
22
│
│autorizate să opereze în
│
│
│
│
│
│condiții de încărcare neomogene│
│
│
│
│
├───────────────────────────────┼────┼─────────────┼────────────┼────────────┤
│Alte cazuri
│ 12 │
20
│
22
│
26
│
├───────────────────────────────┴────┴─────────────┴────────────┴────────────┤
│Nota 1: Situație de încărcare neomogenă înseamnă o situație de încărcare
│
│în care raportul dintre cel mai mare și cel mai mic coeficient de umplere,
│
│calculat pentru fiecare magazie de marfă, depășește 1,2, această valoare
│
│trebuind să fie corectată în funcție de densitățile diferite ale mărfurilor.│
│
│
│Nota 2: Pentru valori intermediare ale lungimii brachetului h(B), coefi-
│
│cientul m(b) este obținut prin interpolare liniară între valorile din tabel.│
└────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┘