Decizia nr. 226/2009

Ioan Vida - președinte

Nicolae Cochinescu - judecător

Aspazia Cojocaru - judecător

Acsinte Gaspar - judecător

Petre Lăzăroiu - judecător

Puskas Valentin Zoltan - judecător

Tudorel Toader - judecător

Iuliana Nedelcu - procuror

Oana Cristina Puică - magistrat-asistent

Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 395 alin. 1 din Codul de procedură penală, excepție ridicată de Vasile Marius Jurcău în Dosarul nr. 184/337/2008 al Judecătoriei Zalău.

La apelul nominal lipsesc părțile, față de care procedura de citare este legal îndeplinită.

Cauza se află în stare de judecată.

Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a excepției de neconstituționalitate.

CURTEA,

având în vedere actele și lucrările dosarului, reține următoarele:

Prin Încheierea din 2 iulie 2008, pronunțată în Dosarul nr. 184/337/2008, Judecătoria Zalău a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 395 alin. 1 din Codul de procedură penală. Excepția a fost ridicată de Vasile Marius Jurcău cu ocazia soluționării unei cereri de revizuire.

În motivarea excepției de neconstituționalitate autorul acesteia susține că textul de lege criticat încalcă dreptul la un proces echitabil și dreptul la apărare, în măsura în care dovedirea cazurilor de revizuire prevăzute de art. 394 lit. b), c) și d) din Codul de procedură penală se poate face și prin ordonanța procurorului, dacă prin aceasta s-a dispus asupra fondului cauzei. Arată că art. 395 alin. 1 din același cod permite procurorului nemulțumit de o hotărâre judecătorească definitivă și irevocabilă, prin care inculpatul a fost achitat, să pornească urmărirea penală pentru mărturie mincinoasă împotriva martorilor din respectivul dosar, ca apoi să dea o ordonanță de scoatere de sub urmărire penală, făcând aplicarea dispozițiilor art. 18^1 din Codul penal, pentru a dovedi astfel presupusul caz de revizuire prevăzut de art. 394 lit. b) din Codul de procedură penală. Consideră că textul de lege criticat deschide larg porțile abuzului pentru procuror, care prin propriile ordonanțe își poate crea dovezi pentru a demonstra existența cazului de revizuire, în condițiile în care persoana achitată prin hotărâre judecătorească definitivă nu are posibilitatea de a ataca în instanță respectiva ordonanță a procurorului. Mai mult, având în vedere dispozițiile art. 403 alin. 2 din Codul de procedură penală, persoanele prevăzute în art. 394 lit. b) și d) nu pot fi ascultate ca martori în cauza supusă revizuirii. Autorul excepției susține că dispozițiile de lege criticate tind să pună pe picior de egalitate o hotărâre judecătorească definitivă cu o apreciere subiectivă a unui participant la procesul penal, încălcând astfel dreptul la un proces echitabil, întrucât ordonanța procurorului nu are valoare de hotărâre judecătorească definitivă pe baza căreia se poate constata că o persoană a comis o anumită infracțiune.

Judecătoria Zalău apreciază că excepția de neconstituționalitate este întemeiată, deoarece infracțiunea de mărturie mincinoasă este o faptă gravă care împiedică aflarea adevărului și soluționarea corectă a unui proces penal, fapt ce impune o cercetare corectă și un tratament juridic adecvat. Arată că, din punct de vedere juridic, nu există o echivalență între ordonanța procurorului și o hotărâre judecătorească definitivă. De altfel, prevederile noului cod de procedură penală au înlăturat ordonanța procurorului ca mijloc de dovedire a acestui caz de revizuire, respectiv a martorului care a săvârșit infracțiunea de mărturie mincinoasă în cauza a cărei revizuire se cere.

Potrivit

art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.

Avocatul Poporului consideră că dispozițiile art. 395 alin. 1 din Codul de procedură penală sunt constituționale, întrucât nu contravin prevederilor din Legea fundamentală invocate de autorul excepției.

Președinții celor două Camere ale Parlamentului și Guvernul nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.

CURTEA,

examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozițiile de lege criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și

Legea nr. 47/1992 , reține următoarele:

Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, ale art. 1 alin. (2), ale

art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992 , să soluționeze excepția de neconstituționalitate.

Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie dispozițiile art. 395 alin. 1 din Codul de procedură penală, având următorul cuprins: "Situațiile care constituie cazurile de revizuire prevăzute în art. 394 lit. b), c) și d) se dovedesc prin hotărâre judecătorească sau prin ordonanța procurorului, dacă prin acestea s-a dispus asupra fondului cauzei."

În susținerea neconstituționalității acestui text de lege, autorul excepției invocă încălcarea dispozițiilor constituționale ale art. 21 alin. (3) referitoare la dreptul la un proces echitabil și ale art. 24 alin. (1) cu privire la dreptul la apărare, precum și a prevederilor art. 6 paragrafele 1 și 2 referitoare la dreptul la un proces echitabil și la prezumția de nevinovăție din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale.

Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea constată că textul de lege criticat, conform căruia situațiile care constituie cazurile de revizuire prevăzute în art. 394 lit. b), c) și d) din Codul de procedură penală se dovedesc prin hotărâre judecătorească sau prin ordonanța procurorului prin care s-a dispus asupra fondului cauzei, nu conține dispoziții care prin natura lor afectează dreptul la un proces echitabil, întrucât părțile se pot prevala de toate garanțiile care condiționează caracterul echitabil al procesului. Totodată, procedura de judecată a cererii de revizuire asigură dreptul la apărare al părților pe tot parcursul judecării ei. Conform art. 405 din Codul de procedură penală, "Rejudecarea cauzei după admiterea în principiu a cererii de revizuire se face potrivit regulilor de procedură privind judecarea în primă instanță".

Eventualele abuzuri ale organelor de urmărire penală sau ale procurorilor, la care se face referire în motivarea excepției și care constituie, în realitate, cauza nemulțumirii autorului excepției, nu pot constitui motive de neconstituționalitate a textului de lege criticat și, prin urmare, nu pot fi cenzurate de instanța de contencios constituțional.

Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, precum și al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al

art. 29 din Legea nr. 47/1992 ,

CURTEA CONSTITUȚIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

Respinge excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 395 alin. 1 din Codul de procedură penală, excepție ridicată de Vasile Marius Jurcău în Dosarul nr. 184/337/2008 al Judecătoriei Zalău.

Definitivă și general obligatorie.

Pronunțată în ședința publică din data de 19 februarie 2009.