Decizia nr. 1400/2008

Ioan Vida - președinte

Nicolae Cochinescu - judecător

Aspazia Cojocaru - judecător

Acsinte Gaspar - judecător

Petre Lăzăroiu - judecător

Ion Predescu - judecător

Puskas Valentin Zoltan - judecător

Tudorel Toader - judecător

Augustin Zegrean - judecător

Ion Tiucă - procuror

Mihaela Senia Costinescu - magistrat-asistent

Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor

art. 41 din Legea nr. 85/2006

privind procedura insolvenței, excepție ridicată de Gheorghe Stan și Gabriela Stan în Dosarul nr. 47/121/2004 al Tribunalului Galați - Secția comercială, maritimă și fluvială și de contencios administrativ și fiscal.

La apelul nominal lipsesc părțile, față de care procedura de citare a fost legal îndeplinită.

Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a excepției de neconstituționalitate ca inadmisibilă, întrucât critica vizează completarea textului de lege în sensul explicării de către legiuitor a noțiunilor utilizate.

CURTEA,

având în vedere actele și lucrările dosarului, reține următoarele:

Prin Încheierea din 15 mai 2008, pronunțată în Dosarul nr. 47/121/2004, Tribunalul Galați - Secția comercială, maritimă și fluvială și de contencios administrativ și fiscal a sesizat Curtea Constituțională pentru soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor

art. 41 din Legea nr. 85/2006

privind procedura insolvenței, excepție ridicată de Gheorghe Stan și Gabriela Stan.

În motivarea excepției de neconstituționalitate autorii arată că prevederile

art. 41 din Legea nr. 85/2006

interzic, pe perioada desfășurării procedurii insolvenței, adăugarea la creanța pe care creditorul o are împotriva debitorului de dobânzi, penalități și accesorii ce reprezintă fructe civile normale ale creanței și care ar determina majorarea atât a valorii nominale, cât și a valorii reale a acesteia. Or, în condițiile în care termenul "accesorii" este interpretat ca fiind echivalent al sintagmei "actualizare cu rata inflației", creditorul nu își va recupera integral creanța, ceea ce contravine principiului constituțional al garantării proprietății private.

Tribunalul Galați - Secția comercială, maritimă și fluvială și de contencios administrativ și fiscal apreciază că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată, arătând că rațiunea dispoziției legale criticate, care consacră unul dintre efectele importante ale procedurii deschiderii insolvenței, și anume acela de a suspenda curgerea dobânzilor, majorărilor, penalităților și a oricăror altor cheltuieli accesorii, este aceea că la distribuirea produsului supus lichidării creditorii fără garanții reale, care au șanse reduse de recuperare a creanței de bază, nu au practic nicio șansă de a obține accesoriile create din această creanță.

În conformitate cu dispozițiile

art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și formula punctele de vedere cu privire la excepția de neconstituționalitate.

Avocatul Poporului arată că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată, textele de lege criticate fiind în deplină concordanță cu dispozițiile constituționale invocate.

Președinții celor două Camere ale Parlamentului și Guvernul nu au comunicat punctele lor de vedere cu privire la excepția de neconstituționalitate.

CURTEA,

examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și

Legea nr. 47/1992 , reține următoarele:

Curtea Constituțională este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, ale art. 1 alin. (2), ale

art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992 , să soluționeze excepția de neconstituționalitate cu care a fost sesizată.

Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie prevederile

art. 41 din Legea nr. 85/2006

privind procedura insolvenței, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 359 din 21 aprilie 2006, text de lege care are următorul conținut: "(1) Nicio dobândă, majorare sau penalitate de orice fel ori cheltuială, numită generic accesorii, nu va putea fi adăugată creanțelor născute anterior datei deschiderii procedurii.

(2) Prin excepție de la alin. (1), creanțele garantate se înscriu în tabelul definitiv și/sau în tabelul definitiv consolidat, după caz, la valoarea garanțiilor, evaluată în conformitate cu art. 39 alin. (1) lit. A, dar nu mai mult decât valoarea totală a creanței garantate de acea garanție. La distribuția prețului garanției, creditorul garantat va fi îndreptățit să calculeze accesoriile la creanța garantată până cel mult la data vânzării bunului, cu condiția ca prețul bunului să fie corespunzător mai mare decât valoarea inițial evaluată. În cazul în care prețul va fi inferior valorii evaluate, la distribuție se va ajusta corespunzător raportul dintre partea garantată și cea negarantată a creanței.

(3) În cazul în care se confirmă un plan de reorganizare, dobânzile, majorările ori penalitățile de orice fel sau cheltuielile accesorii la obligațiile născute ulterior datei deschiderii procedurii generale se achită în conformitate cu actele din care rezultă și cu prevederile programului de plăți. În cazul în care planul eșuează, prevederile alin. (1) și (2) se aplică corespunzător pentru calculul accesoriilor cuprinse în programul de plăți, la data intrării în faliment.

(4) Nicio dobândă, majorare sau penalitate de orice fel ori cheltuială, numită generic accesorii, nu va putea fi adăugată creanțelor născute ulterior datei deschiderii atât a procedurii simplificate, cât și a celei generale, în cazul în care niciun plan de reorganizare nu este confirmat."

În opinia autorilor excepției de neconstituționalitate, prevederile legale criticate contravin dispozițiilor constituționale cuprinse în art. 44 alin. (2) referitoare la garantarea și ocrotirea proprietății private.

Analizând criticile de neconstituționalitate, Curtea observă că autorii excepției sunt, de fapt, nemulțumiți de modul de redactare a textului de lege criticat, care nu redă explicit, cu claritate, înțelesul sintagmei "alte cheltuieli accesorii", fiind susceptibil de a fi interpretată ca reprezentând o actualizare cu rata inflației a creanței. Or, potrivit competenței Curții Constituționale, așa cum este ea prevăzută în

art. 2 alin. (3) din Legea nr. 47/1992 , și respectând principiul constituțional al separației puterilor, Curtea Constituțională nu poate modifica sau completa prevederea legală supusă controlului și nici nu se poate substitui legiuitorului în definirea noțiunilor cu care operează legea. Astfel fiind, excepția de neconstituționalitate apare ca inadmisibilă și urmează să fie respinsă ca atare.

Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, precum și al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A. d) și al

art. 29 din Legea nr. 47/1992 ,

CURTEA CONSTITUȚIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

Respinge, ca fiind inadmisibilă, excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor

art. 41 din Legea nr. 85/2006

privind procedura insolvenței, excepție ridicată de Gheorghe Stan în Dosarul nr. 47/121/2004 al Tribunalului Galați - Secția comercială, maritimă și fluvială și de contencios administrativ și fiscal.

Definitivă și general obligatorie.

Pronunțată în ședința publică din data de 16 decembrie 2008.