Decizia nr. 1285/2008

Ioan Vida - președinte

Nicolae Cochinescu - judecător

Aspazia Cojocaru - judecător

Acsinte Gaspar - judecător

Petre Lăzăroiu - judecător

Ion Predescu - judecător

Tudorel Toader - judecător

Puskas Valentin Zoltan - judecător

Augustin Zegrean - judecător

Antonia Constantin - procuror

Maria Bratu - magistrat-asistent

Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a prevederilor art. 11 alin. (2^1) și alin. (4) și

art. 13 alin. (2) din Legea fondului funciar nr. 18/1991 , excepție ridicată de Sofia Vlad în Dosarul nr. 77/94/2005 al Tribunalului București - Secția a IV-a civilă.

La apelul nominal răspunde, pentru partea Alexandrina Cristea, avocatul Daniel Ene. Lipsesc celelalte părți, față de care procedura de citare a fost legal îndeplinită.

Magistratul-asistent referă cu privire la cererea de amânare a judecății, datorită imposibilității de prezentare pe motive de sănătate, formulată de apărătorul ales al autorului excepției.

Apărătorul părții prezente lasă la aprecierea Curții amânarea judecării cauzei.

Reprezentantul Ministerului Public solicită respingerea cererii de amânare a judecății.

Curtea, deliberând, respinge cererea de amânare a judecării cauzei formulată de apărătorul autorului excepției.

Cauza se află în stare de judecată.

Reprezentantul părții prezente solicită respingerea excepției.

Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere ca neîntemeiată a excepției de neconstituționalitate.

CURTEA,

având în vedere actele și lucrările dosarului, constată următoarele:

Prin Încheierea din 8 aprilie 2008, pronunțată în Dosarul nr. 77/94/2005, Tribunalul București - Secția a IV-a civilă a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 11 alin. (2^1) și alin. (4) și

art. 13 alin. (2) din Legea fondului funciar nr. 18/1991 , excepție ridicată de Sofia Vlad într-un litigiu având ca obiect ieșirea din indiviziune.

În motivarea excepției de neconstituționalitate autorul acesteia susține, în esență, că prevederile de lege criticate sunt neconstituționale, întrucât stabilirea drepturilor de moștenire asupra terenurilor este condiționată de formularea cererii de reconstituire a dreptului de proprietate.

Tribunalul București - Secția a IV-a civilă apreciază excepția ca neîntemeiată.

Potrivit

art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.

Avocatul Poporului consideră că textele de lege criticate nu contravin dispozițiilor constituționale.

Președinții celor două Camere ale Parlamentului și Guvernul nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.

CURTEA,

examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, susținerile părții prezente, concluziile procurorului, prevederile de lege criticate, raportate la dispozițiile Constituției, precum și

Legea nr. 47/1992 , reține următoarele:

Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, ale art. 1 alin. (2), ale

art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992 , să soluționeze excepția de neconstituționalitate.

Obiectul excepției îl constituie prevederile art. 11 alin. (2^1) și alin. (4) și

art. 13 alin. (2) din Legea fondului funciar nr. 18/1991 , republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1 din 5 ianuarie 1998, cu modificările și completările ulterioare, având următoarea redactare:

- Art. 11 alin. (2^1) și alin. (4): "(2^1) Terenurile preluate abuziv de cooperativele agricole de producție de la persoanele fizice, fără înscriere în cooperativele agricole de producție sau de către stat, fără nici un titlu, revin de drept proprietarilor care au solicitat reconstituirea dreptului de proprietate, pe vechile amplasamente, dacă acestea nu au fost atribuite legal altor persoane.

[...]

(4) Cererea de stabilire a dreptului de proprietate se depune și se înregistrează la primărie în termen de 30 de zile de la data intrării în vigoare a prezentei legi";

- Art. 13 alin. (2): "Moștenitorii care nu-și pot dovedi această calitate, întrucât terenurile nu s-au găsit în circuitul civil, sunt socotiți repuși de drept în termenul de acceptare cu privire la cota ce li se cuvine din terenurile ce au aparținut autorului lor. Ei sunt considerați că au acceptat moștenirea prin cererea pe care o fac comisiei."

Textele constituționale considerate ca fiind încălcate sunt cele ale art. 16 alin. (1) și (2) privind egalitatea în drepturi, art. 21 privind accesul liber la justiție și art. 44 alin. (1) și (2) privind dreptul de proprietate.

Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea constată că aceasta este neîntemeiată pentru considerentele ce urmează:

Prevederile

Legii nr. 18/1991

au ca scop reconstituirea sau constituirea dreptului de proprietate în favoarea foștilor cooperatori, a moștenitorilor acestora și a altor persoane care, la data intrării în vigoare a legii, nu aveau calitatea de proprietari. Având în vedere obiectul de reglementare al legii - fondul funciar al României - și scopul declarat al acesteia - reconstituirea dreptului de proprietate asupra terenurilor preluate de cooperativele agricole de producție sau de către stat către foștii proprietari sau moștenitorii acestora -, reglementarea condițiilor în care operează aceasta, inclusiv sub aspectul persoanelor îndreptățite, constituie opțiunea legiuitorului, în acord cu politica economică a statului și cu finalitatea reparatorie a legii.

De aceea, dreptul moștenitorilor la reconstituirea dreptului de proprietate este în concordanță cu caracterul reparator al legii, prin repunerea în termen a celor cu vocație succesorală. Astfel, cererea depusă la comisia locală de fond funciar reprezintă condiția pentru repunerea de drept în termenul de acceptare a moștenirii, termen ce a fost prelungit prin

art. III din titlul VI al Legii nr. 247/2005

privind reforma în domeniile proprietății și justiției, precum și unele măsuri adiacente.

În sensul celor arătate mai sus s-a pronunțat Curtea prin Decizia nr. 1.221 din 20 decembrie 2007, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 125 din 18 februarie 2008.

Aceste argumente reținute de Curte în decizia menționată sunt valabile și în ceea ce privește excepția ridicată în cauza de față.

Referitor la invocarea încălcării art. 44 din Constituție, Curtea, în jurisprudența sa, a statuat că problema garantării și ocrotirii proprietății nu poate fi invocată decât după reconstituirea sau constituirea dreptului de proprietate.

Pentru motivele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, precum și al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al

art. 29 din Legea nr. 47/1992 ,

CURTEA CONSTITUȚIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

Respinge excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 11 alin. (2^1) și alin. (4) și

art. 13 alin. (2) din Legea fondului funciar nr. 18/1991 , excepție ridicată de Sofia Vlad în Dosarul nr. 77/94/2005 al Tribunalului București - Secția a IV-a civilă.

Definitivă și general obligatorie.

Pronunțată în ședința publică din data de 2 decembrie 2008.