Decizia nr. 44/2009
referitoare la excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 96 alin. (1) și alin. (2) lit. b), art. 97 alin. (1) lit. a) și alin. (2), precum și ale art. 109 alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 195/2002 privind circulația pe drumurile publice
prezumat în vigoare
Textul nu are o structură pe articole recunoscută și este afișat ca atare.
Ioan Vida - președinte
Nicolae Cochinescu - judecător
Aspazia Cojocaru - judecător
Acsinte Gaspar - judecător
Petre Lăzăroiu - judecător
Ion Predescu - judecător
Puskas Valentin Zoltan - judecător
Tudorel Toader - judecător
Augustin Zegrean - judecător
Simona Ricu - procuror
Marieta Safta - magistrat-asistent
Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 96 alin. (1) și alin. (2) lit. b), art. 97 alin. (1) lit. a) și alin. (2), precum și ale
art. 109 alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 195/2002
privind circulația pe drumurile publice, excepție ridicată de Nicușor Turcan în Dosarul nr. 3.452/62/2008 al Tribunalului Brașov - Secția comercială și de contencios administrativ.
La apelul nominal lipsesc părțile, față de care procedura de citare este legal îndeplinită.
Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a excepției de neconstituționalitate, invocând și jurisprudența Curții Constituționale în materie.
CURTEA,
având în vedere actele și lucrările dosarului, reține următoarele:
Prin Încheierea din 20 iunie 2008, pronunțată în Dosarul nr. 3.452/62/2008, Tribunalul Brașov - Secția comercială și de contencios administrativ a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 96 alin. (1) și alin. (2) lit. b), art. 97 alin. (1) lit. a) și alin. (2), precum și ale
art. 109 alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 195/2002
privind circulația pe drumurile publice, excepție invocată de Nicușor Turcan.
În motivarea excepției de neconstituționalitate se susține, în esență, că "dreptul individului de a opta să iasă din propriul univers", prin exercitarea unor drepturi, inclusiv dreptul de a conduce autovehicule, nu poate fi îngrădit prin amestecul unei autorități publice decât în măsura în care, într-o societate democratică, o asemenea măsură este necesară pentru securitatea națională, siguranța publică, bunăstarea economică a țării, apărarea ordinii și prevenirea faptelor penale, protejarea sănătății și a moralei sau protejarea drepturilor și a libertăților altora. Or, aplicarea sancțiunii complementare a suspendării dreptului de a conduce pe timp limitat și luarea măsurii reținerii permisului de conducere, prerogative date polițistului rutier, pe care acesta le exercită în momentul constatării faptei contravenționale, nu îndeplinesc aceste condiții. Se mai arată că îngrădirea, restrângerea sau suspendarea temporară a exercitării unor drepturi pot fi atributele puterii judecătorești, care poate lua aceste măsuri numai în deplină cunoștință de cauză, neputând fi lăsate la îndemâna unei persoane cu o pregătire și un raționament îndoielnice, care poate comite un abuz de drept.
Tribunalul Brașov - Secția comercială și de contencios administrativ apreciază că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată, arătând că normele criticate nu încalcă dispozițiile constituționale invocate.
În conformitate cu dispozițiile
art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate ridicate.
Avocatul Poporului consideră că textele de lege criticate sunt constituționale, întrucât nu încalcă dispozițiile din Legea fundamentală invocate.
Președinții celor două Camere ale Parlamentului și Guvernul nu au comunicat punctele lor de vedere cu privire la excepția de neconstituționalitate.
CURTEA,
examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și
Legea nr. 47/1992 , reține următoarele:
Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, ale art. 1 alin. (2), ale
art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992 , să soluționeze excepția de neconstituționalitate.
Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie dispozițiile art. 96 alin. (1) și alin. (2) lit. b), art. 97 alin. (1) lit. a) și alin. (2), precum și ale
art. 109 alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 195/2002
privind circulația pe drumurile publice, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 670 din 3 august 2006, cu modificările și completările ulterioare, având următorul cuprins:
- Art. 96 alin. (1) și alin. (2) lit. b): "(1) Sancțiunile contravenționale complementare au ca scop înlăturarea unei stări de pericol și preîntâmpinarea săvârșirii altor fapte interzise de lege și se aplică prin același proces-verbal prin care se aplică și sancțiunea principală a amenzii sau avertismentului.
(2) Sancțiunile contravenționale complementare sunt următoarele: [...];
b) suspendarea exercitării dreptului de a conduce, pe timp limitat;";
- Art. 97 alin. (1) lit. a) și alin. (2): "(1) În cazurile prevăzute în prezenta ordonanță de urgență, polițistul rutier dispune și una dintre următoarele măsuri tehnico-administrative:
a) reținerea permisului de conducere și/sau a certificatului de înmatriculare ori de înregistrare sau, după caz, a dovezii înlocuitoare a acestora; [... ]
(2) Reținerea permisului de conducere ori a certificatului de înmatriculare sau de înregistrare se face de către polițistul rutier, de regulă odată cu constatarea faptei, eliberându-se titularului o dovadă înlocuitoare cu sau fără drept de circulație.";
- Art. 109 alin. (1) "Constatarea contravențiilor și aplicarea sancțiunilor se fac direct de către polițistul rutier, iar în punctele de trecere a frontierei de stat a României, de către polițiștii de frontieră."
Prevederile constituționale invocate în susținerea excepției sunt cele ale art. 1 alin. (4) și (5) referitoare la separația puterilor în stat și supremația Constituției și a legilor, ale art. 21 privind accesul liber la justiție, precum și ale art. 53 privind restrângerea exercițiului unor drepturi sau al unor libertăți. Se invocă, totodată, dispozițiile art. 8, art. 13 și art. 18 din Convenția pentru apărarea drepturilor și a libertăților fundamentale privind dreptul la respectarea vieții private și de familie, dreptul la un recurs efectiv, respectiv limitarea folosirii restrângerii drepturilor.
Examinând excepția de neconstituționalitate astfel cum a fost formulată, Curtea constată că s-a mai pronunțat în jurisprudența sa asupra constituționalității normelor criticate în prezenta cauză, în raport de aceleași prevederi din Legea fundamentală și față de critici similare. În acest sens este, de exemplu,
Decizia nr. 796 din 3 iulie 2008 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 571 din 29 iulie 2008, prin care Curtea a respins, pentru considerentele acolo reținute, excepția de neconstituționalitate invocată.
Întrucât nu au intervenit elemente noi, de natură să determine schimbarea jurisprudenței Curții, soluția pronunțată anterior, precum și considerentele care au fundamentat-o, sunt valabile și în prezenta cauză.
Pentru motivele mai sus arătate, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, precum și al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A. d) și al
art. 29 alin. (1) și (6) din Legea nr. 47/1992 ,
CURTEA CONSTITUȚIONALĂ
În numele legii
DECIDE:
Respinge excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 96 alin. (1) și alin. (2) lit. b), art. 97 alin. (1) lit. a) și alin. (2), precum și ale
art. 109 alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 195/2002
privind circulația pe drumurile publice, excepție ridicată de Nicușor Turcan în Dosarul nr. 3.452/62/2008 al Tribunalului Brașov - Secția comercială și de contencios administrativ.
Definitivă și general obligatorie.
Pronunțată în ședința publică din data de 13 ianuarie 2009.
PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE, prof. univ. dr. IOAN VIDA Magistrat-asistent, Marieta Safta
Textul este prelucrat automat din sursa indicată; numerotarea și legăturile pot conține erori. Referințele subliniate duc la actele citate, așa cum au fost identificate de noi.