Mesaj din 19 februarie 1998

Aniversarea unui secol și jumătate de la Revoluția franceza din anul 1848 constituie un moment remarcabil pentru poporul francez, dar și pentru popoarele europene implicate în procesul revolutionar petrecut la mijlocul secolului trecut. Este pentru prima data când, grație idealurilor revoluționarilor europeni, noțiunea geografică "Europa" devine o notiune politica, cu urmări extrem de favorabile pentru evoluția continentului nostru.

Revoluția franceza din anul 1848 a avut un efect politic major pe plan continental, vestile raspandindu-se cu repeziciune, iar regimurile absolutiste prăbușindu-se rând pe rând. Știrile au ajuns și pe teritoriul Țărilor Române, unde impactul evenimentelor din februarie a fost unul cu totul deosebit. "Marita revoluție", cum a fost numita în presa românească, a generat o stare revolutionara endemica, invocarea Frantei și a modelului ei devenind cotidiana.

Parlamentul României democratice considera ca acest moment aniversar îi oferă ocazia binevenita de a rememora participarea pe baricadele revoluției, alături de lumea Parisului, a tinerilor români - Nicolae Balcescu, Dimitrie și Ion Bratianu, C.A. Rosetti și alții -, aflați la studii în capitala Frantei, într-un gest de admirabila solidaritate, specific elitelor "Tinerei Europe".

Evenimentele din februarie 1848 din Franța au avut consecințe pozitive asupra declanșării, câteva săptămâni mai târziu, a Revoluției române. Atașându-se mobilizatoarei doctrine revoluționare, rezumata în triada simbolica "Libertate, Egalitate, Fraternitate", și adoptând ca simbol, în Transilvania, drapelul în culorile Frantei, stabilind legături directe cu noul guvern francez, revolutionarii români din cele patru provincii aflate sub dominatie străină au configurat granita estica a Revoluției europene. Momentul avea sa inspire generații întregi de oameni politici, contribuind la victoria ideii de unitate naționala, a constitutionalismului și parlamentarismului modern european pe teritoriul Țărilor Române. Conducătorii românilor, educati în spirit francez, prieteni cu Lamartine, Ledru Rollin, Jules Michelet, Edgar Quinet etc., le-au admirat infaptuirile, le-au urmat pilda, militand pentru idealurile comune europene. Coeziunea intelectualilor europeni, dezideratul unei Europe democratice au servit idealul acțiunii politice comune, în spiritul Manifestului din 7 martie, adresat popoarelor Europei. Românii au răspuns cu entuziasm acestei chemări, iar colaborarea din 1848 cu Revoluția franceza a constituit premisa sprijinului acordat la 1859 și 1918 românilor în constituirea statului național român modern.

Evocarea comemorativa a evenimentelor epocale ale Revoluției europene pasoptiste, la originea cărora, ca de atâtea ori în revoluția ideilor și programelor reformist-democratice continentale, se afla Franța, patria iluminismului european, oferă Parlamentului României prilejul fericit de a exprima, în memoriam, un salut cordial Senatului și Adunării Naționale ale Republicii Franceze.

Sub semnul acestei aniversari istorice, care a consolidat și a favorizat un destin comun al popoarelor și țărilor noastre în aspiratia lor pentru pace, libertate, democratie și comuniune europeană, ne exprimam speranta ca viitorul relațiilor noastre politice, economice și culturale sa legitimeze premisele istorice, sa implineasca proiectele contemporane și sa sporeasca sansele desavarsirii idealului comun al Europei unite.

Acest mesaj a fost adoptat de Camera Deputaților și de Senat în ședința comuna din 19 februarie 1998.